Page 31 - Drumul_socialismului_1978_10
P. 31
MIERCURI, 11 OCTOMBRIE 1978 Fag. 3
R Copilul de 6 ani este apt pentru
a
i
începerea şcolarizării „CUPA F.R.F."
Salbă de medalii şi laurii campionilor
lo domeniiol irvvăţămirvtu- mici ar fi deposedaţi de co nizare, integrarea rapidă şi
k»i, in special al începerii pilărie. Aceasta este o pă intensă a copilului în mediul CORV1NUL - JIUL
şcolart zăriţi, introducerea nou rere greşită. Copilul îşi tră preponderent social şi tehnic,
95- lui wrtîmpiină — din partea ieşte copilăria deceniului al intensificarea relaţiilor inter- pentru arcaşii de la Minerul Aninoasa 4-1 (2-0)
unor părinţi — o rezistenţă Vfii-lea al secolului nostru, umame — influenţează direct In perioada 5-8 oct. a.c.,
nejwtiifioată. La acest înce oare nu mal este aceea de procesul de şcolarizare a co te), iar Raveca Andrişan — ,,Seniorii" Jiului au fost
put de an şcolar o parte acum 50 de ani şi nici mă pilului. Explozia informaţiona poligonul Olimpia din -Bucu cea de bronz (825 p). Tot pur şi simplu ridiculizaţi
reşti a găzduit finalele re
juniorii aninoseni au stabilit
dintre părinţi au trebuit să car cea de acum 20 sau 10 lă, existenţa lui in mijlocul publicane ale „Daciadei" de şi 3 noi recorduri republica de... copiii Corvinului — o
fie convinşi din nou că pre ani. Pentru susţinerea ideii faptelor de viaţă ii constru echipă inedită, dar îneîntă-
9d tir cu arcul, rezervate spor ne : Aurel Uriţescu la 30 şi
vederile legii îrvvăţămîn'tuilui, din titlu dorim să prezentăm iesc copilului de 6 ani o ex tivilor de performanţă, ca toare prin tot ceea ce a-
privind începerea şcolili de citeva date în legătură cu perienţă intensă, îi stimulea tegoriile juniori, tineret şi 60 m, cu 339 puncte respec făcut ieri pe gazon ; şi a
la vinsta de 6 aoi, sint re precocitatea copiilor de as- ză interesul şi inteligenţa, ii seniori. Competiţia s-a în tiv 318; Petre Feier, la făcut fotbal frumos, spec
zultatul unor cercetări ştiin tări. Cercetările antrapome- modelează afectivitatea şi cheiat cu un strălucit succes 50 m, cu 301 puncte. Echi taculos, eficient. Cel maî
rea ţifice îndelungate, care au trice au constatat o diferenţă conduita, îi intensifică recep al arcaşilor de la Minerul pele de juniori II au ocupat, important adevăr însă al
-
puts în evidenţă unele acce de peste 20 mm în lungimea tivitatea, atenţia şi voinţa. Aninoasa, conduşi de repu de asemenea, locuri frunta acestui „meci al generaţi
lerări in evoluţia biologică, taliei şi de 110 grame in Este firesc insă ca între tatul animator ctl acestui şe : locul 3, cu 3 210 punc ilor" este că a arătat dis
psihică şi sooioiă a copilu copil să existe diferenţe — Sport olimpic în Valea Jiu te la băieţi şi 2 651 la fete ponibilităţile, perspectivele
lui, care-i permit să fie apt umil gindesc mal rapid, alţii lui, antrenorul Vasile Tamoş. în proba „simplu FITA". frumoase ale divizionarei:
pentru şcoafă încă de la a- Şcoala şi familia mal lent, urnii simt liniştiţi, întrecerile juniorilor I au în întrecerea seniorilor, liunedorene, în contrast
ceostă vîrstă. alţii instabili, unii au o con Vasile Tamaş a cucerit locui
iir- fost dominate autoritar de cu... seceta de jucători a
In Accelerarea ritmului de strucţie fiaică mai robustă, Sportivii din Aninoasa, din 1 şi medalia de aur, cu Jiului. Despre meci vom-
tA- maturizare, în primul rînd ca greutate a noilor născuţi, fa alţii nu — dar acestea nu 1 162 puncte, la proba „sim spune că rezervele Corvi
h\- rezultat oi îmbunătăţirii con ţă de cei născuţi acum 20 justifică aminarea de la tre care Aurel Urlţescu a plu FITA". La „tineret", Du nului — ne referim lă jU -
1
diţiilor materiale şi sociale, de ani ; greutatea noului şcoală. Dcar cazurile cu in- cucerit o medalie de aur (cu mitru Codrea s-a clasat pe niorii şi tinerii prezenţi
1 225 p), iar colegul său
intensificarea pătrunderii in născut se dublează în epoca tirziere mai accentuată în Petre Feier a ocupat locul 2 locul 10, iar Ionel Petric lo ieri în teren — au jucat
formaţiei la cei mici pe ca noastră în intervalul dintre dezvoltare sint îndrumate spre (medalie de argint), cu 1 222 cul 12, la „dublu FITA". Prin ca o echipă mare, de elan,
fea radioului, a televizorului, 4-—5 lumi, în loc de 5—6 şcolile speciale, tot de la 6 puncte. Tot pentru echipa de aceste deosebite succese, în de vigoare, dar şi tehnică,
telefonului şi revistelor, a in luni ; pubertatea apare la o ani, unde beneficiază de a- clasamentul general pe e-
ac
LFÎ- stituţiilor de cui fură, a con vîrstă cu 1—3 ani mai mică sistenţă psihopedagogică în juniori I a punctat şi chipe, Minerul Aninoasa a construind numeroase care
periculoase,
ţiuni
din
Gheorghe Pop — locul 5
tactului cu aduiţii intr-o can decit in perioada anterioară, soţită de terapie ocupaţio- (1079 p). Prin aceste rezulta ocupat locul 1 — campioa a fructificat doar patru
titate incomparabilă cu aceea in aceeaşi măsură se pro na lă recupera tărie. nă a ţării, cu 9 puncte (9
B pe care condiţiile de viaţă duc schimbări in creşterea De asemenea, este bine te, întrecerea juniorilor pe medalii), fiind urmată de (Gabor — min. 12, din ac
echipe a fost cîştigafă de
din trecutul nu prea înde potenţialităţii energetice şi ştiut că solicitările şcolare Minerul Aninoasa — meda- Voinţa Tg. Mureş (8 p), ţiune personală ; Văetuş
părtat le puteau oferi pro funcţionale a sistemului ner sint corelate cu posibilităţile Tafă cu aur, stabilind şi un Voinţa Safu Mare (7 p) etc. — min. 27, din pasa lui
duc acumulări cantitative ce vos, in recepţiona rea infor de efort ale copilului de 6 Şurenghin ; Nicşa — min.
ta- se transformă dialectic intr-o maţiilor şi coordonarea acti ani. nou record al ţârii cu un Acestui succes de presti 60, din centrarea lui Şu
f,00 total de 3 526 puncte. giu al arcaşilor din Aninoa renghin şi tot Nicşa —
sta nouă calitate înaintea virstei vităţii întregului organism. Conoscind toate aceste ce in concursul junioarelor I, sa i se cuvin omagiile tutu min. 68, reluînd mingea
lo de 6 ani. Toate funcţiile psihice, in rinţe considerăm că orice în- ror celor ce apără prestigiul
ri ; special cele de cunoaştere, tîrziere în începerea şcolari Ecaterina Turache a cucerit venită din bară la şutul
ri- Solicitarea copilului la sint apte la vîrstă de 6 ami medalia de argint (931 punc sportiv al judeţului. lui Văetuş). In acelaşi
ri; şcoală de la această vîrstă, zării la 6 ani produce tul timp, Jiul, cu tot ce are
ic; bombardarea lui cu informa pentru şcoală, avînd trăsă burări complexe în evoluţia
e ; turile specifice etapei respec ulterioară a personalităţii co Măeiuceanu. (I. COTESCU, mai bun disponibil, a avut
,05 ţii de către mijloacele mass- tive de evoluţie. s»y.v o prestaţie penibilă, ruşi
,35 media in detrimentul jocu pilului şi a integrării sale în ziarist colaborator). noasă nu numai prin ne
7. ; lui (pe care unii părinţi îl Pe lingă aspectele de or viaţa socială.
:,05 înţeleg numai ca hîrjoaaă pe din biologic şi psihic, ce-i Prof. FILIP LĂŢUG m MINERUL GHELAUI putinţa de a da o replică
lui ATIONAL cit de cit, ci şi prin deru
>a- maidan străzi sau spaţiile permit copilului adaptarea la şetul Laboratorului judeţean — C.I.L. BLAJ 1—0 (0—0). ta ce a cuprins jucătorii săi.
,00 dintre blocuri) îi face pe cerinţele şcolii, cele de ordin de orientare şcolară 15 MINERUL LUPENI — După partida foarte bună Golul său a fost marcat
li : unii adulţi să susţină că cei social materializate in urba şi profesională CONSTRUCTORUL C RA-
is- a echipei gazdă în „Cupa în min. 50, cînd mingea a
>u - IOVA 4—9 (2—9). Pe o vre României", cînd a întrecut ricoşat în poartă din pi
dă me bună pentru fotbal, în divizionara B Mureşul De cioarele unui fundaş lo
Te-
,40 faţa a peste 2 000 de spec va cu scorul de 4—3, se calnic.
ră; tatori, Minerul Lupeni a aştepta ca în jocul cu C.T.L. Arbitrul Cristian Făgaş
[n- înlîlnit într-o partidă de Blaj, gazdele să joace la
lâ- mare angajament fizic e- (Tg. Jiu) a condus forma
ri- fel de bine, dar aceasta ţiile Corvinul : I. Gabriel
i»o- chipa Constructorul din nu s-a întîmplat, echipa — Lăcătuş, Gălan, Vi.şan,
ri; Craiova. După '35 de minu locală jucînd sub orice cri
ni- Bogdan, Cionloş (Tirchinici
ă ; te de joc echilibrat, cu tică. Nu e suficient să do — min. 77), Dina, Gabor,
cal multe confuzii şi pase la mini autoritar, cînd oaspe Şurenghin, Nicşa, Văetuş ;
adversar, în min. 40, lan- ţii au fost masaţi în pro Jiul : Moise — Pintea (P.
cu scoate o minge aproape priul careu şi n-au tras pe
LC- Nicolae — min. 46), Rusu,
*a- pierdută, pasează scurt îna poartă nici un şut în cele Bădin, P. Grigorc, Stoica,
de poi şi Leca, de la cîţiva 90 minute de joc ! Guran (Toma — min. 65),
ea
m- metri, înscrie : 1—0. In fi în min. 1, Ganţolea, de Stoichiţă (Cassai — min.
•c; nalul reprizei, cu un mi la 8 m, trage alături de 46), Bucurescu, Dumitrache,
ta- nut înainte, de fluierul ar poarta goală ; în min. 15, Sălăgean.
ri ;
i ; bitrului, la o bîlbîială pre Goslian, de la 3 m, înlîr-
ru lungită la poarta craiove- zie să împingă balonul în NICOLAE STANCIU
nilor, unde se ratează de poarta goală, iar Popa, în
Cîndva, aici va Ti o frumoasă şi bogată plantaţie de pomi fructiferi. 3— 4 ori, Dosan vine din min. 20, singur cu porta
urmă, şutează sec sub ba rul, trage în braţele aces ASfe rezultate
ră şi 2—0. tuia.
La mancă patriotică Repriza a 11-a este mai" La reluare, o înlocuire 0 BASCHET • Divizia
animată, se joacă mai ra inspirată a lui Gostian cu B: Jiul Ştiinţa Petroşani
In perioada 16 septembrie — Automatica Bucureşti
— 7 octombrie peste 1 000 pid şi mai mult spre poar Călugăru — la primul con
de elevi ai Liceului in ta Constructorului. In min. tact cu mingea primită de 97—95. Victorie realizată
dustrial minier Deva s-au 47, Rusu execută foarte ia Ganţolea reuşeşte uni în ultimele secunde de joc.
aflat angajaţi in efect ua- De la învingători, cele mai
a unor importante lucrări bine o lovitură liberă de cul gol în min. 67, şutind
agricultură. O bună par- ia 30 m spre Iancu, care puternic în colţul lung. A- multe puncte le-a înscris
din ei au lucrat la înscrie spectaculos în col eelaşi Călugăru nimereşte Ghiţă (36) ; CI. sp. şc. De
A.P. Deva. Au recoltat ţul lung : 3—0. în min. 55, va •— Ci. sp. şc. Arad (f)
«eclă <le zahăr, cartofi, bara în min. 82. în rest
varză, fasole şi tomate. De Dumitru recuperează o un joc lent, prin care sco 60—78. B HANDBAL •
asemenea, peste 100 dintre minge la centrul terenului, rul rămîne neschimbat. Divizia B : A.S.A. Tg. Mu
ei au participat la efectua pasează pe extremă - lui reş — Metalul Hunedoara,
rea lucrărilor de sezon pe Minerul : Selegea — Lo-
şantierul judeţean al tine Iancu, acesta îl vede în bonţ, Mercea, Tomuţă, C. (m) 23—25 ; Minaur II Ba
retului de pe plantaţia po diagonală pe Leca demar ia Mare — Metalul Hune
micolă din Deva. Alături ca!, care reia în poartă: Popa, Ghcnghe, Gostian doara 30—11 ; Energetica
de elevi, la aceste lucrări (Călugăru), Mitrică (Prună), Drobela Tr. Sev. — Con
au participat şi cadrele di 4— 0, scor cu care se în
dactice. cheie partida. S-au remar Şuşlea, Ganţolea, I. Popa. structorul Hunedoara (f)
în fotografia de sus : un cat în mod deosebit, de la 11—12 ; Constructorul Hu
grup de elevi lucrind la (FLORIAN OPRIŢA, ziarist
săparea gropilor. gazde, Izmăneanu, Iancu, colaborator). nedoara — Avântul Craio
Text şi foto Dumitru, iar de la oaspeţi va 18—14.
PAVEL LAZA
DIVIZIA C 7 DIVIZIA C 8 CAMPIONATUL JUDEŢEAN
REZULTATE : Chimistul Rm. Vil cea — REZULTATE : Aurul Cortej — I.G.C.L,
Unirea Drăgăşani 1—0 ; Gloria Drobeta REZULTATE : Unirea Tomnatic — Şti Hunedoara 2—2 ; Minerul Aninoasa —
Tr. S. — Bistriţa Băbeni 5—0 ; Metalul inţa Petroşani 3—0 ; Electromotor Timiş. Parîngul Lonea 2—1 ; Minerul Uricani
Rovinari — Minerul Vulcan l—l ; Diema —' Gloria Reşiţa 2—0 ; Minerul Oraviţa — Auto Haţeg 3—2 ; Preparatorul Petrila
Orşova — Progresul Băileşti 4—1 ; C.F.R. — C.F.R. Simeria 3—1 ; Vulturii T. Lugoj
Craiova — Lotru Brezoi 2—0 ; Minerul — s I.C.R.A.L. Timiş. 5—0 ; Metalul O. — I.M.C. Bîrcea 2—3 ; Preparatorul Te-
Lupeni — Constructorul Craiova 4—0 ; Roşu — Metalul Bocşa 2—0 ; Unirea liuc — Explorări Deva 1—5 ; Constructo
Constructorul Tg. Jiu — Metalurgistul Sinnicolau M. — Metalul Hunedoara 2—0; rul Hunedoara — Minerul Paroşeni 0—0 ţ
Sadu l—l ; Minerul Motru — Pandurii Minerul Ghelari — C.I.L. Blaj 1—0 ; La Dacia II Orăştie — C.F.R. Petroşani 2—1;
Metalul Simeria — Metalul Crişcior 2—0.
Tg. Jiu 0—1. minorul Nădrag — Unirea Alba 2—1.
CLASAMENTUL CLASAMENTUL CLASAMENTUL
1. Pandurii Tg. Jiu 7 6 1 0 16— 5 13 1. Unirea Tomn. 7 4 2 1 17— 5 10 1. Explorări Deva 8 6 i î 25— 4 13
2. C.F.R. Craiova 7 5 11 17— 7 11 2. Vulturii T. Luqoj 7 4 1 2 16— 9 9 2.. Dacia II Orăştie 8 6 0 2 20—10 12
3. Chim. Rm. V. 7 4 1 2 9— 5 9 3. Unirea Alba 7 4 1 2 11— 5 9 3. Constr. Huned. 8 5 1 2 21— 4 11
4. Minerul Lupeni 7 4 0 3 14— 6 8 4. Unirea S. Mare 7 4 1 2 10— 4 9 4. Min. Paroşeni 8 4 2 2 16— 9 10
5. Dierna Orşova 7 4 0 3 17—14 8 5. Lamin. Nădrag 7 4 1 2 17—12 9 5. Aurul Certej 8 4 2 2 15—12 10
6. Constr. Craiova 7 3 2 2 12—11 8 6. Electromotor t. 7 3 3 1 12— 7 9 6. Min. Anin. 8 5 0 3 13—13 10
7. Gloria Dr. Tr. S. 7 4 0 3 14—18 8 7. I.C.R.A.L. Timiş. 7 3 2 2 8—11 8 7. Min. Uricani 8 4 1 3 15—18 9
8. Met. Rovinari 7 3 1 3 6—10 7 8. Met. O. Roşu 7 3 1 3 10—12 7 8. I.M.C. Bîrcea 8 3 2 3 16—14 8
9. Mefalurg. Sadu 7 2 2 3 12— 8 6 9. C.I.L. Blaj 7 2 2 3 6— 8 6 9. Met. Simeria 8 3 1 4 15—16 7
10. Unirea Drăgăş. 7 2 2 3 8—11 6 10. Min. Ghelari 7 2 2 3 5— 9 6 10. C.F.R. Petroş. 8 3 0 5 14—17 6
11. Min. Motru 7 1 3 3 9— 9 5 11. Ştiinţa Petroş. 7 2 2 3 9—13 6 11. Prep. Petrila 8 3 0 5 8—16 6
12. Progr. Băileşti 7 2 14 10—13 5 12. Min. Oraviţa 7 2 2 3 8—14 6 12. Met. Crişcior 8 2 1 5 10—11 5
13. Constr. Tg. Jiu 7 2 1 4 7—11 5 13. Gloria Reşiţa 7 2 1 4 11—14 5 13. I.G.C.L. Huned. 8 2 3 3 9—15 5
4
14. Lotru Brezoi 7 2 1 4 5—10 5 14. Metalul Bocşa 7 2 1 4 9—12 5 14. Parîngul Lonea 8 3 2 3 15—18
9—14
15. Bistriţa Băbeni 7 2 1 4 3—16 5 15. Metalul Huned. 7 2 1 4 5—13 5 15. Auto Haţeg 8 1 3 4 3
16. Mhierul Vulcan 7 1 2 4 6—10 4 16. C.F.R. Simeria 7 0 3 4 3— 9 3 16. Prep. Teiiuc 8 0 1 7 6—36 1
Crişcior
—
Met.
ETAPA VIITOARE :
ca Pa VIITOARE : Dierna — Met. ETAPA VIITOARE : Unirea Alba — Aurul ; C.F.R. — Met. Simeria ; Min.
; Min. Lupeni — Progresul ; Fan- Min. Oraviţa ; Met. Hunei!. — Unirea Parosenj — Dacia II ; Explorări —
— Constr. TS- Jiu : Min. Motru Tomn. ; Electromotor — Vulturii ; Ştiinţa
nirea ; Bistriţa — Met. Rovinari : — Met. O. Roşu ; Gloria — I.C.R.A.L. ; Constr. I-Iuned. : I.M.C. — Prep. Teiiuc ;
Vulcan — Chimistul ; Constr. Cra- C.I.L. — Laminorul ; Met. Bocşa — Uni Auto — Prep. Petrila ; Parîngul — Min.
-a — C.F.R. ; Lotru — Gloria. rea S. M. ; C.F.R. — Min, Ghelari. Uricani ; I.G.C.L.. — Min. Aninoasa.