Page 30 - Drumul_socialismului_1978_10

2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

economic Cînd va căpăta problema

apei potabile în Deva *,00 Tcieşcoali

10.00 spectacol
Antena v
g-q m Lorieq Se impune o mobilizare exemplară in vederea o rezolvare temeinică? jud. Albi
11.00 Publicitat
(Urmare din pag. 1} Deva, Fabrica de mătase, 11,05 Şoim» pi
întreprinderea viei şi vinului, 11.15 Bucureşti
redresării activităţii economice şi recuperării restanţelor funcţie a ei — 31 decembrie obatorul, T.C.H. efc. core 14.50 Fotbal :
cui ;
caz, termenul de punere în
11.40 Telex;
consumă dublu şi triplu faţă
1979, dat nouă prin pian —
va fi respectat. Aş vrea să de avizul ce s-a dat. Ca Polonia;
furnizori de apă am verificat
se ştie însă că ni se fac şi modul în care se foloseşte IC,50 Din ţ&ril
(Urmare din oag. *) însă că 'nici conducerea mi­ goale — spunea minerul dată cunoscute, ele vor fi greutăţi. După ce am rezol­ 17.00 „Răsună-l
nei nu a intervenit ferm şef de brigadă Iosif Clam- rezolvate şi titlul de sector vat problema documentaţiei, ea în respectivele unităţi. A- muncii o
tembrie, a început cu drep­ pentru a pune capăt nere­ ba. fruntaş pe mină va fi ono­ ne-am trezit în faţa situa­ firm cu tărie că se risipeşte 17.15 Mult e
Cred
că
Consiliul
apa.
17.40 Telccroni
tul şi luna aceasta, avînd gulilor de la acest sector. — Dacă ni se asigura rat exemplar în continuare. ţiei de a devia şi preiungî popular municipal ne-ar pu­ pionieri ;
în primele zilî aproape 100 Luna aceasta aici se va tot ce aveam trebuinţă în — După Consfătuirea de cu 500 metri traseul conduc­ tea sprijini în chemarea a- 1*JX) Festivalul
tone de cărbune extras su­ introduce un nou complex abataje, sectorul ar fi azi lucru de la C.C. al P.C.R., tei, pentru a nu trece, în cestor „consumatori" la or­ României
plimentar. mecanizat de mare capaci­ cu planul la zi — continuă am studiat eu toată aten­ zona pompelor de la intra­ dine, la un consum raţional. 15,45 Publicitat
tate. Organizaţiile de minerul şef de brigadă ţia Cuvîntarea secretarului rea în Deva, printr-o liva­ 10.50 Forum t
Sectorul ' I I I : DIN In definitiv aceiaşi oameni
partid au luat în mîinile Viorcl Negru. general al partidului nos­ dă... core încă nu a fost care risipesc apa în unită­ 19.20 1001 de I
„ŞCOALA MINEI" A _A- lor conducerea activităţii Nici complexul mecani­ tru, tovarăşul Nieolae plantată. ţile în care lucrează devin, 13.30 Telejurna
economice şi politice din zat introdus aici în septem­ Ceauşescu. Ne-am extras — Ce altceva s-a mai re­ 19.50 Noi, lem
JUNS SECTORUL CU CEL în oraş, locatari care recla­ 30.20 Ediţie Sf
sector, pun accent pe în­ brie a.c., este drept, în sarcinile specifice care ne zolvat pînă acum ? mă lipsa apei. gentarca
MAI MARE MINUS... tronarea ordinii şi disci­ timp record, nu şi-a pre­ revin, sarcini care au fost — Sînt aproape gata a — Vorbeaţi despre dubla­ funcţiune
plinei. Sînt garanţii că luat sarcinile la capacitate. cu pregnanţă subliniate şi fi racordate la reţeaua de rea conductei Batiz — Deva. ţilor de
Sectorul III a fost primul sectorul îşi va redresa în Cauze: slaba organizare, la Plenara Comitetului ju­ distribuţie două inele de e- Ce va rezolva ea ? nificate
în care s-au introdus com­ curînd situaţia în produc­ indisciplina, lipsa asisten­ deţean de partid — arăta chilibrare a presiunii, iar pî­ — Va satisface nevoile de 20.30 Publicitat
plexe mecanizate, fiind o ţie. ţei tehnice. tovarăşul Andrei Calda, nă la 20 octombrie se va consum ale Devei la nivelul 20,35 Teleciner
vreme un fel de „şcoală a secretarul comitetului de termina racordul suplimentar anului 1980. ciclul „!V
Pet-
aminei", în care se învăţau Sectorul IV : NUMAI Sectorul V : TITLUL partid de la I.M. Lonea la cartierul Karl Marx. Ast­ — Şi rezolvarea de per­ / Tilc jV r
tainele mecanizării în mi­ SLABA ORGANIZARE A Ştim ce avem de făcut. fel, se vor elimina o parte spectivă ? 'producţie
lor cnglc
nerit. Dar încet, încet, a DE FRUNTAŞ PE MINA Pun >m accent pe recupera­ din diferenţele actuale de — Aceastq conductă este 22.20 Tel ej urm
pierdut din aprecierile câş­ DUS LA NEREALIZARI! SE CERE ONORAT E- rea restanţelor la produc­ presiune între diferitele zo­ proiectată ca o primă etapă
tigate prin muncă ani la XEMPLAB! ţia de cărbune, redresarea ne ale oraşului, care nu a rezolvării definitive, care
i'înd. La acest sector, con­ Aici muncesc brigăzi de activităţii economice, îm­ permit ca apa să urce şi la înseamnă prelungirea ei cu ItAPI
dus de inginerul Andrei mineri cu mare experienţă, Deşi are un plus sub­ bunătăţirea calităţii căr­ etajul patru. încă 22 km, pînă la un ba­
!Loy, nu s-a pus accentul oameni destoinici, vechi stanţial de producţie, în lu­ bunelui, folosirea la capa­ — Ce aţi întreprins pentru raj de priză pe RTul Mare,
BUCUREŞTI
pe întocmirea şi respecta­ la mină. Dar dacă sec­ na septembrie a.c. a rămas citate a utilajelor din sub­ eliminarea risipei de apă ? lucrare cu termen de pre­ dioprogramul
rea programelor concrete torul, condus de subingine- restanţier cu 700 tone de teran, ridicarea nivelului — Agenţii de fond loca­ dare în 1982, corelată cu Radiojurnal ;
de lucru, cu deosebire în a- rul Ştefan Bacs, este res- cărbune. Aceasta deoarece de pregătire al minerilor tiv fac verificarea sistema­ amenajările hidroenergetice presei ; 8,10 (
ba ta jele mecanizate. Con­ tanţier de vină sînt slaba şeful sectorului, inginerul noştri, întărirea ordinii şi tică a apartamentelor pro­ de pe acest rîu. In planul diilor; 0,00 Bi
9.05 Răspunde
ducerea sectorului a luat organizare a muncii, proas­ Constantin Verdeş, se pa­ disciplinei minereşti. E- prietate de stat în scopul anului viitor avem prevăzută lor ; 30,00 Bu
adesea măsuri pripite, fără ta aprovizionare cu mate­ re că a scăpat din mină u- xistă o. atmosferă sănătoasă dep'stării celor cu instalaţii începerea acestor lucrări. 10.05 Dis-c mu:
a se consulta cu comu­ riale a locurilor dj muncă. nele probleme tehnice im­ de muncă, mobilizare şi interioare defecte. Am în­ — Ce putem spune locui­ 10,30 Din ţăr
11.00 Buletin
niştii, cu minerii. S-a ajuns — în septembrie a.c., am portante. Puţinele neajun­ fiinţat un dispecerat care torilor din Deva că pot Microfonul pi
la nerespectarea tehnolo­ stat pe cărbune cum se zi­ suri, dar cu efect mare, au angajare fermă, hotărîre recepţionează de la loca­ aştepta, în privinţa îmbună­ Avanpremieră
32.00 Buletin
giilor de lucru şi de aici ce, şi nu l-am putut scoate diminuat plusul acumulat şi dorinţă nestrămutată de tari, ca şi de la agenţii de tăţirii alimentării cu apă, Din comoar
la stagnări , şi nerealizări. că n-am avut ce ne tre­ luni de zile, prin muncă a depăşi greutăţile şi a da fond locativ cereri de repa­ pînă la sfârşitul anului ? nostru ; 12,35
raţie şi organizează rezol­
—
Că prin lucrările de
Scot atît de adevărat este buie : lemn şi vagonete harnică şi bărbătească. O cărbune mai mult, mai bun. varea lor. In. lunile august şi care am spus se va asigu­ ră dc Marius
De la 1 la 3 ;
septembrie au fost verificate ra o distribuţie mai bună în Ro-mânia — P
misiune
direc
Ferma zootehnică îşi îndeplineşte circa 3 500 de apartamente. sensul că se vor crea posi­ letin de român
ştiri
Peste 300 aveau instalaţiile
limbii
bilităţi ca, în zonele respec­
-sanitare degradate serios, tive, să aibă apă şi etajele zaur coral ro
exemplar astfel că „consumau” dublu superioare. Aş vrea să se Cîntec mîndri
18.00 Orele s<
şi triplu peste necesarul nor­ reţină însă : aceste lucrări terpreţi ai cii
mai, raţional de apă. In to­ sînt executate în cadrul ac­ nesc ; 20,30 L
(Urmare din pag. 1) de asemenea, Niicolae Borza tul legii ; 20,5
şi economista Maria Ghilea. tal pînă acum s-a intervenit ţiunii de rezolvare in per­ n-ore; 21,00 Ei
lor fiind in raport direct cu Realizările obţinute în zoo­ în peste 4000 de apartamen­ spectivă a problemei'. Deo­ 21.05 Coordoi
ce ; 22,00 O :
producţia de lapte şi sporul tehnie se regăsesc favorabil te pentru punerea la punct camdată, prin ele distribuim 23,00—5,00 Nor
în greutate realizat de la lo­ în acţiunea de redresare eco- a instalaţiilor sanitare. Con­ apă atît cită es.te în bazine. nocturn.
sumul casnic însă nu e sin­
turile de animale pe care le no mica-financiară a C.A.P., gurul „robinet" p:in care se Şi nu este chiar aiît de mul­ TIMIŞOARA
au in primire. In medie, în realizarea planului de ve­ risipeşte apa. Avem consu­ tă ca să poată' fi risipită tu aii ta tea rad
câştigul lumor al unui îngri­ nituri al unităţii şi a anga­ matori industriali ca E.M. fără a prejudicia confortul gini alese cli
jitor este de 1 200—2 000 lei. jamentului ifl întrecerea so­ fiecăruia dintre noi. estradă; 18,30
pentru sate :
In sectorul zootehnic lucrea­ cialistă. nci neîntirziat
ză ca îngrijitori de animale Acţionînd energic pentru Schimb de experienţă 18,40 Cîntec d
cooperatori harnici şi price­ îndeplinirea exemplară a in­ ră — muzici Emisii
19.00
puţi, ou<m sînt lulia Paşca, dicatorilor de picin pe acest La clubul „Constructo­ 19,30—20,00 R
Iosif Giurea, David şi Sofia an, pe întregul cincinal, ne rul" din Hunedoara a avut municipiului. Informările casetofonul d
Câmpean, Mania Fărău, llie vom aduce o contribuţie tot loc o consfătuire pe tema a- prezentate şi discuţiile
şi Rafila Adam, Mania Paş- mai însemnată la împlinirea plicării şi generalizării ini­ purtate s-au constituit în- E5g y> ‘^ggagSB
cău, Elena Adam, unii din­ în fapte a imperativelor for­ ţiativei „Contul colector de tr-un util şi rodnic schimb
tre ei avînd o vechime de mulate de secretarul general economii al grupei sindica­ de experienţă pe o temă
cîte 10—16 ani în această al partidului, t o v a r ă ş u l le". Au participat factori majoră a zilelor noastre:
DEVA : Rev
meserie. Un aport de seamă Nieolae Ceauşescu, la recen­ cu munci de răspundere economisirea materiilor Aventurile J
la buna desfăşurare a acti­ ta Consfătuire de lucru de (Arta); 1
din
vităţii în fermă şi-o aduc, la C.C. ai P.C.R. în organele sindicale din prime şi materialelor de Capoana Podul
căra);
unităţile economice ale orice fel. tul); Jucăria
UN NOU ABATAJ DE MARE CAPACITATE cătorul din I
structorul);
LA MINA LUPENI Mark, poliţist
DE LA UNIVERSITATEA POLITICĂ ŞI DE CONDUCERE (Unirea); Uri:
La întreprinderea minieră instalaţii hidraulice. Benefi­
Lupani, cea mai mare ex­ ciind de o bună dotare teh­ loasă, scriiii
ploatare de cărbune «xsi- nică, minerii din brigada Vineri, 13 octombrie 1978, între orele 8—17 va iembrie); Fur
licabil din Valea Jiului, a condusă de Constantin Pău- avea loc, ia Cabinetul judeţean pentru activitate ideo­ (Republica); I
intrat In funcţiune un nou ncseu, cărora lc-a fost în­ mac’ W negn
abataj de marc capacitate. credinţat spre exploatare a- logică şi politico-educativă, examenul pentru toţi cursan­ (Uultui. t) ; G
In noul front de lucru tă­ I.C. Orăştie, sectorul seulărie. Muncitorul specialist Cor­ ţii din anul I, II şi IV, care nu s-au prezentat la sesiunea citorcsc); VU1
ierea cărbunelui se execută batajnl, obţin o productivi­ nel Hanciu lucrează pe o maşină de rectificat de mare din vară. turile lui 1
cu combina, Iar susţinerea tate ridicată. complexitate. (Muncitoresc);
lucrărilor miniere se face cu (Agerpres) Foto : VIRGIL ONOIU Suferinţele tîi
hei- (Minerul)
Brigada speci
rcsc); ANIN
torul Poenari
Dintotdeauna omul şi-a EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU IA ŞEDINŢA ACTIVULUI CENTRAL DE calea socialistă de dezvol­ resc); URIC,
pus probleme ce ţin de tare — proces istoric revo­ nărui (7
perspectiva condiţiei sale PARTID Şl DE STAT - DOCUMENT DE EXCEPŢIONALĂ VALOARE TEORETICĂ Şl PRACTICĂ luţionar ireversibil. BRAD : Cei 4
r
(Steaua
fie
.— individuale şi sociale. De cînd această direcţie BARZA : Me
Problematica umană în lu­ de atac se dovedeşte ine­ (Minerul); Ol
nu
crezi că
mea noastră, complîxă direct, ea înfăţişează fe­ portant pe care îl capătă ficientă, ideologia burghe­ (Patria) ; I
ideologia burgheză şi insti­
şi controversată, puternic nomenele ca semne ale u- IDEOLOGIA BURGHEZĂ CONTEMPORANĂ ză — în multe sensuri de (Flacăra); G1
tuţiile sale de propagare a
marcată de tare definitorii nui sfîrşit al lumii, ca ideilor şi teoriilor cu me­ mină cu religia — găseşte Ei au luptat
seriile I-1I (■
cum sînt înarmările, sub­ simptome ale unei „morţi 4 nire conservatoare şi re­ cale să propage acea cu­ tură); IIAŢE'
drag
dezvoltarea, instabilitatea a planetei". Acjastă orien­ i POATE „RECUPERA CAPITALISMUL OIN noscută teorie a „stingerii" pentru BRAZI
cuperatoare.
Iar);
şi insecuritatea cu toate tare, cu toate formele pe Ce se întîmplă însă pe planetei, a „morţii" ei, a nisip ; CAL
consecinţele lor, — ca să care le îmbracă, se interfe­ acest plan ? „sfârşitului". Adică, în man Jam (
amintim doar cîteva din rează uneori cu diverse PROCESUL FIRESC M DESTRĂMĂRII (LIV) fapt, se operează cu o tură); SIMI
(Mureşul) ; II
componentele ce desem­ credinţe biblice după care Dintotdeauna ideologia a transmutare de la un sfîr­ la unchiul T<
nează o fizionomie încărca­ s-ar apropia sfîrşitul lumii marilor decalaje ocupă un folosit capitalismului ca o şit inevitabil al sistemului TELIUC : li
tă — a devenit ea însăşi o şi că într-o atare situaţie generează contradicţii noi, loc prioritar, alături de armă de atac, la început capitalist la un pretins (Minerul).
universalitate. Abordarea omul devine neputincios, specifice epocii contempo­ dezarmare şi altele. Alt­ împotriva ideilor medieva­ sfîrşit al lumii în ansam­
rane. Dezvoltarea inegală şi
ei este însă pe cît de felu- trebuind să-şi aştepte sfîr­ fel spus, capitalismul, care le, apoi împotriva celor so­ blu. De aici, o întreagă
irită pe atît de polivalentă şitul predestinat în acest în salturi produsă de ca­ cialiste, revoluţionare. As­ psihoză cultivată în medii VRER
în soluţii, unele cu carac­ mod fatal şi nihilist. pitalism are astăzi calitativ a dat naştere atîtor feno­ tăzi, singura direcţie de ignorante. Aici nu este
elemente noi şi se mani­
ter reparatoriu, de „recu­ Cum stau lucrurile în mene contradictorii şi de atac a rămas socialismul, vorba de o confuzie, ci de Timpul pro
perare" a capitalismului. fapt ? festă extrem de acut sub o amploare şi acuitate fă­ societatea de propăşire a încercarea de a implanta 11 octombrie frum
menţine
Sa pare însă că două o- Capitalismul monopolist forma uriaşei prăpăstii ră precedent, se dovedeşte popoarelor, dar p jriculoa- roasă, cu ce
rientări ideologice, total se află, după cum se ştie, dintre ţările dezvoltate şi generator de conflicte şi să orînduirii istorice peri­ în psihologia umană a î- senin. Vântul
slab.
general
diferite şi opuse, supun în criza generală produsă ţările subdezvoltate, între ca factor de întreţinere şi mate. Aşa se face că în­ deii că sfîrşitul imperia­ le minime vc
întreaga dispută. Este vor- de propriile sale antago­ statele bogate şi cele să­ intensificare a acestora. tregul arsenal ideologic lismului ar fi, de fapt, sfîr­ intre 5 9 i 8 g
între
ifoa de ideologia burgheză, nisme, de existenţa şi dez­ race, de adîncirea acestei Numai că o societate nu capitalist „găseşte" că şitul lumii. Astfel, ideolo­ maxime Diminea
do.
pe de o parte, şi de ideo- voltarea socialismului, cri­ prăpăstii şi din care re­ se caracterizează doar prin toate relele lumii de azi se gia burgheză se transformă se va semnal
ilogia socialistă, pe de altă ză pe fondul căreia au loc zultă accentuarea exploa­ existenţă materială, ei şi datoresc socialismului. In­ în apologie, cu tot ce în­ Pentru 12
parte. cunoscutele crize ciclice, tării celor săraci de eătre printr-o suprastructură voluţia socială însă este seamnă această transfor­ brie : Vrerr
frumoasă, cu
mare : prăbuşirea unui e-
Prima generată de rela­ ce se manifestă pluridi­ cei bogaţi. Astfel, pe ordi­ protectoare, între care şi martoră că tot mai multe dificiu construit de-a lun­ bil. Spre sfi
:
lului izolat vi
ţiile capitaliste, de baza sa mensional şi în forme nea de zi a problematicii ideologia, menită s-o men­ ţări şi popoăre luptă să gul cîtorva secole. Iji munte :
materială, 'este, evident, multiple. 'La aceasta se a- pe care contemporaneita­ ţină într-o permanentă scape de dominaţia impe­ neral frumoai
rialistă, care le-a adus atî-
pusă în slujba apărării ca­ daugă faptul că natura şi tea trebuie s-o rezolve li­ stare de reanimare. De a- tea rele, pentru a-şi alege CORNEL ARMEANU riabil.
pitalismului. Direct sau in­ esenţa societăţii capitaliste chidarea subdezvoltării, a ici, rolul deosebit de im­