Page 37 - Drumul_socialismului_1978_10
P. 37
------------------- .—I
ANUL XXX
NR. 6 513
VINERI,
13 OCTOMBRIE
1978
4 pagini — 30 bani
SÂPTĂMÎNA RECORD ÎN AGRICULTURĂ şantier q
CONCERT DE MUZICĂ au fost prezenţi pe
circa J0 de oameni. Pentru
POPULARĂ ZI astăzi, ml Ine şl duminică
număr I
de rai alta
Ziua şi noaptea, întregul potenţial de Astăzi, la Casa de «uită sini mobilizaţi un
muH mai mare.
tură din Deva, orchestra *
muzică, populară „Doina Ilfo BRIGADA ŞTIINŢIFICĂ — i
sub
forţe şi mijloace mecanice - folosite cu vului» din Iul Bucureşti, Voiaes- ţenilor din municipiu şi din IN DIALOG
Radu
conducerea
ca, prezintă (orde 17,00 şi împrejurimi. E o cifră ce
de
Oameni
al
la
muncii
20,00) concertul do muzică reflectă activitatea unui co I.O.S. Alimentara Hunedoara
do
randament maxim la strîngerea recoltei populară „Zboară cint anunţă lectiv harnic, conştiincios. s-au Inttl-nit cu brigada ştiin
ctocîrlte".
Programul
nume cunoscute In muzica ţifică a casei do cultură din
prilej,
populară romăncască : Ma- MUNCĂ PATRIOTICĂ localitate. Cu acest Oprescu,
Julieta
medicul
şi încheierea grabnică a însâmînţărilor! rla Clobanu, Angola Buclu, tn comuna CSrJiţl se ridi procurorul Aurei Botezan,
Ştcfanla
Ste
Mlhali,
Titlana
re ş.a, că un nou dispensar. Pentru prof. Rodica Muntean şl Nl-
terminarea acestui obiectiv cu Gheorghloni au dialogat
intr-un termen cit mai scurt, pe teme ca : „Rolul factori
INTERVENIM
cetăţeni
de
Priorităţi pe agenda Comandamentele majore ale acestei sâptâmîni hotărî- un mare număr mobilizaţi de lor educaţionali In combate
localitate,
din
săvtrşlte
infracţiunilor
ieri,
la
Piuă
rea
cooperatorilor, mecani foare pentru soarta producţiei agricole prezente şi Staţia de salvare orele 12,00, consiliul popular, participă do minori" ; „Legătura dintre
Deva
din
zatorilor şi a tuturor lo a celei viitoare impun cu acuitate ca întreaga muncă a răspuns cu promptitudine prin muncă patriotică ia lu şcoală şi familie" ; „Infarctul
cuitorilor satelor : politică şi organizatorică desfăşurată de organizaţiile de la un număr de 20 958 solici crările de construcţie. In do miocard". Probleme do
partid de la sate, de comandamentele locale pentru a- tări venite din partea cetă- simbăta şl duminica trecută politică internă şi externă.
o Terminarea în tim
pul cel mai scurt a re gricultură, consiliile populare şi conducerile unităţilor a- ■ mU~ -
coltării cartofilor şi sfe gricole să fie subordonată mobilizării întregii suflări a
clei de zahăr; satelor, cu mic cu mare, în frunte cu primarii şi preşe
dinţii C.A.P., la înmagazinarea fără pierderi a recoltei
e Transportul neîntîrziat şi terminarea neîntîrziată a însămînfărilor. In cooperati În industrie Minunafa tovarăşe
şi livrarea produselor la vele agricole, unde recoltatul cartofilor şi sfeclei de za
fondul de stat : hăr sînt aproape finalizate, eforturile trebuie concentrate minerească !
® Mobilizarea întregii la transportul recoltei din cîmp şi livrarea acesteia la PLUSURI Şl MINUSURI DUPĂ O Întâmplare neprevăzută
suflări a satelor la strîn fondul^ de stat. In I.A.S. este necesar să fie amplificate a pus în primejdie viaţa
gerea recoltei de porumb realizările la strînsul cartofilor şi legumelor rădăcinoase. ajutorului do miner Ioan
la
Dilja.
Eran,
şi a cocenilor de pe tar De asemenea, în C.A.P., o deosebită atenţie este necesar PRIMA DECADĂ Dl M\ OCTOMBRIE Vestea de ajuns mina rapidi
cu
a
lalele care urmează să să fie acordată strîngerii grabnice a legumelor. tate la ortacii din subte
fie însâmîn|ate cu grîu ; In numeroase unităţi agricole cooperatiste s-a declan Dacă în unele întreprin I.M. Hunedoara, C.M. De ran. Toţi i-au sărit în aju
» Culesul fără pier şat recoltatul porumbului. Deoarece pe o bună parte din deri seria realizărilor a va, „Marmura" Simeria, tor, Nici unul n-a vrut să_
părăsească
locul,
deşi
mu
deri şi valorificarea la suprafaţă urmează să se însămînfeze grîu, se impune ca continuat —■ dovadă a per „Refractara" Baru, I.F.E.T. puteau acţiona toţi odată.
fondul de stat a produc recoltatul să fie făcut cu ştiuleţi, după care depânuşatul severenţei şi hotărîrii co Deva, minele Paroşeni şi — I-am văzut pc minerii
ţiei de legume şi fructe ; se va realiza la locul de depozitare. lectivelor de muncă res Uricani, I.P.L. Deva. noştri făcînd eforturi supra
omeneşti. dar nevoind să
a încheierea semănatu _ Maximă atenţie trebuie acordată terminării însămînţă- pective de a încheia anul Aceste unităţi trebuie să
lui griului în limitele pe rn ^ grabnice a griului, urmărind asigurarea unei densi cu rezultate bune, în alte acţioneze, pînă la finele a-
rioadei optime. tăţi corespunzătoare şi a unei calităţi ireproşabile a se le au continuat carenţele nului, pentru a-şi amplifica
mănatului. realizările în producţie..
de organizare, conducere Tofodată, se impune ca
şi disciplină, nu s-au putut SOJS ymmzF?',
Lucrînd la lumina farurilor, mecanizatorii tuarca cu maximă operati elimina uneie neajunsuri şi în întreprinderile ou rămî-
vitate şi la un înalt nivel 1 — ca urmare — restanţele neri în urmă la producţia de3 înapoi — no spunea
calitativ a lucrărilor de fizică să se întreprindă tovarăşul Nagy Emeric,
dovedesc o înaltă răspundere patriotică strîngere a recoltei şi a la producţia fizică s-au a- măsuri şi acţiuni urgente secretarul pe comitetului Dumitru
de
partid
mină.
însămînţărilor de toamnă. cumulot. de redresare a activităţii Oană, Ştefan Aclam, Simion
faţă de soarta recoltei In prima linie a bătăliei In primele rînduri ale productive şi de recupera Negru, Tamaş, Ardelean,
Cornel
Mircea
şandor
Lucrătorii ogoarelor ju că chemării adresate de ce se desfăşoară pe frontul hărniciei şi succeselor în re a restanţelor, pentru a Varga, Valerică Ciobanii,
muncă se situează şi de a-
nu greva, la încheierea a-
Şchiopu,
Oroia-
ioan
deţului nostru şi-au înze secretarul general al parti N. TIRCOB ceastă dată C.S. Hunedoa nului economic, bilanţul Pavel Iosif Kovacsic, Nicolae
nu,
cit eforturile pentru a răs dului, tovarăşul Nicolae ra, I.V. Câlan, I.E. Deva, pozitiv pe judeţ. Haidamac, Serglu Enaru,
ca
punde prin fapte de mun Ceauşescu, privind efec pag. a 2-a) Ilie Mihai au acţionat fără
adevăraţi
croi,
nişte
UNITĂŢI CU RESTANŢE LA PRODUCŢIA FIZICĂ odihnă, pină in momentul
cirul viaţa ortacului lor era
(de la începufui anului şi pe prima decada in afară de orice pericol.
a lunii octombrie) S-aru dus apoi cu et la
spital şi au solicitat, dacă
întreprinderea de lianţi Deva — 171 900 tone ciment este nevoio cumva, să do
(din care : 30 400 tone în octombrie) ; neze singe pentru Ioan
Brâu.
I.F.A. „Vîscoza" Lupeni — 192 tone vîscoză (— 19 Cînd ortacul lor s-a re
tone); întors la mină Ic-a mul
I.U.M. Petroşani: — 2 047 tone maşini şi utilaje ţumit din inimă do pentru
minunata
faptă
lor
to
pentru lucrări miniere (pe 9 luni); vărăşie minerească. El l-au
I.M.C. Deva : — 701 mc prefabricate din beton ar bătut prieteneşte pe umăr :
„Numele de miner este un
mat (—1 730 tone) — 340 mc produse din b.c.a. armat nume de mare cinste şi
(—105 tone); omenie — i-au spus ci. Şi
Fabrica de încălţăminte Hunedoara : — 673 000 pe minerii ştiu să-l poarte, cu
rechi de încălţăminte (—28 000 perechi) ; aceeaşi înaltă cinste !*.
Combinatul minier Valea Jiului : — 96 438 tone căr
C.A.P. Peştcana. Mecanizatorii Stoica Vîrvonl şl Liviu Lăzăroni lucrează cu spor 1a GH. I. NEGREA
pregătirea terenului pentru însăminţări. bune net (—22 679 tone). ___
— Din anul 1978 au ră junsuri obiective, care se deţene de partid Hunedoa al realizărilor noastre pe
mas mai puţin de trei luni referă îndeosebi la unele ra în acest cincinal este de anii 1976—1978, prin pris
de zile, perioadă în care necorelări în contractarea a realiza suplimentar o ma acestui indicator, esti
se impun accelerate ritmu şi desfacerea produselor, la producţie industrială de cel măm că ne apropiem de
rile activităţii productive calitatea unor materii puţin 5 miliarde lei. Cit îndeplinirea angajamentu
în vederea îndeplinirii in prime şi altele. Dorinţa şi din acest angajament revi lui pe întregul cincinal.
tegrale a sarcinilor de plan De asemenea ne îndepli
pe acest an de mijloc al nim şl depăşim angajamen
cincinalului revoluţiei teh- tul, mă refer de data a-
nico-ştiinţifice. Cum sînt llill 5 MILIARDE -'LEI 1 ceasta la cel din anul în
privite aceste exigenţe la SA curs şi la alţi indicatori —
Ţesăloria de mătase Deva ? producţia marfă, producti
— Unitate economică re vitatea muncii, beneficii
lativ nouă a judeţului, cu suplimentare, produse noi
un colectiv tînăr, aflat în Sarcina şi hotărîrea întregului şi reproiectate —, însă
că în formare, întreprinde toate acestea, nu ne pot
rea noastră s-a racordat cu mulţumi. Avem o situaţie
întregul potenţial la pulsul colectiv - îndeplinirea planului necorespunzătoare la chel
industriei hunedorene, de tuielile de producţie, atît
pune eforturi stăruitoare anual la toţi indicatorii La total, cît şi la cele ma
pentru îndeplinirea ritmi teriale, ne lovim de unele
că, lună de lună, a sarci greutăţi în activitatea de
nilor de plan şi angaja aprovizionare tehnico-mate-
mentelor asumate în între Convorbire cu tovarăşul ing. TRAIAN TlRLEA, rială şi de contractare a
cerea socialistă. Aş zice că directorul Ţesătorici de mătase Deva producţiei, direcţii în care
treburile merg din zi în zi acţionăm stăruitor, cu spri
mai bine, deşi ne confrun jinul consecvent al centra
tăm cu o serie de greutăţi, hotărîrea personalului nos ne Ţesătorlei de mătase lei noastre de resort.
atît de natură subiectivă — tru muncitor este însă de Deva şi care este stadiul
cum ar fi unele carenţe de a înlătura cît putem mai realizării lui după aproape — Vă rugăm să nolaţi
organizare şi urmărire ri mult din aceste „probleme- trei ani din cincinal ? realizările obţinute de Ţe-
guroasă a producţiei, de frînă“ în activitatea noas — Angajamentul nostru sătoria de mătase Deva de
disciplină tehnologică şi a tră, de a ridica mereu mai este în raport cu ponderea la inceputul acestui an, ra
muncii, probleme vizînd a- sus ştacheta calităţii între întreprinderii în economia portate la prevederile- de
provizionarea tehnico-mate- gii noastre munci. judeţului, respectiv de 38 plan şi la angajamentele VULCAN S.S.H. C.T.C.-istul Ovidiu Bărbules-cu şl strunga
rială şi nivelul tehnic al —■ După cum se ştie, an milioane lei producţie in rul ştefan Pop se consultă asupra execuţiei bucşei venalu
produselor — dar şi nea gajamentul Organizaţiei ju dustrială. Făcînd un bilanţ (Continuare în pag. a 2-a) lui ac ia sil l-pul hidraulic. Foto ; VIRGIL ONOIU
