Page 3 - Drumul_socialismului_1978_10

DUMINICĂ, 1 OCTOMBRIE 1978 Pag. 3

ORIZONT' CULTU^^-ŞTIINŢIFIG INCONŞTIENŢĂ?
iM
La redacţie a venit cu
nişte saboţi de Irină în­
CONSEMNĂRI „NEW-YORK, NEW-YORK" New-YorkuJ de după cel mane de întindere, din care veliţi intr-un sac, şoferul
de-al doilea război mondi­ amintim trilogia „Cordova- Lazăr Brinduş de la co­
Marea atracţie a acestui al. Vedem, deci, că „New- nii" şi „Caloianul", Ion Lăn- loana Qrăştie a U.M.T.C.F.
eo- PAMFLtm Ulm, realizat de Martin York, New-York", deşi e o crânjan apare pentru pri­ Starea avansată de uzu­
IeL Scursese in 1977, este, ţâ­ comedie muzicală, eleră mai ma oară editorial, cu un ră a ferodouiui de pe sa­
ră îndoială, Liza Mineili. Şi mult — analogia cu ,,Ca­ alt gen literar. ,,Nevoia de boţi • era vizibilă şi pentru
Pamfletul este o specie reşti, însărcinat direct cu chiar dacă Earl Mac Rauch baretul" o dovedeşte — adevăr", desp e care este un nespecialist. Pentru
literară străveche, cultiva­ dirijarea şi supravegherea şi Mardik Martin nu sint de decit o simplă poveste de vorba, reprezintă o suită de mecanicul Stoica Tică de
tă încă din antichitate, ca­ jafului sistematic al ţării. talia acelui Cristapher Is- carieră. Francine Evans, cin- articole, de mărturii, con­ la această coloană insă,
ii : fesiuni şi interpretări pro­
cu- re aparţine mafii familii a „Mi-a ieşit o floare-n gră­ heiwood cave inspirase ce­ tăreaţa, şi Jimm.y Doyle, ge­ nu era. ,,Pune-i sus şi dă-i
ÎU- satirei. Caracteristica sa dină — îl apostrofa Ar- lebrul ,/Cabaret" al lui Ro- nialul saxofonist, personifi­ prii privind probleme şi a- drumul la pădure că un
specifică este violenţa ex­ ghez — ca o pasăre roşie bert Fosse, film ce marcase că un sentiment de viaţă, litudini ale literaturii noas­ alt ferodou nu-ţi pun". A
iţie tremă a limbajului, fără a rotată cu miezul de aur. Ai naşterea unei stele a ecra­ caracteristic la generaţia tre actuale. Unele dintre a- fost nevoie ca omul să se
işti depăşi însă vreodată limi­ prihănit-o. Ţi-ai pus labele nului, cei doi scenarişti au postbelică. Acest mod de a ceste articole lera s-cris din plimbe pe la Deva pe la
int, tele artei. O imprecaţie ar- pe ea şi s-a uscat. Mi-a izbutit să creeze pentru ce- vedea existenţa printr-o • dorinţa sinceră de a expri­
iţia întreprindere, cu să-boţii
t’stică aşadar. Cam de prin dat spicul în ţarină cîf hu­ ma adevărul despre idealul în s>pate pentru aa un
ni a secolul trecut, pamfletul lubul şi mi l-ai rupt. Mi-ai nostru socialist, despre t.ea- mecanic să-şi Iacă dato­
E- şi-a redus îndeobşte aria luat poamele din livadă cartea, » eeeua # ecranai •Hamul prozei noastre, aşa
:
ria. Inconştienţă sau cum
preocupărilor la sfera poli­ cu carul şi te-ai dus cu el. cum sînt articolele „Voca- poate fi numită atitudinea
tică, mai stimulatoare, se Ţi-ai pus pliscul cu zece lehra fiică a lui fudy Gar- prismă a freneziei presupu­ iţ/ta epică a prozei româ­ acestui mecanic despre
vede, pentru inspiraţia vin­ mii -de nări pe stînca iz­ larid şi Vincente Mineili un ne neliniştea mocnită -a in­ neşti" şi „Izvoarele marilor care se spune că atunci
dicativă a scriitoruîui-cetă- voarelor mele şi le-ai sor­ ral pe măsura talentului ei certitudinii, compensaiăprin- ■semnificaţii". Alteori, măr­ cînd e vorba de maşinile
ţean. Intr-un dicţionar re­ bit din adînc şi le-ai secat. turiile lui Ion Lânorănjan
ili- Mocirlă şi bale râmîn după de excepţie. La prima ve­ tr-o febrilă bucurie de a pulsează in jurul eroilor personale ale cunoscuţilor
ă“. cent am găsit prec'zarea că tine în munţi şi secetă gal­ dere, cini'ărect'ţa de mă sic- cinla şi de-a trăi. neamului Avram lancu Şi e toarte săritor ?
parrifletul este o specie o-
ilui cazională al cărei interes benă pustie în şes — şi din hali Francine Evans diferă O radiografie a epocii Floria, in jurul şi peste va­
ais- se diminuează odată cu toate păsările cu graiuri mult de Sally Bowles, pro­ inspiratoare, realizată cu tra locurilor natale, ale Băl- UNDE REPARĂM
re- cîntâtoare, îmi laşi cîrdu- tagonista Cabaretului". La mijloace de expresie bine g rad ui ui, pe unde trăiesc
i. trecerea timpului. Observa­ prima vedere spunem, de­ selectate, cu -eleganţă şi MANDOLINELE?
ţia este adevărată doar pî- rife de ciori". eroii romanului „Cordova-
nă la un punct căci există Baroane rămîne una din­ oarece idtit Francine, roit şi profesionalii a te, dar şi cu :nii". Cartea este im-
pamflete celebre al căror tre capodoperele speciei :şi Sally sint marcate de o e- • ambiţii cnitMice demne de :părţită in trei capitole: Con­ Ne aflam într-una din
1
interes rămîne mereu -actu­ una dintre operele .maqni- , pocă şi mai ales de o notă ■ lua ! in seamă. fesiuni şi interferenţe", „Pro zilele trecute la fabrica de
t»c al, dincolo de nivelul -ex­ fice ale literaturii române temperamentală ce le este AL. COVACI Patria", şi „Cordovanii — încălţăminte din Hune­
Te presiei, în ciuda trecerii pentru că reuşeşte şi azi şi comună. Şi parcă pină şi ■•cartea de început". >Fiecare doara urmărind şi activi­
ria va reuşi mereu să transmi- j atmosfera celor două filme •articol, fiecare mărturie es­ tatea formaţiilor de ama­
timpului. Sînt pamfletele ca­ „NEVOIA OE ADEVĂR"
re exprimă o.atitudine civi­ tă un fior de satisfacţie, de •ar comunica cu o sursă co­ te un „rod ai trăirii" auto­ tori din unitate. Din vor-
că, patriotică, de o înaltă demnitate, de mîndrie na­ mună: euforia generală, ve­ de ION LĂNCRĂNJAN rului, fiecare frază este bi­
demnitate, reprezentative nu ţională. Merita consemnat ‘ cină cu inconştienţa, pre­ ne gindită şi cu înţelepciu­
li­ zentă atit in capitala Repu­ 'Prozator de mare ţinută ne scrisă.
pi­ numai .pentru autorul lor, a’ci şi merită recitit inte­ blicii de La Weimar, cit şi in artistică, autor al cltorva ro­
ci pentru o întreagă moţiu­ gral 'peritru că ieri s-au MIRON TIC
ţi ? ne, pentru starea de spirit împlinit 35 de ani de la 1 w MW . MW , «m . mmm * MW , mmm ’ mw , mmmm r mmm - mmm # mm 0 mmm 0 wv* . mmm 0 mm 0 wcw. 0 mmm t mmm ţ
ite a unui întreg popor înfr-un apariţia sa. A doua zi, Tu- \
anumit moment istoric. în dor Arghezi a fost inter­
literatura noastră, un ase­ nat în lagărul de la Tîrgu- V
menea pamflet este Ba­ Jiu. Cit despre baronul că- ' bă în vorbă am ajuns la \
roane, al lui Tudor Arghe- ruja i se adresase, acesta intenţia de a se alcătui -o i
zi, apărut în ziarul bucu- şi-a tras un glonte în cap formaţie de mandoline, j
reştean „Informaţia zilei" la în ziua de 24 august 1944, Intenţie frumoasă şi des- Ţ
30 septembrie 1943. „Baro­ făcîrtd astfel probabil sin­ ■tul de rar întilnită. ^
nul" era Manfred von Kil- gurul gest de bun simţ din- — Dar interpreţi .aveţi? i
îi- linger, ambasadorul Ger­ ir-o existenţă penibilă.
e- — Avem un număr de }
,oo maniei hitleriste la Bucu­ RADU CIOBANU fete care se pricep să i
,30 cinte la acest frumos in- ^
r ;
li- stmment.
l ; . — Bine, dar ce vă im- .
a-
,30 Realizări In fotografie, de la stânga piedică să alcătuiţi for- *
U- la dreapta: PopUnicul (He­ maţi a?
.te româneşti
r- patica triloba); FopHnieul — Ei, aici e buba —
ea (Hepatica transilvanica) ; rie spune secretarul ■orga­
îa • Un factor însemnat în Laleaua pestriţă. nizaţiei de partid din fa­
pe aprofundarea proccsuluf de brică. Ani primit vreo 12 A
imegrare a invăţămintuiui Foto: IO AN ANDRUŞ
l ; cu cercetarea şi producţia mandoline de la consiliul i
ii constituie cultivarea ap­ municipal al sindicatelor, )
titudinilor <le investigare
ie ştiinţifică a elevilor. In a- dar sint cam vechi, cu di- ţ
cest scop, pentru actualul verse defecte. Ne-am gin- 1
00 an de învăţarninl, iprintre dit să le reparăm undeva J
a- cele peste 120 noi tipuri de Rarităţi în flora judeţului Hunedoara şi am aflat că o secţie a }
materiale didactice difuzate Surse inedite de energie
şcolilor sc numără trusele Flora actuală a judeţului înflorirea timpurie a aces­ cooperativei „Drum nou"
de fizică, de chimic şi dc reflectă ilegăturilc pe ca­ tei plante, simbol al reînvi­ din localitate ar putea să
biologic penlnt gimnaziu şi U.na dintre numeroasele c- puii de păianjeni, de exem­ re Ie-a avut in de­ erii naturii, a făcut ca nu­
pentru liceu, precum şi os­ nigme pe care lumea insec­ plu, pot trăi mai multe săp- cursul timpului eu cea a mele ei să fie dat unei săr­ ne ajute. Ne-am adresat
ciloscopul tranzistorizat, telor le oferă cu .dărnicie cer­ tămini fără nici un fel de intregii Europe precum şi cu bători populare, semnalată Şi locului si ni s-a spus că
sursa de tensiune stabili­ cetării ştiinţifice este .şi cea hrană şi, intre timp reuşesc cea asiatică. Schimbările sur­ la noi in judeţ, numită po- au, intr-adevăr, un mun­
zată, generatorul de sem­ care dă mior insecte mici să crească fără a pierde din venite in climă după termi­ pelnic.
nale, reostatnl în Irepte, posibilitatea de a stabili per­ greutate. S-a constatat, tot­ narea glaeiaţiunilor au de­ Pe coastele însorite se păs­ citor care se pricepe - la
noi filme didactice, diapo­ formanţe uriaşe ca... sursă de odată, că scorpionii adulţi terminat migrări in floră, in trează elemente ce amintesc repararea instrumentelor .
zitive, hărţi şi planşe. In energie ! Astfel, unele, cum se mişcă neîncetat timp de urma cărora au rămas pe de stepele ce ajungeau in­
cadrul aceloraşi preocupări, ar fi puricii, pot face sări­ nouă luni, intr-un vas cu ni­ teritoriul judeţului nostru, tr-o perioadă caldă şi usca­ de acest fel, dar că sec- \
se definitivează in prezent turi la înălţimi care depă­ sip steril, lipsiţi de orice după retragerea valurilor de tă a climei, pină în vestul ţia nu-i poate da o ase- i
noi mijloace de invăţâmînt şesc de o sută de ori, sau hrană, şi cheltuind — fără -migraţie -floristică pe vechi­ Europei. Cea mai interesantă menea sarcină decit dacă '
care urmează să intre în sărituri în lungime de şase îndoială — o anumită canti­ le arii de răspindire, clemen­ specie este o colilie (stipa cumpărăm in schimb un
producţie. Pentru studiul sute de ori mai mari decit tate de energie. Cu toate a- te centra]-europene, medite­ dasyphylla), întilnită in ste­
biologiei, Editura didactică propriile dimensiuni. Altele, cestea, ei nu pierd din greu­ raneene, atlantice, stepice, pele din Europa dc est şi număr de vaze ornamen­
şi pedagogică tipăreşte „At­ furnicile, de pildă, pot ridica tatea iniţială. asiatice ctc. Unele elemente Asia. La noi in ţară există tale, de care fabrică sec­
lasul zoologic 1 *, amplă lu­ şi căra greutăţi de cinci su­ Se nasc, astfel, întrebări : sint comune, altele foarte doar pe dealul Sarheghi, de
crare care include 180 ele te de ori mai mari decit care este mecanismul ce per­ rare ceea ce le conferă o lingă Deva, dindu-i acestuia ţia. Aşa ceva nu putem
planşe color, însoţite dc greutatea lor. Dacă omul ar mite acestor insecte să con­ deosebită valoare ştiinţifică, Un aspect deosebit in lunile face, că-i o treabă cam
texte explicative, ce ilus­ stabili performanţe similare, sume energie, fără a o înlo­ fiind protejate izolat ca mo­ mai — iunie, cînd înfloreşte. stirimbă.
trează atit fauna din Româ­ el ar trebui să consume can­ cui ? Care este sursa din ca­ numente ale naturii sau in
nia, cit şi din cele mai tităţi de energie considerabi­ re îşi trag puterea de a sta­ diferite asociaţii floristice in LALEAUA PESTRIŢA este — In consecinţă ?
diferite regiuni ale Terrei. le, pe care organismul nu i bili cele mai năstruşnice cadrul rezervaţiilor naturale. o specie rară, întilnită in
Atlasul prezintă, de exem­ le oferă, astfel incit este ne­ performanţe ? POPILNICUL (Hepatica tran- pădurile de fag. Fiind ocro­ — Am Io st îndrumaţi
plu, un mare număr de voit să recurgă la tot so­ Toate investigaţiile între­ silvanica), alături de dreţele tită ca monument al naturii, pe la Timişoara sau Re- \
specii zoologice, înfăţişate iul de înlocuitori, în genere prinse :pînă acum nu au din piriul Peţea de la O- in judeţul nostru a fost de­ ghin, la care am zis că-i i
evolutiv, pe perioade geolo­ maşini complicate. dus Ia elucidarea acestei e- radea şi liliacul sălbatic din pistată de un grup de elevi
gice şi metlii de viaţă, o- O problemă asemănătoare o nigme. Cert este insă că vie­ Munţii Apuseni, constituie o de la Liceul Dcccbal Deva, mai mare daraua decit }
ferind o imagine de ansam­ ridică anumite insecte dotate ţuitoarele respective dispun rămăşiţă ce ţine de o floră in timpul unei excursii pe ocaua. Vorba e unde re- 1
blu asupra lumii animale eu capacitatea de a se mişca de surse misterioase de ener­ de climat mai cald, care a dealul Sarheghi. Este o plan­ parăm mandolinele ? ||
şi diversităţii acesteia. mai mult timp fără a se hră­ gie. Rămîne ca ştiinţa vii­ rezistat unor perioade foar­ tă firavă, cu flori liliachii
ni cu nimic. Scorpionii sau torului să le identifice. te reci (glaciarei, la adă­ pestriţe, ce poate fi admira­
• Ea Făurei a’ intrat in postul pădurilor de fag din tă in lunile aprilie — mai,
funcţiune un nou .şi impor­ Carpaţii Meridionali. perioada sa de înflorire. \ PROPUNERE
tant obiectiv de cercetarc- \
testarc in domeniul trans­
porturilor : baza ,de Încer­ Autogara din Orăştle e
cări feroviare — rod al gin- r poate singura din judeţ
dirii tehnice româneşti. Aici 'Deşi nu s-a ajuns la un de temperatură ale atmo­ \ i care se bucură de „acti­
se încearcă şi se verifică vitatea" a 2 bufete : unul I
locomotive de toate tipuri­ consens, numeroşi meteoro­ Ce se întîmplă cu clima terestră? sferei terestre se presupune
le, instalaţii de caic, ma­ logi sînt astăzi de părere că le depăşeau pe cele ac­ funcţionează intr-o clădi- j
terial rulam divers, siste­ că există destule indicii ale tuale cu 1-2 grade Celsius. re solidă, altul intr-o ba- ’
me de cuplare. unei modificări substartjia- deauna insuficiente şi ade­ trunchiurilor unor arbori ii racâ şi ambele desfac că- I '
• Un colectiv dc speci­ sea neregulate. Priorităţile actuale în do­
alişti dc la întreprinderea le a climei pe Terra. Şi, bătrîni, prin interpretarea meniul cercetărilor meteo­ tre populaţie cam aceeaşi . ?
braşoveană „Tractorul 11 es- ; dacă opiniile specialiştilor O metodă prin care cli­ depozitelor de polen indi- rologice sînt sporirea volu­ marfă : ţuică, vin, bere,
te autorul unei soluţii des­ matologii încearcă să pre­ c-înd retragerea sau înain­ ţigări şi, din cind in cînd, l '
!
tinate remedierii defectelor diferă în ce 'priveşte cau­ zică viitorul este examina­ tarea regiunilor verzi etc. mului de date privind vre­
de neetanşeitate ce apar la zele, natura şi direcţia a- mea şi factorii ce determi­ mici. Un cetăţean ce-şi i
piesele turnate din fontă, cestor schimbări ale vre­ rea atentă a trecutului. Dar, S-a stabilit în mod cert nă fenomenele climatice şi 1 aştepta rindul la doi mici
oţel sau aliaje neferoase, i în -efortul lor de a determi­ că Păntîntul se află acum in faţa bufetului cel mare
Rrin folosirea acesteia se mii, toţi sînt de acord că îritr-o perioadă îrtîerglacia- îmbunătăţirea modelelor e- \
diminuează substanţial vo­ o examinare mai profundă na tipare şi cicluri trecute lectronice în care sînt in­ 1 1 ii zicea altuia, aflat lingă
lumul pieselor care nu co­ a fenomenului denumit va- ce s-ar putea continua în ra, iar durata ciclurilor si­ troduse aceste informaţii. ■el:
respund probei tic presiu­ ■viitor, aceştia descoperă a- milare ce au despărţit epo­ Pentru aceasta, O.N.U. a 1 t — Bine ar fi dacă criş-
ne şi se economisesc anu­ riabilitate climatică este
ma asta s-ar transforma
al circa 1,5 milioane lei. absolut necesară. Experţii desea că informaţiile dis­ cile glaciare ale Rămîntu- lansat aşa-numitul „Global s ?
• La spitalul clinic Fun- ponibile nu sînt suficiente, lui în ultimele două mili­ Atmospheric Research Pro- 1 intr-o unitate ca lumea,
deni din Capitală sc utili­ sînt îndeobşte <de acord că gramme", iar Organizaţia unde omul să poată gă­
zează cu succes pentru .sta­ orice schimbare importan­ iar în cazul regiunilor ari- oane de ani a oscilat între
bilirea înainte de operaţii a tă survenită .în clima glo­ ide ale globului, în bună 70 000 şi 120 000 de ani. Meteorologică Mondială a si mincore caldă ! Zilnic
agregabilităţii plăcuţelor parte nepopulate, ei sînt Etapa interglaciară a înce­ proiectat construirea unor prin autogară trec o mul­
sanguine — fenomen biolo­ bului .ar putea afecta în confruntaţi cu o acută pe­ observatoare moderne în ţime de oameni care ar
gic dc marc importanţă in i special regiunile aride ale put cu circa 10 000 de ani zone aride. ii
procesul de coagulare a Pămîntului, care însumează nurie informaţională. Cli­ în urmă şi este măi puţin servi o ciorbă, o mincare
singelui — un aparat ro­ matologii îşi îmbogăţesc Ex’stă, însă, şi sceptici gătită.
mânesc denumit ,<Agrego- circa o treime 'din suprafa­ caldă decît precedentele. care pretind că vremea, ca
metru cu monotorizare : ţa totdlă a uscatului pla­ cunoştinţele referitoare la Punctul culminant al acestei şi cl'ma dealtfel, nu va fi E o propunere. Ce pă­
continuă 11 . Noul aparat poa­ 'trecut prin examinarea ti­ rere au despre ea tovară­
te fl folosit şi pentru ve­ netei. Aici, previzibilitatea perioade calde a fost atins probabil niciodată total 1 \ şii ce conduc reţeaua co­
rificarea eficientei unor meteorologică “este minimă, parelor inelare ce apar în cu circa 5 000 de ani în previzibilă.
-medicamente in bolile car­ iar -precipitaţiile sînt întot- -secţiunile -transversale -ale -urmă, cînd valorile medii (Agerpres) mercială din Orăştie ?
ii -----------i
diovasculare.