Page 46 - Drumul_socialismului_1978_10

V DRUMUL SOCIALISMULUI Nit.

ZIUA ENERGETICIANULUI Tele'

DUMI
15 GCT<
S,oo Gimnastii
ciliu ;
• Pe cele 0 luni şi Ju­ 2,15 Tot fnaii
mătate din acest an, Ter­ Partidul şi statul nos­ lor să aibă în case lumi­ întreaga ţară — Îşi în­ 9,10 Şoimii ,p
S,Z0 Film sori
mocentrala Mintia a pus tru dau o înaltă aprecie­ nă şi căldură, iar econo­ dreaptă gîndurile pline pii : „ei
la dispoziţia sistemului re muncii oamenilor, re­ mia naţională — forţa de căldură şi recunoştinţă Episodul
energetic naţional o pu­ zultatelor pe care le ob­ necesară pentru mersu-i către partid, către secre­ 8,45 Pentru ic
tere medie efectiv utili­ ţin în producţia materia­ viguros înainte. tarul general, tovarăşul 10.00 noavoastr
Viaţa nat
zabilă cu 31 MW mai ma­ lă, în întreaga activitate Azi este, deci, Ziua e- Nicolae Ceauşescu, pen­ 11,«5 Bucuriile
re derit cea planificată; cconomico-socială vizînd nergetieianului , prilej tru preţuirea pe care o 12,30 De titra) i
a furnizat economiei na­ progresul şi dezvoltarea pentru electricienii ţării acordă muncii lor, pen­ 13.00 Telex;
Album d
ţionale o cantitate supli­ 13,05 Ora vesei
mentară de energie elec­ României socialiste. tru grija consecventă pe 14.00 Woody —
trică de peste 175 000 000 Drept urmare, detaşa­ care o poartă vieţii în­ rea buclu
kWh — echivalentul unei frunte ale ţării — mineri, 0 MU iii tregului popor. ne anima
mentelor muncitoreşti de
producţii industriale de Şi, în timp ce raportul IC,00 Fotbal :
41 milioane lei, Iar pro­ mîtalurgişti, ceferişti, con­ muncitoresc prezentat va Iaşi — S-
A), ropri
ductivitatea muncii mar­ încorpora roadele activi­ 17,25 Film seri;
chează o depăşire a pla­ structori, energeticieni, tăţii lor abnegante în ce­ ritimă Oi
nului de 32 000 lei /lucră­ petrolişti, constructori de — iar' pe noi gîndul ne sodul €0;
tor. maşini, forestieri — le-a poartă la personalul mun­ le 9 luni şi jumătate din 18.20 Reportaj
• Colectivele de oa­ fost dedicată cîte o zi pe citor de la Termocentra­ an, energeticienii jude­ „Ziua
Itii u ;
meni ai muncii din uni­ an ca sărbătoare a lor. la Mintia, întreprinderea ţului vor formula noi an­ ÎS,40 Micul oci­
tăţile aparţinătoare l.R.E. de reţele electrice Deva, gajamente — de a ampli­ ni ici:
Deva raportează de la în­ Este ziua în care sî Uzina electrică Paro- fica sensibil pină la sfîr- 18.00 Tfciojwr*a
ceputul anului realizări fac bilanţuri, se aduc în şeni, Gurabarza — şitul anului succesele în­ 18.20 Antologii
de seamă : producţia glo­ prim-planul atenţiei ge­ registrate pînă acum. Gala unu
bală a fost depăşită cu nerale rezultatele în de a-şi comensura rea­ 20.50 Film arii
alb“.
Prc
1 284 000 lei ; producţia list şi exigent roade­ De Ziua energeticianu- rA. Prodt
globală în activitatea de muncă, se asumă noi an­ le muncii din acest an, lui, înaltă apreciere diourilor
proiectare a fost îndepli­ gajamente în producţie. de a privi cu entuziasm muncii colectivelor di la 22.50 Telejurna
nită in procent de 116,7 A treia duminică din şi hotărîre spre viitor, C.T.E. Mintia, l.R.E. De­ LUNI, 16 O
la sută ; la consumul teh­ septembrie le este atri­ spre acest timp care în­ va. U.E. Paroşeni, C.T. 15,53 Tcdcx;
nologic pentru transpor­ buită energeticienilor ţă­ seamnă fiecare zi de mîi- Gurabarza şi roadelor ei, 1«,00 Emisiune
tul şi distribuţia energiei rii — oamenilor care ne. ghiară;
electrice s-a realizat o cald omagiu tuturor elec­ 17,10 Festivalul
economie de 602 000 kWh ; produc şi distribuie ener­ Sărbătorindu-şi ziua, e- tricienilor din judeţul României Iii
planul de lucrări la acti­ gia electrică, oamenilor nergeticienii din judeţul nostru şi urarea sinceră 18,00 Teatru de
Juan“
vitatea de exploatare-în- care veghează ca semenii nostru — ea şi cei din dc noi succese. 18,00 Festivalul
treţinere a fost îndeplinit României 1
In procent de 110.6 la su­ 18,20 10O1 de 1
tă. Prin acţiunile între­ 18,30 Telejurna;
prinse pe linia Încadrării 19,50 Panorami
20,25 Roman > I<
tuturor consumatorilor în tere fârâ
cotele repartizate s-a ob­ Pe Mureş, fa izvoarele luminii sodul 8;
ţinut o economie, la ni­ 21 AS Mai avc-|
velul Judeţului, de re ? — 1
22 900 000 kWh energie e- Dacă ar fi trebuit să munist Român — şi care în secţii, ateliere, labo­ reşti neol
Agregate modeme, de mare tehnicitate au intrat în do­
lectrică. In activitatea de scriu un reportaj despre înseamnă mai mult decît o ratoare, în toate comparti­ tarea I.B.E. Deva, In ultimii ani. 21,45 Melodii
virstelc;
construcţii de maşini, energeticienii din judeţ a- întreagă Românie energe­ 22,00 Cadran rt
productivitatea muncii a mentele de muncă, pe în­
sporit cu 10 862 lei /lucră­ cum 15 sau 20 de ani, el tică din anul 1950, cînd s-a tregul flux de producere a l.R.E. Deva la a
tor, iar în cea de produc­ ar fi vizat doar termocen­ adoptat primul plan de 10 energiei electrice activita­
ţie la construcţii-montaj trala Paroşeni — cotată la ani la electrificare a ţă­ tea se desfăşoară la para­ SiADU
— cu 163 lei pe lucrător. vremea aceea ca fiind cea rii. Iar mai aproape şi mai metri optimi. Oamenii lu­ XXV-a aniversare
mai mare termocentrală clar văd termocentrala de crează şi învaţă. învaţă să BUCUREŞTI
din judeţ şi una din cele azi — cetate nouă şi mo­ lucreze, învaţă să devină 7.30 Avanpren
dlojurnal. Sun
O privire atentă în timp
dernă de lumină —, îi văd
LA ÎNALTA mai mari din ţară — şi, pe oamenii din cetate, ca­ cetăţeni demni, comunişti. asupra activităţii de un să notăm şi evoluţia pute­ TV. ; 7,45 Vă
rii vehiculate prin reţelele
evident,
de
centrala
la
pentru azi ;
Gurabarza. Astăzi scriu re îi veghează pulsul ne­ Colectivul încă se formea­ sfert de veac a l.R.E. Deva I.RJE. Deva şi furnizate muzicale ; 8,
ză, se omogenizează, se a-
tot despre cea mai mare întrerupt pintru ca ţara daptează la cerinţele şi e- descoperă un drum mereu consumatorilor: în 1953 — gramul satelor
TENSIUNE termocentrală din judeţ şi să aibă tot timpul lumina xigenţele impuse. O orga­ ascendent, un drum de 13 MW ; peste zece ani — şi te eînt padr
logie lirică ; 3
una din cele mai mari din şi puterea necesare dez­ nizaţie de partid puternică muncă şi progres. La în­ 152 MW, pentru ca în a- Publicitate ;
ţară, însă ea se numeşte voltării sale impetuoase. fiinţare, acum 25 de ani, cest al 25-lea an de exis­ magazinul fear.
Noi inregisirâi
A MUNCII Mintia — obiectiv energe­ în discuţiile pe care le conduce competent şi ri­ zestrea întreprinderii în­ tenţă să ajungă la 380 MW. populară ; li
tic de pronunţată rezonan­ port adesea cu oamenii guros treburile întreprin­ semna centralele electrice Sînt cifre care demonstrea­ pentru toţi ;
13A5
tă a anilor construcţiei so­ Mintiei mă cucereşte sim­ derii, un stil de muncă so­ Deva şi Gurabarza — ca ză cît se poate de convin­ jurnal ; — G
portativ
• Termocentrala de la cialiste în România. Dar, bru şi convingător, exi- unităţi de producere a e- gător creşterile spectacu­ riu ; 13,30 l
Mintia depăşeşte «bl “ sărbătorindu-i pe energe­ ţul lor practic şi realist, gent dar şi maleabil este nergiei electrice —, insta­ loase de la un an la altul, 14,15 Melodii
at 0 MW puterea instalata relatarea deschisă a ceea promovat consecvent în laţii de transport şi distri­ de la o etapă la alta. Sînt deni ; 14,45 Sg
in a n ul 1950 In toate cen­ ticieni de ziua lor şi scri­ ce au ei bun sau nu destul relaţiile dintre oameni, în buţie a energiei electrice cifre simbolice, sînt cifre- că ; 17,00 1
tralele electrice din Romă ind despre „Steaua de pe de bun la termocentrală. rezolvarea tuturor proble­ amplasate în zonele Deva, document. 18.00 Ipostaze
ve: Glieorghe
1
nici (740 MW) y .... Mureş' şi despre oamenii Abia după ee-ţi spun că Orăştie, Brad. Sarcina în­ Oaspeţi dc du
© ' Măsurile deosebite eare-i întreţin strălucirea vara mai au probleme cu melor care se pun în faţa Toate aceste creşteri, în­ Radiojtirnal ; :
întreprinse în acest an ia perpetuă, reporterul nu i-a apa de alimentare, iar colectivului. Raportînd rea­ treprinderii era de a ali­ treaga dezvoltare s-au fă­ melodiilor; 21,:
Urina electrică Paroşcni, uitat, ba mai mult le în­ lizarea ritmică a sarcinilor menta cu energie electrică cut cu oameni, de către Seară de rom
de reparaţii capitale dreaptă un gînd cald şi ce­ iarna cu îngheţul cărbune­ de plan de la începutul a- oraşele Deva, Simeria, O- oameni şi pentru oameni. gela Moldovan
agregatele energetice lui, după ce recunosc că răştie. Mai tîrziu s-au in­ 351 de lucrători număra can ; 22,00
22,10 Panorai
plntru readucerea lor la lor de la Paroşeni — ră­ într-un compartiment sau nului şi însemnate depăşiri clus şi zonele Teliuc — 22.30 Dans pc
performanţele iniţiale maşi ori formaţi aici şi altul mai există rutină şi la principalii indicatori, Ghelari, Orăştie — Cugir, întreprinderea în 1953, la 24.00 Buletin d
înfiinţare. Forţa de muncă
au condus la rezultatele plecaţi la alte izvoare de minimă exigenţă, după ce sporindu-şi strădaniile şi apoi întreaga regiune de era începătoare, dar entu­ 5.00 Non step
scontate. Prta . f “ “! lumină din ţară — şi celor te informează concret des­ succesele în producţie în atunci, toate platformele ziastă, hotărîtă să înfăptu­ turn.
aţ
r
s
R
cazanelor 1,2 şi 3 s-a re de la Gurabarza şi celor cinstea Zilei energeticia-
dus considerabil numărul de la l.R.E. Deva, a căror pre planurile şi hotărîrea nului, personalul muncitor sale industriale. An de an, iască lucruri mari, să-şi
de avarii şi opriri acei întreprindere intră în al lor de a munci mai bine baza tehnico-materială s-a perfecţioneze cunoştinţele, ILSKB
dentale, graficul de ute doilea sfert de veac de e- şi mai economic — abia dc la Termocentrala Mintia extins şi întărit, s-au să răspundă exemplar în­
p
re a crescut în luna sep xistenţă. după aceea, deci — îţi o- este hotărît ca pînă la fi­ construit noi staţii şi linii datoririlor tot mai însem­
îembrie a.c. cu 629 la su­ feră realizările în produc­ nele anului să adaug 2 noi electrice, au apărut puter­ nate care i se puneau în DEVA : Revs
tă faţă de luna august, Intorcînd comutatorul pc ţie, care, cu o frecvenţă" şi importante rezultate ce­ nice izvoare şi cetăţi de faţă. Şi n-au fost deloc Iţi dâruiesa
(Arta);
H'
£r gradul de încurcare a poziţia Mintia, se cuvine de... 50 Hz. sînt bune şi lor de pînă acum. lumină. Rînd pe rînd apar puţine, n-au fost deloc u- Capcana din r
agregatelor — 011 6 spus cu respect că aici se foarte bune. Şi nu întîrzie Pe Mureş, la izvoarele reţelele de înaltă, medie şi şoare. Dar comuniştii, or­ ra) ; Mîriia, se
sută. De asemenea s-au află unul din colectivele nominalizarea autorilor joasă tensiune, adevărate derurgistul) ;
obţinut economii de 2 670 luminii se munceşte zi de ganizaţiile de partid, au seriile I-II (An
mc gaz metan Şi 1616 de muncă cele mai harni­ succeselor. De data aceas­ zi temeinic, hotărît, efici­ magistrale ale luminii, ca­ fost mereu în avanpostu­ Oviidiu (Constr
tone combustibil conven­ ce din judeţ, oameni ra­ ta, cei aduşi în prim-pla­ ent. O mie şi ceva de oa­ re împînzese judeţul în rile devotamentului mun­ TROŞANI : Mt
la Genova (Ui
ţii (numai de la Înce­ cordaţi cu toată priceperea nul priceperii şi hărniciei meni ţin cu toată ştiinţa lung şi-n lat. Cererile de citoresc, al abnegaţiei şi ria (7 Noiemb
putul acestei luni) , şi dăruirea la reţeaua de sînt: Andrei Mărginean, în frîu caii putere ai celor putere electrică ale jude­ dăruirii în muncă. Sînt la post de contro
© De la începutul cin­ înaltă tensiune a economiei Octavian Negru, Adrian 5 grupuri energetice de ţului cresc în ritm vertigi­ l.R.E. Deva oameni care (Republica) ; I
cinalului actual, deci în hunedorene. Refac, în me­ Gatea, Constantin Raşcu, cîte 210 MW, dirijîndu-i nos, în ritmul în care se au pus cu folos umărul la meni nu ale.
(Cultural);
Lol
mai puţin de 3 am, Ter morie, anii de existenţă ai Petru Popa, Florin Haţe- dezvoltă oraşele, unităţile piatra de temelie a între­ in jurul lumii
mocentrala de la Mintia termocentralei Mintia, pu­ atent acolo unde este ne­ economice, platformele in­ prinderii. Ioan Măiereanu, resc); VULC2
a livrat suplimentar sis ţini la număr — ani care gan, Lucia Arhire, Iosif Ti- voie de ei — ds lumina şi dustriale. Lumina pătrunde Ioan Haţegan, Dimitrie Ar­ melodii (Munc
ternului energetic naţio­ riung, Aurel Căsălean, Ni­ forţa de pe Mureşul hu- tot mai puternic şi la sate, delean, Cornel Mîrza, Tra­ NEA : Urmări:
nal aproape 1 miliard au urmat Congresului al colae Panţa, Nicolae Ilan- coca ce înseamnă paşi u- să, seriile I-i:
kWh, adică circa jumăta­ IX-lea al Partidului Co- eiu, Vasile Lasou. nedorean. ian Coşa, Nicolae Rău, PETRILA : Do<
ru
(Muncitores
te din producţia totala riaşi pe drumul civilizaţiei, Octavian Mera, Florea Be- Transa meri ca
de energie electrică a ţa­ al bunăstării generale. Din reş, Gheorghe Bălan, Oni- riile I-JI (Sic
rii noastre din 1950 , IPW. jffE?» rljcfl' JH» 459 de sate doar 10, cele ţiu Negulei, Remus Dan, GURABARZA :
© La recunoscuta şcoa­ mai mici şi îndepărtate, Ioan Budai, Teodor Rus, III-lea (Minerul
lă de cadre a Paroşcniu- ■y ' ! nu sînt încă electrificate Mihai Tirea, Simion Păvă- Transamerica (Pat
I-II
riile
lui învaţă meserie şi astăzi, deşi în anul înfiin­ loni, Viorel Vug, Romulus pe cer (Flacăr
conştiinţă comunista alţi ţării l.R.E. Deva erau elec­ Stîrc sînt doar cîţiva din­ Rocco şi fraţi
si alţi energeticieni. in B Ş p r f . ; r - y j ş ţ j trificate doar 3 sate: Iz­ tre ei. Dar în întregul său, I-II (Popular)
tre fruntaşii de ari ai voarele, Călanu Mic şi colectivul de muncă de la Scharamouche
UE. Paroşcni se numă­ Petreni. Un pod prei
ră : Ioan Saltclichi, Iulm l.R.E. Deva s-a constituit seriile i-ri (Ca
ră) ; Acţiunea
Man, Traian Albu, Ilie ; mm mmm. Alţi paşi în dezvoltarea ca un nucleu puternic în (11 Iunie) ; S]
Romoşan, Ionel Baleea, şi întărirea întreprinderii rîndul colectivelor munci­ dăruiesc un tr.
Ioan Tenţu Dragomir Lu- i-a marcat apariţia primei toreşti din judeţul nostru. roşul) ; ILIA :
caci, Ioan Itu, Ios linii de 110 kV Tîrnăveni Un colectiv muncitoresc riile I-II (Lun-
truse, Ioan Parcau, Iosit —■ Hunedoara — Paroşeni, destoinic şi încărcat de LIUC : Cronic:
Fâtu, Ioan Daraban, Ioan apariţia termocentralei Pa­ răspundere, care îşi înde­ foc, seriile I-I
GHELARI :
C
Aribăşoiu, Gheorghc Sta- trandafirul, 1
roşeni în 1956, construirea plineşte tot mai bine ma­
1
IU © Deviza colectivului staţiei de 110 kV Peştiş, rile îndatoriri ce-i revin. (Muncitoresc).
de la C.T. Gurabarza: realizarea şi dezvoltarea De ziua lor, de Ziua e-
Funcţionarea agregatelor sistemului de 220 kV în nergeticianului cînd ţara
şi instalaţiilor fără între­ 1967 (prin intrarea în func­ întreagă le cinsteşte mun­ i VB1M!
ruperi sau deranjamente . ţiune a primei linii elec­ ca, colectivul de la l.R.E.
Deviză animată de cei SfeSaBlf trice aeriene între Luduş Deva este angajat cu toa­ Timpul prob;
mai buni muncitori : con­ şi Peştiş) şi, bineînţeles, te puterile în marea operă 15 octombrie :
stantin Boleu, Ioan Bor­ construirea termocentralei de progres şi propăşire general frumos
na, Ioan Faur, Sabin Sir- socialistă a României. variabil. Vintul
general slab.
ba, Păun Simandi, Con­ Mintia. Semnificativ este minimă între 3
stantin Potinteu. de Temperatura m
maiştrii Ioan Oprean, Pagină realizată de : DUMITRU GHEONEA şi GH. 17 şl 22 grade,
Ştefan Baianţ, de mg. Camera de comandă a grupului nr. 5 de Ia C.T.E. Mintia, adevărat creier în buna I. NEGREA Foto: VIRGiL ONOIU local se va pr-
Ioan Lut-______________ funcţionare a termocentralei.