Page 54 - Drumul_socialismului_1978_10

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N

Mijloace de propagandă concrete, PETROŞANI lin nou contingent sub
Deschiderea
eficiente-suport solid de afirmare cursurilor faldurile drapelului S,oo Telcşcc

Muzică
11.00
a conştiinţei înaintate Universităţii 10.00 Antena
11.15 Şoimii
11,25 Tribun.
politice glorios al patriei 11,45 Telex;
Etapa municipală a con­ nicipală a făcut din multe concurşului, care, aplicate 11.50 Inchidt
mulul;
cursului gazetelor de pere­ gazete de perete din uni­ în viaţă, vor face din fie­ Contingentul 1958 îşi po­ nobilă accepţiune tovără­ 13.00 Fotbal
care gazetă de perete un şi de conducere
te şi’ satirice a prilejuit, tăţile miniere ale Văii Jiu­ triveşte acum paşii în ca­ şească, omenească. încă de F.C. \
săptămina trecută, la Pe­ lui adevărate tribune ale mijloc eficient de sprijini­ Moment de referinţă pen­ denţa vieţii militare — ca Ia prezentarea în centrul Cupa
troşani, o instructivă ex­ stimulării muncii, ale in­ re a procesului de produc­ şi contingentele care l-au militar, din prima zi a sta­ misiuni
Piteşti;
poziţie şi o exigentă a- tegrării în problematica ţie, de influenţare a con­ tru întregul an de învăţă- precedat. Veniţi în majori­ giului, tînărul simte că ar­ 16.50 Metode
naliză pe marginea ei. proceselor de producţie, în ştiinţei maselor. mînt, ieri, la Petroşani, des­ tate din cîmpul muncii, mata, a cărei uniformă o ţiior
şcolare
Deschisă la Casa de cultu­ frămîntările şi preocupări­ Cîştigătorii etapei muni­ chiderea Universităţii politi­ cîmpul în care înfloresc în va îmbrăca, este urt mediu 17.15 Cura t
ră din Petroşani, expoziţia le oamenilor, făcîndu-se e- cipale din Valea Jiului : ce şi de conducere a scos în anii aceştia florile cele propice pentru afirmarea mană;
gazetelor de perete şi sati­ coul experienţei înaintate Gazete de perete: I — I.M. evidenţă interesul crescînd mai de preţ ce pot înfru­ patriotismului fierbinte, 17.15 Trageri
preş;
rice a dat posibilitate evi­ şi biciuind cu arma sati­ Petrila şi I. M. Aninoasa, al unui mare număr de museţa viaţa unei naţiuni pentru valorificarea a tot 17,53 Din ţă
denţierii experienţei bune rei (prin caricatură suges- II — I.M. Lupeni şi I.M. cursanţi — conducători cti — ale creaţiei, ale talen­ ce se cheamă conştiinţă, 18.05 Atenţie
a acestor mijloace concre­ Vulcan, III — preparaţiile proceselor de producţie, ca­ telor şi elanurilor, ale vo­ deprinderi frumoase, talen­ ţie !;
te ale propagandei vizuale de cărbuni de la Coroeşti dre din institutele de cerce­ 18.30 Tclecro
pionier'
şi unei ample şi temeinice şi Lupeni ; Gazete satirice: tare şi de învăţământ, diai caţiei constructive dintot- te, virtuţi umane. El simte 18.50 lntilnir
analize a activităţii desfă­ Gazetele de I — I.M. Aninoasa, II — alte domenii ale vieţii eco- deauna proprii poporului că astăzi cazarma este in­ Atencu
şurate de organele şi orga­ I.M. Petrila şi I.M. Lupeni, nomico-sociale a municipiu­ român, dar niciodată atît tr-adevăr căminul său, lo­ 18,20 1001 <]<
perete în concurs
19.30 Telcjur
nizaţiile de partid în în­ III — I.M; Vulcan ; Gaze­ lui — pentru cunoaşterea te­ de rodnice şi in largul lor cul său de muncă şi de a- 19.50 La on
drumarea şi orientarea lor te „Tineretul şi producţia": meinică a principiilor poli­ ca acum în anii socialis­ firmare, că toţi cei care econom
spre problemele stringente I — I.M. Lupeni, II •— I.M. ticii interne şi externe o mului — ei sînt tineri for­ îl instruiesc şi formează — 20.05 Noi, f.
ale muncii şi vieţii. Dez­ Vulcan şi I.U.M. Petroşani, partidului şi statului, a pro­ maţi la şcoala muncii, în continuînd procesul edu­ 20,35 Film -
eă aniii
baterile au relevat expe­ tivă şi epigramă) aspectele III — I.M. Aninoasa ; Ga­ blemelor ce apar, cu fiecare fabrici, uzine, şantiere, pe cativ din familie, din şcoa­ tea I).
rienţa lăudabilă a colecti­ care mai frîneazâ mersul zete pioniereşti „Semafor": etapă, în dezvoltarea multi­ ogoare, în şcoli. Tinerii ca­ lă, din producţie — ca oa­ Produc
velor de redacţie de la înainte, progresul. Ea a re­ I — şcolile generale nr. 6 laterală a societăţii româ­ re şi-au consacrat energia meni înaintaţi ai societăţii lor algt
«ins cu
I.M. Petrila, I.M. Aninoa­ levat şi carenţele din acti­ Petroşani şi nr. 4 Vulcan, neşti. şi entuziasmul construcţiei noastre socialiste, ca ostaşi — Can:
sa, I.M. Lupeni, I.M. Vul­ vitatea unor gazete de pe­ II — şcolile generale nr. 6 Inaugurarea noului cm de şi învăţăturii intră acum ai patriei şi partidului me­ a doua
can, a preparaţiilor de căr­ rete din Valea Jiului, cu' Petrila şi 5 Petroşani, III învăfămînt a avut loc în pre­ pe poarta cazărmilor, însu­ reu la post, că toţi acei to­ va dlfi
bune de la Corocşti şi Lu­ conţinut minor, sau gene­ — şcolile generale nr. 1 zenţa şi cu participarea to­ fleţiţi de dorinţa de a-şi varăşi, indiferent de grade 22.00 Muzică
peni şi altele, operativita­ ral, cu ediţii „uitate de Aninoasa, 2 Petroşani şi 3 varăşului Teodor Haş, prim- însuşi deprinderea mînui- şi funcţii, veghează deopo­ ncască
Paul G
tea cu care intervin în vreme", unde evenimentul Lupeni; Gazete cetăţeneşti: secretar al Comitetului ju­ rii mijloacelor de luptă trivă şi asupra perfecţio­ 22,20 Telejur
problematica şi preocupă­ la zi al muncii a fost ne­ I — ox’aş Lupeni, II — co­ deţean de partid, care a pentru a se căli la şcoala nării sale militare, spiri­ 22.30 închide
rile oamenilor muncii din glijat. Lipsa din expoziţie muna Aninoasa. Au fost susţinut în faţa cursanţilor o_ ordinii şi disciplinei, a cu­ tuale, culturale şi asupra mul ui.
unităţile în care lucrează, a gazetelor de perete din premiaţi pentru colaborare aprofundată expunere pe rajului şi bărbăţiei, spre a traiului său cotidian. Ei
aspectul grafic, realizarea Lonea şi Uricani a fost, de deosebită desenatorii Eu­ tema: „Creşterea rolului fi oricînd în măsură să se vor apropia cu căldură
în forme expresive a con­ asemenea, o dovadă a in­ gen I-Ierbei (I.M. Aninoa­ conducător ai partidului în lupte cu arma în mină de tinerii încorporaţi, în-
ţinutului ideii pe care o teresului slab pe care fac­ sa), Beke Pavel (I.M. Lu­ procesul transformării acu­ pentru apărarea patriei so­ ţelegînd trăirile lor, ajutîn-
propagă. Folosirea carica­ torii de răspundere de aici peni), Eugen Filipoiu (I.M. mulărilor cantitative într-o cialiste. du-i cu răbdare să pătrun­
turii, a epigramei, a afi­ îl acordă acestor impor­ Petrila), Pokol Aladar (I.M. nouă calitate, superioară, In centrele militare, cît dă sensul profund al res­ BUCUREŞ’
şelor de tip „Faptul zilei“ tante forme ale muncii de Dîlja), elevul Al. Moldo- condiţie esenţială a accele­ şi în unităţile unde vor fi ponsabilităţii ostăşeşti, al dioprogramn
a fost, de asemenea, sub­ propagandă. Concluziile van (Şe. generală nr. 5 Pe­ rării dezvoltării economico- repartizaţi îi vor întîmpi- disciplinei militare, al noi­ Radiojurnal;
presei ; 8,10
liniată pentru atractivitate dezbaterilor au dat jaloa­ troşani), un colectiv de e- sociale a României". na cu drag comandanţii, lor îndatoriri. diilor; 9,00 1
şi, mai ales, pentru efi­ ne concrete pentru munca levi de la Şcoala generală Problematica abordată de activiştii de partid, organi­ Fiţi bine veniţi, ostaşi ai 9.05 Râs puni
cienţa lor. pe care o incumbă trece­ nr. 6 Petroşani. vorbitor, numeroasele refe­ zaţiile de partid şi cele noului contingent 1958 ! rilor; 10,00-1
întrecerea din faza mu- rea la etapa judeţeană a LUCIA LICIU riri făcute la experienţa prac­ uteciste, gradaţii şi ostaşii Faceţi-vă datoria faţă de 10.05 Disc Hi
tică a construcţiei socialis­ contingentului „vechi", cu patrie, sub drapel, aşa cum 10.30 Din ţi
11.00 Buletin
te din patria noastră, exem­ toate condiţiile pregătite, şi-au făcut-o cu glorie şi Microfonul j
MIMARfA SRAB1ICĂ A RESTANTELOR au de străbătut' în marşul înaintaşii noştri! Fiţi Avanpremioi
pentru itinerarul pe care-1
plele desprinse din activita­
12.00 Buletin
demni de mîndra haină
tea economică a municipiu­
comoa
Din
ostăşească! Participaţi cu
spre aliniamentele avansa­
lui şi judeţului nostru au
contribuit la înţelegerea pro­ te ale devenirii ostăşeşti. însufleţire şi înaltă respon­ nostru ; 12,3!
Po)
mistoclc
(Urmare din pag. 1) , şi cu materialele necesare. vităţii productive pc toate fundă a sarcinilor ce stau Ii va întîmpina, şi e firesc sabilitate patriotică la e- 1 la 3 ; 14
— In prezent, la balas­ cele trei schimburi de la în faţa comuniştilor, a tutu­ să fie aşa, sentimentul de forturile ce se depun în transmisiune
Piteşti
Argeş
tară în flux a unor granu- tiera de la Săuleşti se balastiere. ror cadrelor de conducere răspundere al armatei faţă vederea întăririi capacită­ cia — in ci
latoare, menite să corecte­ montează în ritm alert sta­ înfăptuirea în ritm sus­ în activitatea economică şi de tot ce va compune pen­ ţii combative a unităţilor 17.00 Buletin
ze granulaţia agregatelor ţia de sortare suplimenta­ ţinut a tuturor obiectivelor socială a Văii Jiului. tru o perioadă de timp şi subunităţilor, dobîndirii Odă limbii
Miniaturi dc
provenite din zăcămînt în ră — ne spunea tovarăşul stabilite de noi pentru îm­ viaţa militară — pregăti­ unor înalte calificative în Colocvii îmt
conformitate cu necesită­ Olimpiu Matei, inginerul bunătăţirea activităţii la rea de luptă şi de specia­ pregătirea de luptă şi poli­ rele serii ;
ţile întreprinderii. In a- şef al I.M.C. Deva — con­ cele două balastiere îşi va Experienţa valoroasă litate în condiţiile unei tică — aşa cum ne cere to­ orchestrei <i<
cest scop, mecanicul şef comitent cu lucrările de arăta roadele chiar înce- tehnici moderne, educaţia varăşul Nicolae Ceauşescu, Iară a Rs
20.30 Litera ţ
— ing. Sabin Luca — şi închidere a staţiei existen­ pînd cu această lună. De­ (Urmare din pag. 1) comunistă în spiritul mari­ secretarul general al parti­ 20.30 Cadcnţi
şeful atelierului mecanic te (pentru asigurarea unui altfel, în baza finalizării toamnă, la cooperativele a- lor exigenţe actuale expri­ dului, preşedintele Republi­ O zi intr-o
— subinginerul Petru Bug- ritm viu de lucim, şi în pe­ urgente a acestor măsuri gricole din Sîntămăria-Orlea mate în codul etic, organi­ cii, Comandantul nostru Non stop ni
nar — au fost detaşaţi în rioada friguroasă), eu revi­ ne-am întocmit şi progra­ şi Băieşti s-au asigurat con­ zarea regulamentară, după suprem, pentru a deveni TIMIŞOAR
această perioadă la balas­ ziile şi reparaţiile ce se mul de recuperare eşalo­ diţii ca semănatul să fie e- rigori specifice, a traiului apărători de nădejde ai tualitatca ra
tierele de la Săuleşti şi Si- fac pe întregul flux de nată a rămînerilor în ur­ fectuat într-o perioadă scurtă cotidian. Această răspun­ scumpei noastre patrii — ic ale jazz-ii
siunca
pentr
meria Veche pentru a co­ producţie. La balastiera de mă, îneît pînă la sfîrşitul şi la un nivel agrotehnic dere cuprinde, în primul Republica Socialistă Româ­ şi calitate 1
ordona direct înfăptuirea la Simeria Veche am pus lunii noiembrie vom ajun­ superior, ceea ce garantea­ eşalon al ei, grija faţă de nia. insăntinţărllo
măsurilor stabilite, activi­ accent pe terminarea mon­ ge la nivelul prevederilor ză obţinerea unor recolte fiecare tînăr ostaş, grijă Col. GHEORGHE STANCU in judeţul Ti
popular.
zică
tate la care un aport deo­ tajului la staţia de sortare de plan atît cu producţia sporite în anul viitor. căreia armata noastră comandantul Mureşului; 1
sebit îşi aduc membrii for­ eu capacitate mărită şi ac­ de beton celular autoclavi- Experienţa valoroasă a u- populară, spiritul ei de Centrului militar literară : ser
maţiei de lăcătuşi şi su­ celerarea montării în flux zat cît şi cu cea de pre­ nitâţilor din Consiliul inter- partid i-au dat o largă şi judeţean Hunedoara contemporani
1
dori trimisă acolo în mod a unui concasor şi a unui fabricate din beton armat. cooperatist Haţeg merită să Jebeleanu; pentr
muri
special de întreprindere, granulator, ale căror fun­ Avem deplină certitudine fie cunoscută şi aplicată de Specialiştii Institutului ele noi şi a 35 de tehnologii o- dvs.
în acelaşi timp, serviciile daţii au fost deja turnate. în atingerea la termenul toate cooperativele agricole proiectări automatizări —. riginale, preluate astăzi de
I.P.A., din Bucureşti, au re­
funcţionale au primit sar­ Toate acestea sînt însoţite stabilit a acestui ţel. din judeţul nostru, mai ales zolvat, în primii trei tini ai unităţi energetice, construc­
-
maşini
de
metalurgice,
cini precise pentru a se o- de o seamă de măsuri con­ Vom urmări, în conti­ de cele unde sînt suprafeţe cincinalului revoluţiei tch- toare exploatări petroliere şi im
de
cupa direct de aprovizio­ crete menite să conducă la nuare, măsurile care se în­ însemnate ocupate cu po­ nico-ştiinţifice, mai mult do carbonifere, do unităţi ale 1280
narea celor două unităţi întronarea ordinii şi disci­ treprind acum în procesul rumb după care urmează să 200 do teme de cercetare şi industriei alimentare, uşoa­
care
tehnologică
inginerie
furnizoare de materie pri­ plinei în muncă, la urmă­ direct de producţie al în­ fie însămînţate cereale pă- s-au soldat cu realizarea a re, ca şi in unele sectoare J>-
mă cu piesele de schimb rirea îndeaproape a acti- treprinderii ... ioase de toamnă. peste 70 grupe de produse ale agriculturii. tistice — set
tria) ; jjaniu
NEDOARA:
<Flacăra); I
gre — serul'
Cooperativa agricolă din baza tehnico-materială a u- ta) ; Timpi
Peşteana dispune realmente Prevederile programului trebuie nifăţii există şi în cadrul o clipă (t
PETROŞANI
de condiţii favorabile pen­ fermei pomicole, care are munţi (Unire
tru a-şi, spori contribuţia la de gospodărit peste 200 ha găsită (7 Noii
fondul centralizat al statului rilla (Republi
prin realizarea unor produc­ îndeplinite ireproşabil I livadă, din acestea 98 fiind O fată apre
;
(Cultural)
ocupate de plantaţia inten­
ţii marfă superioare atît în sivă. Prin aplicarea tehnolo­ (Muncitoresc)
sectorul _ vegetal, cît şi în Bnig'acla spec
resc) ; LONE
zootehnie. Pentru a înfăptui că însă neîntîrziat în fapte. rilor băneşti. Un factor de­ tă toamnă, cînd s-a extins giilor înaintate şi diminua­ liţislul la Gi
acest obiectiv, în programul Restanţele existente la pro­ cisiv în înfăptuirea dezidera­ 'cultura de Lolium multîflo- rea efectelor negative ale rul) ; PETRE
nu
aleargă r.
de redresare pe anul 1978 ducţia marfă, în special la tului amintit este creşterea rum pe o suprafaţă de 9 factorilor naturali, unitatea toresc) ; ANI
au fost cuprinse o serie de cereale, fructe şi carne au şi ameliorarea efectivelor de hectare, iar alte 15 hectare a demonstrat că este posi­ seu şl stelele
au fost însămînţate cu plan­
URICANI ; A
acţiuni menite să contribuie afectat negativ veniturile u- bovine şi ovine pe seama te pentru masă verde. Destul bil să asigure o recoltă spo­ Robin Hoocl
la punerea mai deplină în nităţii, care pe 9 luni sînt prasilei proprii. Datorită în­ de anevoios demarează şi rită de fructe şi, pe această BRAD : GU'
valoare a potenţialului pro­ bază, recuperarea într-o pe­ roşie) ; CUR/
în flăcări
ductiv al unităţii. Ca princi­ rioadă mai scurtă a investi­ ORAŞTXE : U
S
pale obiective de înfăptuit ţiilor destinate dezvoltării (Patria) ; G
(Flacăra);
s-au stabilit îmbunătăţirea sectorului respectiv. Scaramouche
HA'
pajiştilor prin efectuarea în Faptul că pînă acum me­ tură) ; (Pop
fierbinte
complex a lucrărilor agro- dia normelor efectuate de O bătălie de
ameliorafive pe 30 de hec­ un cooperator se situează LAN : Plec
dragoste
(Cas
tare şi ameliorarea a 110 diminuate cu peste 500 000 registrării unui indice nesa­ acţiunile _ de modernizare a undeva sub 100 denotă e- SIMERIA : C
hectare teren arabil prin iei. De. asemenea, la pro­ tisfăcător de natalitate, cît sectorului zootehnic, mecani­ xistenfa unor însemnate re­ sip (Mureşul)
scarificări şi aplicarea de a- ducţia netă, cooperativa a- şi necesităţii de a ameliora zarea lucrărilor în fermă. zerve de folosire a forţei mea bărbaţili
TELIUC : In
mendamenfe calcaroase. In gricolă are o nerealizare de efectivul la specia taurine, însemnate posibilităţi de a de muncă. rii (Minerul).
trei trimestre, prevederile peste 50 de procente, iar vo­ unitatea este nevoită să a- folosi cu eficienţă ridicată N. TÎRCOB
s-au îndeplinit în proporţie lumul cheltuielilor materiale peleze la credite în valoare
de numai 62 la sută, restan­ este mai mare decît cel pla­ de peste 100 000 Iei în sco­
ţe mai mari acumulîndu-se nificat. pul procurării de ovine şi C. A. P. PEŞTEANA
Platforma uriaşelor cuptoare la scarificări şi corectarea Pe lîngă ridicarea poten­ bovine. O atenţie aparte se La înfiinţare__________în prezent Timpul pro
de 100 tone de Ia O.S.M. 2, impune să fie acordată asi­ ziua de 18
din C.S. Hunedoara. Focul ne­ acidităţii solului. Preşedinte­ ţialului productiv al pămîn- Suprafaţa totală (ha) 1 341 1484 Vreme frumo
stins al cuptoarelor în care se le C.A.P. Romuius Bărboni tului, o însemnată rezervă de gurării bazei furajere din temporar n
plămădeşte oţel de bună cali­ producţie proprie, finind sea­ Efectiv bovine (capete) 269 630 semnala bui
tate este urmărit cu cea mai şi ^contabila şefă Violina îmbunătăţire a situaţiei e- ma de faptul că balanţa de Efectiv ovine (capete) 613 1 100 slabe. Vîntul
mare atenţie de cunoscutul Crăcîunel sînt convinşi de u- conomico-financiare a C.A.P. Venituri băneşti (lei) 404 000 2 100 000 derat, din suc
maistru oţelar Cornel Ardelea- tilitatea şi necesitatea mate­ nutreţuri este deficitară la Temperatura i
nu, de la blocul I de cuptoa­ o reprezintă ridicarea efi­ sortimentele de fibroase, su­ Avuţia obştească (lei) 2 349 000 11 000 000 noaptea între
re. Oţel arii vor elabora încă rializării acţiunilor cuprinse cienţei activităţii fermei zoo­ iar ziua între
o şarjă de oţel bun, aşa cum în programul de redresare, culente şi concentrate. Un Credite scadente în 1978 : 881 000 lei de. Dimi-
cere planul sortimental al zi­ tehnice, unde cheltuielile în­ pas, dar nu suficient de con­ | Credite rambursate pînă acum: 615 000 lei ceaţă.
lei de lucru. ceea ce trebuie să dovedeas­ trec cu mult nivelul venitu­ vingător, s-a făcut în ’aceas^