Page 35 - Drumul_socialismului_1978_10

JOI, 12 OCTOMBRIE 1978 Pag. 3

i;
li-
Ic-
le- Punînd în balanţă atît mată permanent de către
realizările cit şi deficien­ comitetul comunal de
ţele în munca culturâl-edu- partid, este analizată cu
io- eativă din comuna Băiţa, regularitate în adunările
consemnăm o activitate bu­ organizaţiilor de bază. Ast­
nă şi utilă, de nota 8 (opt), fel, activitatea eultural-e-
co-
îa- ca să ne exprimăm într-un dueativă şi artistică din
limbaj pedagogic. Aprecie­ comună acoperă o zonă
rea aparţine de fapt fac­ întinsă a vieţii spirituale,
torilor răspunzători de via­ utilizînd variate forme de
;n«,
ţa spirituală a comunei, exprimare, începînd de la
ta- adică preşedintele consiliu­ cele mai simple pînă la
:ri- lui comunal de educaţie cele mai pretenţioase •—
politică şi cultură socia­ brigada ştiinţifică, dezba­
listă, Ioan Stanca şi direc­ terea, spectacolul tematic, Hunedoara. Vedere generală din microraionul 7 al municipiului siderurgiştilor.
torul căminului cultural şi activitatea cu filmul, car­
şcolii generale, Laurean tea, presa, emisiunile sta­ CINE PLĂTEŞTE
Lucaciu. ţiei de radioficare ş.a. in privinţa pregătirii instalaţiilor
8b -vtX, Răspunzînd cerinţelor Dar, după cum au subli­ SUPRA1NĂLŢAREA
programului ideologic al niat chiar interlocutorii
3S partidului nostru, activita­ noştri, există încă unele de încălzire centrală la Hunedoara La blocul turn care se
tea cultural-artistică urmă­ carenţe ce se cer a fi eli­ înalţă ic Deva pe strada
Ka- reşte educaţia multilatera­ minate fără întîrziere. Una benin, la intersecţia ca
7.00 dintre acestea este mai a- (Urmare din pag. 1) ehipele ce vor interveni temperaturile au fost scă­ strada Caia Vodă, ritmul
ista lă a cetăţeanului, ceea ce, operativ atunci cînd ■ la zute. Din această cauză lucrărilor şuieră şi din
cJo- fireşte, presupune un efort les nerealizarea dezidera­ suficientă. La punctul ter­
ari; susţinut, continuu din par­ tului numit permanentiza­ punerea în funcţiune a în­ s-a holărit executarea unei calma supradimensionării
ito- re. Aflăm că în perioada mic nr. 5, cum vedeţi, lu­ călzirii vor apare defec­ bretele de legătură între unor elemente ale con­
tM; tea tuturor. Modul cum de vară brigada ştiinţifică crările şe vor încheia azi, ţiuni la instalaţiile interi­ magistralele 2 şi 3. Lucra­ strucţiei, Şeful de brigadă
«as este organizată această la­ aşa că-1 putem trece în
«Ic n-a prea avut activitate, că oare. Aici, deci s-ar putea rea a început, însă se des­ Alexandru Ghlţescu ni se
Ieri borioasă activitate nu di­ grupul de lectori nu res­ rîndul punctelor termice pune punct, dar problema făşoară destul de încet şi pUngea, mai zilele trecu-
toca feră de cea care se desfă­ pectă graficul manifestări­ pregătite pentru iarnă. La de care ne ocupăm mai tp, că este obligat să
tiri; şoară în alte localităţi hu- punctul termic nr. 2 din de aceea, deşi cei ce o fac
>ru- nedorene: sistemul este lor, iar unele formaţii ar­ Micro 5 situaţia e încur­ cuprinde un aspect de au promis că o vor termi­ svprainalfe pbnşeele de la
Knto tistice „învie" doar în pe­ mare importanţă pentru nă pînă la sfîrşitul lunii cgsa scărilor şi chiar in
ia X definitivat în întreaga sa rioada premergătoare unor cată, în sensul că aici ex­ buna funcţionare a calo­ octombrie, nu există sufi­ apartamente, cu 7-9 cen­
ufc ; complexitate, şi doar în- tinderile merg încet şi nu
te,25 domeniul funcţionării sale confruntări scenice, festi­ ştim dacă vor fi gata pînă riferelor din blocuri şi ciente garanţii în acest timetri — faţă de 3 cen­
LG,40 valuri, concursuri, după ca­ considerăm necesar să-l a- seixs. Esenţial este ca lu­ timetri cit pre/ede proiec­
17.00 se pot semnala împliniri re reintră în anonimat. ia 15 octombrie. bordăm. crarea să fie gata în tinxp tul de execuţie •— datori­
Jni- sau neajunsuri. Astfel con­ Cam aceasta e situaţia
Un siliul acţionează după un Una din cauzele acestei pregătirii încălzirii centra­ Cum spuneam, Hunedoa­ util. Am fost informaţi că tă faptului- că treptele
O- stări de lucruri este, după ra are un sistem de în­ aici vor fi deplasaţi mese­ prefabricate de la scări
>reţi plan trimestrial bine con­ opinia tovarăşului Ioan le pentru iarnă. La cele călzire aparte, primind riaşi ocupaţi încă la punc­ nu concordă cu planşeele
20,13 ceput ; după planuri luna­ relatate pînă acum, mai
Irc ; Stanca, faptul că nu toţi trebuie adăugat că s-au re­ sursa de căldură din com­ tele termice aflate în' ex­ din beton monolit. Dacă
21,05 re se conduc şi celelalte membrii consiliului comu­ binatul siderurgic. In ulti­ tindere. Este, deocamdată careva din specialiştii de
21,15 organisme cum ar fi comi­ nal de educaţie politică şi vizuit şi reparat toate con­ ma vreme numărul blocu­ o posibilitate certă de ur­ l ai(
aici ar avea curiozitatea
[> zi sia de răspîndire a cunoş­ ductele exterioare, că s-au 1 sn
ritm cultură socialistă acţionea­ înlăturat pierderile de apă rilor de locuit a crescut gentare a lucrărilor. să facă un calcul privi­
-5,00 tinţelor cultural-ştiinţifice, ză cu aceeaşi răspundere din circuitele ' încălzirii mereu în municipiu, în - Coneluzionînd, putem tor la consumul suplimen-
nrn, colectivul de lectori, că­ şi pasiune, nu toţi contri­ vreme ce capacitatea sur­ spune că în ce priveşte
minul cultural. Cei aproa­ centrale, că la centralele
Ac- buie la îndeplinirea pro­ clasice de la teatru, sera sei de energie a rămas pregătirea încălzirii centra­
l>a- pe 70 de intelectuali po­ gramelor de manifestări,
izlcă tenţiali (care desfăşoară o în cazul acesta, conside­ floricolă şi din Teliuc pre­ aceeaşi şi, în iarna trecu­ le din Hunedoara mai sînt
l pe gătirile sînt pe terminate. tă, mai ales în unele a- încă necesari paşi de fă­
«lin activitate efectivă) sînt re­ răm că, pe lingă alte mă­ De asemenea, s-au consti­ parlamente mai îndepărta­ cut, ce trebuie parcurşi
e — partizaţi în funcţie de pre­ suri, obişnuite în aseme­
po- ferinţe şi înclinaţii, adică tuit, pe microraioane, e- te de punctele termice, cit mai repede.
Mc- nea situaţii, ar fi indicată
:stra o parte formează grupul de împrospătarea consiliului
1'ltU- lectori, cealaltă se ocupă cu oameni pasionaţi de o tar de materia! şi mano­
oor- asemenea muncă, cu ini­ peră — datorat necon-
ecti- de instruirea diverselor cordanţebr amintite —
itare formaţii de artişti amatori. ţiativă şi răspundere. sitem convinşi că s-or a- \
ilui ; Pozitiv este şi faptul că \
n. munca acestora este îndru­ C. DROZD „Cine se scoală de dimi­ tăţile de pe traseu pînă la 7", adică grăbiţi-vă întîrzia- junge poate la nişte so­
neaţă departe ajunge“ — Haţeg. In orice caz, noi nu filor să nu scăpaţi condica, luţii mai puţin păgubitoa­ \
spune un înţelept proverb am intrat bine în pădurea era cît pe aici să intrăm in­ re sau, cei puţin la evi­ \
1
din bătrini. Ajunge departe Haţegului că „bolidul verde' tr-o turmă de cornute care
„De treci codri de aramă' habar n-aveau de legile pri­ tarea în viitor a unor a- \
BB şi vede multe, am adăuga se întorcea mîncînă panglica
noi fără a ne adjudeca vre­ de asfalt. Poartă numărul da vind circulaţia pe drumurile semenea deficiente. l
Poienile şi luminişurile «Un concursurile „sanitarilor pri­
ria); Parjig, unde paleta toamnei cepuţi" (locul i şc. gen. nr. un merit cu privire la com­ publice, dar nici stăpinii lor
ia fir e deosebit de bogată, au 1, 2, 5, 7 Petroşani, 1, 5 şi pletarea tezaurului de pro­ n-aveau habar pe unde le
Ca- cunoscut, duminică, o fru­ Liceul Petrila), de tir cu verbe româneşti. Vede şi de Pseudo sînt vitele la acea oră. In a-
tra); museţe aparte, adusă de cei arcul (locul I Şc. gen. nr. 5 ROADELE EDUCAŢIEI \
Jide- peste 2 OM de pionieri din Pe­ Petrila), ştafeta aplicativă unele şi de altele... „Buletin rutier" ceeaşi zi, o scenă cu casca­ t
ia) ; troşani, Petrila, Aninoasa şi (locui I Şc. gen. nr. G Pe­ înir-o dimineaţă de început dori la bariera de la Liva- Două scrisori, una a
rac- Iscroni, participanţi la una troşani) , orientare turistică de toamnă ne-am sculat mai dea. 11 B 4587 se strecoară postului de miliţie din ga­
tark, din cele mai reuşite ediţii (locul x Şc. gen. nr. 1 Petri­ devreme, cu gindul de a .a- circulaţia 31 HD 5853. La ie­ pe banda sensului invers şi
Uni- ale acţiunii cultural-educati­ şirea din Ruşi, spre Haţeg, dă să se strecoare pe lingă ra Simeria şi una a ce­
rie); ve „De treci codri de ara­ la), ale soliştilor vocali şi ai junge la Petroşani. Şi intr-a­ semi-bdrieră, ignorînd fap­ tăţeanului Troian Moga
deose­
penelului,
>1 — mă". Organizată de Consi­ mînuitorilor ingenioase dovedin- devăr am văzut multe. Dar intr-o curbă de toată frumu­ din Ciulpăz ne încunoş
de
bit
LU- liul municipal al organizaţiei du-se întrecerile pentru cel cum am văzut că circulă li­ seţea, 2 HD 2654 se anga­ tul că becul cu semnalizare
■argă pionierilor acţiunea, desfăşu­ mai gustos meniu şi de con­ nii pe şoselele noastre, ne-au jează intr-o depăşire... de tot intermitentă „făcea insistent tinţează lucruri asemănă
/UL- rată in preajma băgat ace de gheaţă pe dispreţul faţă de legile cir­ cu ochiul". Pînă să intre tre­ toare. Găsind in tren un
cabanei fecţionare
.obin „Rusu“, a inclus întreceri ar­ (din materialul o- culaţiei şi ala fizicii. Noroc nul pe pasaj, a mai avut
v .O- ferit de împrejurimi) a unui şira spinării. Judecaţi şi portmoneu cu acte şi 885
tistice, sportive, şi de orien­ costum de carnaval. că din sens invers nu venea timp să se retragă. Scenă de (
lăru tare turistică. Deschisă cu „De treci codri de aramă" dumneavoastră. Nu-i decit lei aparţinind unui elev
PE- parada „Trec detaşamentele" s-a constituit — prin orga­ ora 6.10 şi de pe şoseaua na­ nimic, că se lăsase o ceafă... groază, ce mai. Şi nu erau de la biceui energetic )
■ciaia — unde locul I l-au ocupat ţională din Simeria o auto­ In Sintămăriar Orlea, tocmai decit patru oameni in turism.
YSA: pionierii de la şcolile gene­ nizare, participare şi desfă­ dubă T.V. „încarcă“ o sarci- cînd la radio vocea crainicu­ Ca să vezi ce poţi... vedea Deva, ban Ocoş de la
esc); rale nr. S Petroşani şi Petri­ şurare — intr-o autentică cină de pasageri clandestini lui rosteşte ca un avertis­ intr-o zi in care te-ai scu­ revizia de vagoane Sime­
1 (7 la — acţiunea a continuat cu manifestare educativă. pa care-i duce cu viteză de ment „şi acum este ora 6,55, lat din noapte ! ria n-a ezitat să-l predea *
rans-
eriiie bolid, debarcindu-i in locali­ mai sînt cinci minute pină la IOSIF POP organelor de miliţie spre ţ
JRA- a li restituit in aceeaşi i
colu- zi păgubaşului.
TIE : s
Pînă în urmă cu cîieva Să revenim însă pe tărî- sigurării cu forţă de muncă pra familiei lui M.P., în ca­ 10 hîrtii de cîte 100 lei, Troian Moga din Ciul­
repte luni, Gavrilă. Szanto era, mul faptelor probate fără re venise şi un copil, se păz şi-a pierdui portmo- \
SOA- a noilor capacităţi de pro­ băgaţi frumuşel de Gavrilă
uplat în cadrul întreprinderii „Vic­ putinţă de tăgadă. ducţie. G.S. avea nomina­ adunau nori. Soţia i-a des­ Szanto în buzunar, cu pro­ neui cu actele şi 1 800 lei
• I-XI toria" din Călan, o persoa­ M.P., absolventă de liceu, lizată, între atribuţiile func­ tăinuit soţului toate aces­ misiunea de a-l ajuta pe in autobuz. L-a găsit ele­
TEG: nă importantă. Era, dar nu era încadrată cu contract va] Troian Toma şi de a- i
gostc ţiei sale şi pe aceea de a te mizerii ale existenţei sale soţ să se înscrie la şcoala
:aste- mai e. Pentru doi ani a de muncă pe durată deter­ întocmi formele de mişcare la serviciu şi lucrurile au de maiştri. Numai că, ba­ semenea s-a grăbit să-]
iAN : devenit un deţinut oareca­ minată la întreprinderea a cadrelor, deci şi de a intrat într-o fază nouă. In­ nii aveau „coadă". Fla­ restituie păgubaşului. Con­
i «le re într-un loc privativ de sus-amintifă. Tînâră şi nu semnăm cu bucurie ase­
ălba- propune ■ încheierea sau trodus în cerc şi soţul, pe grantul, ca orice flagrant,
RIA : libertate. lipsită de calităţi, a trezit desfacerea contractelor de care G.S. l-ar fi dorit de nu mai putea fi contestat menea dovezi de cinste,
lure- în calitatea sa de econo­ şi G.S. s-a dus pentru doi rod a] anei educaţii să­
ă la
na) ; mist, i se încredinţase func­ ani unde îi este locul. nătoase in familie, şcoa­
start ţia de şef al serviciului „Povestea" are învăţă­ lă, societate.
personal-învăţămînt şi retri­ mintele ei. Funcţionarul de
buirea muncii. In această stat, omul /ca muncă de
funcţie, îi reveneau sarcini răspundere,' care în virtu­ SĂ SE FACĂ LUMINĂ !
mari şi răspunderi sporite tea funcţiei sau a răspun­
privind asigurarea forţei derilor sale caută să stoar­ Mai mulţi locuitori din
intru de muncă pentru o unita­ că de la semeni foloase satul Tisa, aparţinător co­
a se te economică ce urmează pentru el, nu rămîne nepe­ munei Burjuc, ne scriu, in
cerul să se dezvolte masiv în ur­ •— fără voia ei —■ în fan­ muncă de orice natură. In multă vreme încornorat, a depsit. Demascarea lui însă numele celor circa 40 de
1 va
a va mătorii ani. Ce a făcut Ga­ tele aflat la a doua căsă­ acest fel, el a putuf să-i apărut şi posibilitatea este o treabă de migală, oameni ce fac zilnic na­
între vrilă Szanto cu acest cre­ torie desfăcută şi în pragul dea de înţeles şi mai apoi stoarcerii de bani. Numai de răbdare, de tenacitate veta la Deva, despre un
ia şi dit, acordat lui de societa­ celui de-al 47-lea an de să-i spună pe şleau Ma­ că, soţii M. şi V.P. începu­ şi curaj. De-alde Gavrilă necaz al lor. Despre ce
sea-
eturj te ? L-a călcat în picioare viaţă, dorinţa de aventuri rianei P. că permanentiza­ seră, cu concursul autorită­ Szctnfo mai sînt prin unele e vorba ? Ca să ajungă
într-un mod care stîrneşte, galante. Şi cum oamenii de rea contractului ei' de mun­ ţilor, o operaţie dificilă unităţi economice şi insti­ la gară, oamenii sînt ne­
oitru teapa lui nu se dau în lă­ prin care se pregătea asa­ tuţii. Dacă fiecare victimă voiţi să treacă Mureşul
teme deopotrivă, indignare şi că depinde de „bunăvoin­
abil, ilaritate. E greu de admis turi de la nimic pentru a- ţa" lui şi că această „bu­ narea serviciului P.I.R. de pe care ei şi-o aleg s-ar pe la Burjuc, cu barca.
fru- asocierea acestor stări psi­ tingerea scopurilor lor mur­ năvoinţă" ar fi în funcţie de putregaiul şantajului şi al transforma într-o Mariana De o vreme, cele două
hologice dar aşa este. Fap­ dare, G.S. a început „pre­ înţelegerea de către ea a corupţiei. Discuţiile directe P., care să ştie să-şi apere becuri ce există pe un
tele pentru care el a fost siunea" de la înălţimea răs­ '„sentimentelor" lui. Ca re­ sau la telefon ale lui M.P. dreptatea şi cinstea, atunci mal şi pe celălalt nu se
s pedepsit se aseamănă cu punderilor sale profesiona­ crutată nouă, pe timpul cu fostul şef al acestui ser­ toţi ar dispărea dfntre noi. mai aprind, ceea ce face
ca traversarea nul ui să
desfăşurarea unei partide le asupra lui M.P. Motiv calificării M.P. nu ar mai viciu erau înregistrate de ca ceaţa după răsăritul creeze dificultăţi. Cine
de şah în care s-a folosit pentru şantaj era. Aceasta fi primit drept indemniza­ către ea pe bandă de soarelui.
(lin intervine pentru a face
deschiderea „gambitul da­ se înscrisese la un curs de ţie media retribuţiei pe ul­ magetofon, fapt ce a con­ lumină la locul unde se
4, 9. mei", iar inculpatul, jucînd calificare pentru meseria timele trei luni, ci doar 400 tribuit mult la demascarea Procuror AL. IOTOVICI
18, cu piesele negre, a pier­ de operator tratare a apei Iei lunar. Şobolanul ştia lui. După o serie de „înţe­ de la Procuratura traversează Mureşul, cel
puţin între orele 4—6 di­
dut. Şi a pierdut pentru o tehnologice, organizat de asta pe acest element îşi legeri ca între bărbaţi", au judeţeană mineaţa şi 19—23 seara?
perioadă chiar libertatea. întreprindere în vederea a- întemeia şantajul. Deasu- venit şi banii pretinşi — ION CIOCLEI