Page 47 - Drumul_socialismului_1978_10
P. 47
.ISIS © DUMINICA, 15 OCTOMBRIE 1978 Pag. 3
q r* V
defeetclo
«Iraimaturgice
io- I
!Z!OME „VENTUZE" Un nou film românesc mijloace artistice cu funcţio OBICEIURI... ţ
3“- S
alchi
acestei
de mare succes: nalitate. Cheia rezidă, fireşte, i 1 Dc obicei, „Birtul-ospă- i
mii
regizorale
tCA, de Nicolae Pop in experienţa lui Nicolaescu, t ] / tărie" — cum este intHu- |
în
sa
pofta
puţin
obişnuită
ÎBRIE REVANŞA de a sonda resorturile de ) ieri, în divizia A la fotbal 1 laiâ unitei ea de alimen- I
2a. «loani- Fabula — «le Ia Esop în exigenţe ale spectatorului, l t loj ie publică din piaţa )
coace — este o specie lite Publicul cinefil aşteaptă do oare nu tolerează morala fa- i Etapa a 9-a a campionatului înscris Dcmbrovschi în minu
i 2 rară educativă şi necesară. fiecare dată cu legitim inte eilă ci pretinde un mesaj i diviziei A la fotbal a pro tul 34. Ea Arad, echipa locală 1 Devei — cunoaşte zilnic \
iei; Criticind stări de lucruri res filmele lui Sergiu Nico- implicit, incintant şi pasionat ’ gramat în ţară două partide. U.T.A. în vervă deosebită a / o mare afluenţă de con- \
pentru eo- anacronice, punind punctul laescu. Aceasta pentru că chiar. 4 In jocul dc la Timişoara, c- întrecut cu 3—1 (0—1) pe F.C.
16 JtuiBlci". pe „i“ acolo unde se mani de la „Dacii" încoace, regi In „Revanşa" reînvie un chlpa Folitchnica a jucat din Argeş Piteşti, la capătul unei ţ sumai-ori, m-ai ales ia o- ţi
festă fenomene care înceti zorul a demonstrat, atît prin personaj îndrăgit de noi : \ nou sub aşteptări, pierzând în partide care a corespuns aş l ra primului cînd — tot *!
linul «lum nesc urcuşul spre mai bine, superproducţiile sale de fac comisarul Moldovan, in ipos- , faţa formaţiei olimpia Satu teptărilor. Scorul a fos des din obicei — lucrătoarele ţj
fabula devine o armă socială tură istorică, cit şi prin taza sa de colaborator ac- | Mare. Fotbaliştii oaspeţi mal chis de oaspeţi în minutul 43
ii; necesară. filmele poliţiste cu substrat tiv al rezistenţei organizate i botăriţl în atac au repurtat prin Radu H. Apoi, textiliştll ) de aici pleacă prin pi-ajă (j
maicii; Volumul „Ventuze", semnat politic faptul că este un ex de către Partidul Comunist 1 victoria cu scorul de 2—1 i după tkgui-eli, sau la o $
patriei; de Nicolae Pop, apărut in celent profesionist a! ce Român împotriva fascizării 1 (0—l) prin punctele marcate au marcat de trei ori prin ( iacla cu colegele de la gră- »!
Editura Miliţară, poate fi so lei de-a şaptea arte, care ţării, a dictaturii antonescie- * de Haţeganu (min. *C) şi Po Scliepp (min. 53) şi Kukla
vinicai; cotit o frumoasă reuşită. urmăreşte criteriul competiti ne. In contextul evenimen- 4 pa (min. 21). Pentru gazde a (min. 72 şi 90). 1 tarul de peste drum (cum fi
Mergi nd pe drumul larg al vităţii internaţionale, „Revan teîor istorice, radiografiate ' s-a întimplat (n zilele 3 şi fi
eiocânitoa- J speciei respective, autorul a- şa" dovedeşte o dată in plus că convingător, în circumstanţe- l 4 octombrie a.c.). In sfir- p
şă — <lesc- le instinctelor dezlănţuite şl ' \ şii, un alt obicei — în ţi
în condiţiile violenţei favo- 4
Politchnica rizatâ de semnele de agonic 7 Arbitrii meciurilor divizionarelor C * evidentă opoziţie cu in- ^
ua (divizia } * Ga»*tea © eerasuxl• ale dictaturii, lanţul poveştii ţ
a Ii-a: poliţiste se desfăşoară veri- , ^ stfucţiimile in vigoare — 1
: Einla mă dic şi cu o forţă percutantă. \ hunedorene 1 il constituie făptui că, J
lin ■— cpi- în „Revanşa" toate elemen- i 1 lista cu preparatele ote- y,
s bordează elemente cunoscu genul poliţist — in viziunea tele componente sint la locu- 1
TV. : De te, mereu in actualitate, ne specifică a lui Sergiu Nico- rile lor. De aici rezultă im- « Prin grija F.R.F. avem • C. Atanasiu (Alba lulia); ^ rite consumatorilor li-pseş- ţi
irgetkîianu- \ cesar a fi reamintite. Dar, laescu — nu este incompati presia unei arhitecturi fii- * posibilitatea de a face cu Minerul Lupeni — Progre ( te, ceea ce atrage după /
Nicolae Pop nu face o des bil cu mesajul politic, ci, mice armonioase, realizată 4 noscute numele arbitrilor sul Băi Ieşti ; • F. Logofătu | sine şi absenţa listei de }t
pe.virm cei criere seacă, rece, apelind din contră, dinamismul sui în urma unui travaliu colec- 1
numai la învăţătură, la con tei de aventuri spectaculare tiv exemplar. Se cuvine, aşa- 4 ce vor conduce meciurile (Arad) : Minerul Vulcan — ) preturi. Este adevărat că 1
cluzia ce derivă din context. — condiţie indispensabilă a dar, să menţionăm imagi- * de campionat ale echipelor Chimistul Rm. Vîlcea ; l lo bucătărie există un r
-tîBtiee : Pină la morală firul descri genului poliţist — primeşte nea excelentă a lui Nicolae 1 noastre divizionare C. De • A. Vişan (Drobeta Tr. ? cadru frumos „pictat" pe V
lui; erii este realizat cu fină sen prin politizarea lactologiei o Girardi, din punct de vede- /
; : „Dunul sibilitate, ceea cc ne aduce notă de înnobilare, o pro re al tehnicii de filmare „la V aceea mulţumim forului Sev.): Metalul Hunedoara T care stă scris „Meniul zi- ţ
eră pe ţa- in faţă un poet autentic. Iată funzime demnă do luat in zi". Filmul e dominat — ! fotbalistic pentru acest — Unirea Tomnatic ; o P.
le a etu- un exemplu : „Creionul vechi seamă. „Revanşa" este, în cum cere regula genului ţ gest, sperând că şi în con Regep (Timişoara) : Ştiinţa
inceze; • era la treabă,/ Sînguincios, tr-un fel, o paradă a strate
cu modestie,/ Scriind silabă giei şi tacticii regizorale pe statuat de Nicolaescu — dc ( J tinuare vom primi listele Petroşani — Metalul Oţelu
lui
Moldovan,
incon-
figura
(Braşov) : C.F.R. Simeria — \mm\
TOMBRIE cu silabă,/ Pe foaia albă de care Sergiu Nicolaescu lo jurată de personaje de con- 1 F.R.F. Aşadar, meciurile e- Roşu ; e M. Nancoscu
hîrtic"./ (Creionul şi stiloul). promovează de un dece trast, partituri încredinţate ) chipelor hunedorene de di
Un al doilea exemplu : „Pen niu şi care îşi ating de fie vizia C vor fi conduse de
limba ma- dula jinui ceas hodorogit/ A care «Lată ţelul : implicarea unor actori ca Jean Constan Minerul Ghelari.
început să meargă mai alert/ publicului într-o campanie tin, Amza Pelea, Gheorgho S lei", care are -şi rubrică i
Cîntarea Ia uite ! — cugetă ea — ne de legiferare estetică a for Dinică, Emanoil Petruţ, SU- 4
greşit/ Parcurg o oră numai melor propuse de regizor. viu Stămculescu, Mircea Al- > t pentru preţuri dar, nimeni 1
TV : „Don Intr-un sfert". (Pendula gră Nicolaescu mobilizează o ga bulescu, Colea Răutu, Ion 4 ! nu-J completează. Oare j
lozart; bită) . mă impunătoare de mijloace, Besoiu şl Ion Dichiseanu. A- / Programul compefijiilor 1 organele de control cu a- \
„Cmtarea Fabulele lui Nicolae Pop, arcuită între efectul psiholo lături dc Nicolaescu — Mol- 4
,
distribuţie
această
do
adunate în volumul „Ventu gic şi cel de şoc, fără să dovan, mari garantează pentru y 15 OCTOMBRIE \ tribuţii prin piaţ-a de aii- 1
zile
ze", trezesc interesul, sînt omită şi explorarea nuan succesul excelent al „Revan- i \ mente a Devei n-ar putea \
folositoare în viaţa colectivi ţelor intermediare, descinse şei", în destinul căreia cu- ) B3 LUPTE LIBERE. Con judeţean ; Aurul Brad — ţ pune punct unor crseme- ţ
tăţii. Sînt necesare. Iată de «lin arsenalul cfasic al genu
ton : „mi ce recomand, din toată ini lui. Cert este faptul că „Re vintul decisiv îl are totuşi, i tinuă meciurile etapei a Dacia Orăştie (ora 10, sala
erie". iipi- ma, loeturarca acestei cărţi. vanşa" este filmul cel mal maturitatea artei regizorale a ) III-a, început ieri, ale Casei de cultură Cri.şcior) ; ţ nea obiceiuri ? ^
de succes al său. în care lui Sergiu Nicolaescu, ^
9 v Intrcba- soluţiile crispate de odinioa campionatului republican Voinţa Deva — Explorări ŞEFUL DE ECHIPĂ \
tmcne ce AUREL D. CÂMPEANU ră sînt convertite «le virtuţi, AL. COVAa de seniori — pe echipe (sa Deva (ora 10, sala Casei de
rnite ; J la „Constructorul" Hune cultură Deva). CEL ISTET... \
mru toate
doara). ES FOTBAL e Divizia
La şantierul de construc- 1
diaî; r EJ HANDBAL • Divizia B : Mureşul Deva — „U" ■ 111 din Haţeg lucrează ca J
Preocuparea pentru organizarea Pentru destoinicii mi B : Constructorul Hunedoa Cluj-Napoca (ora TI, sta ) şef de echipă şi Petru y
ra — „U“ Cluj-Napoca (ora
dion
„Cetate");
Victoria
neri de la Lupeni, con 11, teren „Constructorul"); Călan — Ind. sîrmei C. T. ţ Banei. Dar nu lucrează 1
/ cinstit. Sub pretextul că.,. }
petrecerii plăcute a timpului structorii ridică noi şi Utilajul Ştiinţa Petroşani (ora 11, stadion „Victoria"); J îşi pontează mai bine )
7,00 Ka- moderne blocuri de lo — Nitramonia Făgăraş (ora Dacia Orăştie — înfrăţirea y subalternii, le pretindea. I
ul presei; cuinţe, cu apartamente 10, teren C.S.Ş. Petroşani). Oradea (ora 11, stadion
ă Itadio- 4 lunar 100—125 de lei. Ba i
;oman«lăm liber-nu cunoaşte pauze! elegante şi confortabile. B BASCHET • Divizia „Dacia") e Campionatul ju 7 pe o lemeie din echipă ’
Mustrate Amplasate într-o zonă B : C.S.Ş. Deva — Metalul deţean — etapă completă, y a obligat-o să-i cumpere
Ratliopro- Salonta (ora 10, Sala spor orele 11 ; două meciuri re
0,00 Anio- (Urmare din pag. 1) lectrician) : „Ar fi bine să liniştită şi curată a o- turilor Deva); Jiul Ştiinţa i in rate un aparat de ra-
Te apăr se organizeze mai multe ţin atenţia : Explorări De ? dio „Pacific". Zicea : „Te
m«sa; io,45 zâ“, interlocutorii ne-au zis schimburi de experienţă cu raşului, noile blocuri se Petroşani — Constructorul va — Constructorul Hune 1 scot , moi bine la plată“
N) i ttadio- disting printr-o linie ar Arad (ora 9, sala Liceului doara şi Min. Paroşeni —
ir ; 11,30 că în atenţia organului mu uzinele „Victoria" din Călan industrial Petroşani). ^ Acum i s-a înfundat. Şe- ţ
Ic muzică nicipal U.T.C. stă mai ales şi C.S. Reşiţa", Marius Ma hitecturală modernă. Dacia II Orăştie, adică ale ^ ful de echipă cel isteţ (a y
De toate cea de a 3-a sîmbătă din tei (formator): „Sînt corn E3 ŞAH • Campionatul primelor 4 clasate.
00 ! Radio- 1 se citi cel necinstii) va
ortret pe lună — care este zi liberă puţine excursiile organizate,
îe 1 Griso- — şi duminica următoare a- de aceea ar fi bine dacă J răspunde in faţa legii...
1 veselă ; cesteia, cînd se organizează numărul lor ar spori şi ar
prctutin- s 8 PESCARI \
şi muzi- multe activităţi. Oare, în avea loc nu numai vara".
■rtis-căub ; celelalte sîmbete şi 'duminici Coste! Amancei (zidar şarno- \ Şl TOJI 8 FRAUDULOŞI
tczpretati- nu se poate întreprinde ni tor), loon Creţu (oţelar):
nfir; 13,30 „Lacul Cinciş este un loc
icâ ; 20,00 mic, la nivel de municipiu ? 1 loa-n Belea este arti-li- \
) Turneul in ce priveşte tema abor de agrement unde merg \ cier la unul din şantierele ,
(azz; 21,35 dată în aceste rînduri şi mai mulţi hunedoreni sîmbăfa l I.C.F. Deva. Se zice că >
; ‘cu An- ales pentru îmbunătăţirea (nu numai în cea liberă) şi
Xon Lui- / intr-o bună zi i-a venit ^
îlojurnal ; activităţii viitoare, am soli duminica. De aceea s-ar I poftă de peşte, din Strei. 1
sportiv ; citat părerea cîtorva oameni cere ca să fie mai bine or j| Dor in loc să-şi pregă- }
ieridiane ; ganizată petrecerea timpului
ilri; 0,05— din municipiu, lată ce ne-au l tea-scă undiţa şi momeala-, \
deal noc- spus: Simion Chichidean liber. Să vină mai multe 1 a sustras 18 calupuri de
(bobinator) : „Au loc multe formaţii artistice, să se or ^ astrali-tă, capse şi fitil, . \
acţiuni la clubul „Siderur- ganizeze concursuri sportive ţ şi-a luat însoţitor! şi a )
gistul", dar cam puţine pen (în acest scop ar fi bine da / plecat să explodeze în l
tru tineret. De aceea propun că s-ar amenaja nişte tere y uita, să omoare peştii. L-a-u }
/ „*• să se organ'zeze aici con nuri) în fiecare duminică, nu 4 însoţit Armie Bă-rboni, \
vorbiri şi alte manifestări numai cu prilejul aniversări j loan Mureşan, Petru Ba- t
(Patria);
trandafir cu privire la comportarea în lor sau în zile de sărbătoa y lica, Petru Su-ci-u, Grigore r
IDOARA : -societate". Iustin Moîse (e- re". ţ Ift-ode, Marin Rolaru, 1
;i (Flacă- Corne! Budri-ş. 8 de toţi y
l-II (Si
ci: VLaicu / »“» / * r s «nr * /mmm m mama 0 * mmm 0 mmam 0 mumtn 0 mmmm t t ' şi toţi frauduioşi. Acum t
Eu, tu şi \ vor răspunde în solo de ^
rul); PE-
politistui | judecată pentru fapta lor. i
») ; Ava-
; Ultimul SÂPTÂfWIiNÂ IN AGRICULTURA ^ (ILIE IORDACHE, ziarist j
iriile I-II ţ colaborator). |
SNI : Ni-
mereu
şi Bollek \- DE FRISOS? (
ilWuncito- (Urmare din pag. 1) Sînt necesare eforturi înzecite sortatul şi valorificarea le 4 4
Melodii, gumelor şi-o aduc şi elevii, De multă vreme in in-
sc); LO- în după-amiaza zilei de 13
lericuloa- (a strîngarea recoltei şi încheierea 1 cinla S.M.A. Dobr-a stau \
Imcrul) ; pun eforturi susţinute, lu- octombrie a.c. am găsit în ( fără utilizare două tuburi ţ
il’Poena- cîmp, în plină activitate, i de beton care au fost î
1
BRAD : crînd în schimburi prelun grabnică a însămînţănior! peste 80 de elevi de la
>ress, se- gite, pentru a finaliza 1 aduse de constructo-rii V
Roşic) ; grabnic pregătirea terenu Şcoala generală nr. 1 din ^ noului atelier de reparaţii
chard al mecanizatori în schimburi C.A.P. Mesteacăn. Pînă Cu sprijinul elevilor Deva, în frunte cu profe 1 — T.C. Deva — pe-nt-ru a
KAŞTIE: lui şi semănatul. prelungite. noaptea tîrziu au continuat
ress, se- Merită laude şi mecani lucrările în cîmp şi meca sorii Cristina Avram, Eli- ’ se-ivi Ia realizarea căii de
; Trepte La cooperativa agricolă sabeta Cătănici şi Oliviu y acces in unitate. Cum
HAŢEG; zatorii Timofte Florea, An nizatorii din formaţiile ca din Deva continuă în ritm Seleşan. Elevii au asigurat 4 seluţi-a a fost schimbată, E
1. seriile Continuă lucru! drei Gligor şi Ion Predoa- re deservesc cooperativele strîngerea unei cantităţi ) accept-i-ndu-se amenajarea ?■
BRAZI: susţinut recoltatul şi valo
CALAN : în schimburi nă care au lucrat la lu agricole din Batiz, Sin- rificarea legumelor. O apreciabile de morcovi, ca 1 unei platforme betonate, V
depărtat, re au fost livraţi la I.L.F.
le cultu- de noapte mina farurilor la efectua gio-rgiu şi Valea Sîngior- contribuţie preţioasă la Activitatea elevilor pe o- \ cele două tuburi au de- ţ
.tobuzul" rea arăturilor pe 7 ha la giului. strîngerea fără pierderi, ^ venit disponibile. Nu ^
IfA : Iţi goarele C.A.P. la strînsul
fir <aiu- recoltei a continuat eu a- 4 cumva o fi nevoie de ele 1
nlet, se- In noaptea t'e 13 spre 14 ^
; TE- octombrie a.c. mecanizato ceeaşi intensitate şi ieri. ţ in alto parte ?
illor de rii, constituiţi în formaţii 60 de tone ceapă aşteaptă... beneficiarul Cu deosebită răspundere şi
linerul); cu mult spor au lucrat la \ UN POD PERICULOS (
>rul si de lucru, au fost prezenţi
e I-H la datorie, pe ogoare, asi- O situaţie inadmisibilă spus că beneficiarul — tru producerea căreia s-a strîngerea recoltei de pe } Venind dinspre Densu-ş )
gurînd efectuarea arături am întîlnit la ferma de I.L.F. — este aşteptat de depus multă muncă şi ogoarele I.A.S. Mintia e- > la Peş-teana, in această y
lor şi discuitul terenului legume din Deva, a I.A.S. două săptămîni să preia s-au făcut cheltuieli a- levii din clasele IX-a A şi y din urmă localitate nu (
pe însemnate suprafeţe.' în Mintia, unde o cantitate cele 60 tone ceapă, dar preciabile. a Xl-a C de la Liceul 1 poţi intra decît trecind j
tre unităţile care s-au în apreciabilă de ceapă este deocamdată face numai Aducem în atenţia con . „Decebal" din Deva. De peste un pod. Cam de ]
scris cu cele mai bune în pericol de degradare, promisiuni. Deşi are gra ducerii I.L.F. acest caz asemenea, îmbrăcînd hai ţ multă vreme însă podul (
pentru realizări amintim coopera în incinta fermei, terenul fic de preluare pentru inadmisibil, care are da nele de lucru, numeroşi 1 respectiv este lăsat in pa- |
me in 80 tone ceapă uscată, toria să ia neîntîrziat elevi din ultimele clase ale
:U cerul tivele agricole din Piş- este plin cu ceapă, care 1 r-agi-nă. Pe o parte nu mai j
sufla In chinţi, Romos; Geoagiu, a început să încolţească I.L.F.-ul nu a preluat pî măsuri pentru a salva de liceelor agroindustriale lu y are nici un parapet, ceea \
aeratura nă acum decît 10 tone(!). crează efectiv pe tractoare 1 ce reprezintă un pericol
1 grade, Aurel Vlaicu şi Cigmău, şi este întinsă pentru a la compromitere o apre
îă intre unde la realizările de peste Este cu totul de neîn ciabilă cantitate de legu la* arături, pregătirea tere ? pentru circulaţie, mai ales
nineaţa, se usca. Şeful fermei, ing. ţeles de ce se tărăgănea \ pe timp de noapte.
e ceaţă. zi s-au adăugat 42 ha ară Nistor Giura Dorin, ne-a ză preluarea cepei pen me. nului sau însilozarea fura
turi şi 49 ha discuite de jelor.