Page 58 - Drumul_socialismului_1978_10

4. » DRUMUL SOCIALISMULUI 3

Munca politico-educatlvă să contribuie Nici o clipă de ir urma nu se recuperează
răgaz pînă !a T E£EVi
mal actsv la mobilizarea constructorilor încheierea ridicind din umeri şi arătînd
1-6,00 Telex;
M>,05 Telesooală;
16,35 Curs' de Ji
in nfaptuirea sarcinilor de producţie semănatului cu degetul spre vinovaţi... 17.05 Pentru lini
ber, vă. rea
(Urmare din pag. î) 17.20 Reportaj
Şantierele de construcţii du-se şi ineficienţa muncii că în construcţii se aplică (Urmare din pag, 1) vreo două luni la blocurile Hamburg: -
Ie oraşului
sînt unităţi economice cu un politico-educative. unele iniţiative, cum ar fi 13 D şi C... 17.10 Corespunde
anumit specific, în primul In cadrul schimbului de cele privind gospodărirea ritm mai intens de muncă la sus în cabină. Că stau de­ Am putea continua... amă : ţeni transn
rînd cu locuri de muncă experienţă s-a subliniat ne­ materialelor, dar nu există strîngerea recoltei de po­ geaba. nuntele despre modul în ca­ 17.55 Consultaţii
dispersate. Acest fapt— cum cesitatea intensificării activi­ un sistem precis de urmări­ rumb se impune şi la C.A.P. — Aprovizionarea cu ma­ re (nu) se munceşte pe şan­ • Vă preze
ieetul legii
a reliefat un recent schimb tăţii politico-educative. Este re a acestora, de stimulare Veţel şi Şoimuş, unităţi unde teriale este foarte proastă tierul de locuinţe din Haţeg. tului;
de experienţă organizat de ştiut că în procesul muncii a celor ce se evidenţiază. se constată că însemnate — intervine tovarăşul Gheor­ Considerăm însă că sînt 16.10 Agendă s\jx
Secţia propagandă a Comi­ — conştiinţa, conştiinciozita­ „Capitolul Ia care toate forţe sînt ocupate cu elibe­ ghe Bălan, fierar-betonist,'şef destule cele prezentate pen­ zumatclc E
disputate
tetului judeţean Hunedoara tea, modul cum fiecare înţe­ şantierele stau mai rău ■— rarea loturilor aflate în fo­ de echipă. Am fost două europene ii
ol P.C.R., pe tema „Munca lege să se integreze în bătă­ spunea loan Balbuzan — losinţă personală, tărăgă- zile cu toată echipa la De­ tru a atrage de urgenţă a- 18.30 Arta briiu
documentar
polifico-educatîvă pentru lia pentru realizarea sarci­ este disciplina în muncă. nînd lucrările care reclamă va după fier şi nu am adus tenţia conducerii şantierului, 19.05 Film serial
mobilizarea oamenilor mun­ nilor este un lucru esenţial Este o mare fluctuaţie de maximă urgenţă în cadrul nimic. Apoi ni s-a dat să conducerii T. C. Deva şi a pii : Sindh
cii la îndeplinirea sarcinilor pentru buna desfăşurare o oameni, există încă multe cooperativelor agricole res­ confecţionăm 21 de tone de primăriei oraşului. Actuala ml — epls
de producţie, recuperarea activităţii productive, lată de cazuri de chiul, plecări de pective. fier-beton, pentru complexul s‘are de fapt din acest şan­ 19.30 Telejurnal;
restanţelor şi darea în ex­ ce pe şantiere — tocmai a- la locul de muncă, abateri La C.A.P. Leşnic — ne-a de taurine de la Haţeg. Du­ tier — stare care dăinuie de 19,50 Ca ordinea
economic;
ploatare a tuturor obiective­ vînd în vedere situaţia rea­ de la N.T.S. De aceea, so­ relatat inginerul şef al uni­ pă ce l-am făcut s-a renun­ multă ■ vreme — obligă la 30.05 Ora tinerei
lor la termenele stabilite*, lizării planului — trebuie să cotesc că va trebui să cău­ tăţii, Gheorghe Irimie —, se ţat la el. Am lucrat în za­ intervenţii ferme, pentru ca 20.55 Medalion (
la care au participat con­ ne sporim eforturile în di­ tăm o iniţiativă care să vi­ lucrează la eliberarea ulti­ dar. N ci nu ni s-a plătit. oamenii muncii din Haţeg rumbescu;
:
ducători de şantiere, secre­ recţia sensibilizării fiecărei zeze aceste domenii, una melor 24 ha ocupate cu po­ Din lipsă de fier-beton de să-şi primească locuinţele la 2! ,35 Publicitate;
tari şi secretari adjuncţi cu care să se potrivească con­ rumb. Asupra datei cînd va 14, 16, 20 mm am îniîrziaf termenele hotorîte ! 21,15 Inline ti- t
biistrc;
propaganda ai comitetelor diţiilor noastre de muncă şi fi încheiată lucrarea planea­ 22.20 Telejurnal;
ză însă incertitudinea, deşi
de partid şi organizaţiilor Pe marginea unui pe care s-o urmărim cu este posibil ca recoltatul şi 22.30 închidere*:
perseverenţă".
de oază de pe şantierele eliberatul terenului să fie Iui I.
nr. 1, 2, 3, 4 şi 5, preşedinţi schimb de experienţă Dezbaterile au vizat şi terminate în cel mult două N o t ă : La termenul scadent,
de sindicat, secretari oi or­ ce a avut loc la Deva alte domenii ale activităţii zile.
ganizaţiilor U.T.C., cadre de politico-educative cum ar fi Inginerul şef al C.A.P, Bre­
conducere din T.C.H. — îşi formele si metodele educa­ tea Streiuiui, Imre^Handea, constructorul mai cere... păsuire I^ADIC
ţiei maselor, rolul propagan­
pune o puternică amprentă dei tehnice şi altele, subli­ ne spunea că la această u-
pe stilul şi metodele folosi­ conştiinţe în aşa fel încît niind necesitatea impulsio­ nitate ritmul la semănatul La începutul acestei luni re a apelor reziduale, la îm­
te în direcţia formării şi ri­ participarea tuturor să fie nării activităţii în aceste di­ griului a fost întrerupt unde­ trebuiau să fie terminate lu­ prejmuire. BUCUREŞTI
dicării conştiinţei lucrătorilor cît mai mare". din cadru! recţii. Demn de remarcat va la jumătatea suprafeţei crările şi. pus în funcţiune Maistrul Carne! Florea ilioprogranuili «li
Radiojurnal; i
Dezbaterile
din construcţii, şi. totodată schimbului de experienţă au este faptul că pe baza celor planificate, deoarece elibe­ atelierul de reparaţii al ne-a relatat că : „sîntem ho- presei; 8,10 Cui
impune necesitatea unor reliefat căile pe care tre­ discutate s-au cristalizat o rarea terenului de porumb S.M.A. Dobra, special zat pe tărîţi să intensificăm lucră­ diiior; 9,00 Bule
9.05
Răspundem
preocupări constante, stărui­ buie să 'se acţioneze în vii­ seamă de măsuri menite a se desfăşoară destul de ane­ reparaţia maşinilor de se­ rile, să dăm mai repede o- lor; 10,00 Bulei
toare în această direcţie. tor cu mai multă perseveren­ ridica ştacheta preocupărilor voios. Comandamentul co­ mănat S.P.C. 6. Constructo­ biectivul în funcţiune". A- 10.05 Opereta „
„Omul — spunea Petru Bar- ţă decît pînă acum pentru organelor şi organizaţiilor munal pentru agricultură din rul — lotul 24, şantierul 2 supra termenului cînd vor fi Kalmam ; 10,2
na — secretarul comitetului impulsionarea activităţii po­ de partid, organizaţiilor de Bretea Română are datoria al T.C. Deva — se mai află finalizate lucrările planează ai şlagărului
Similtn;
Angela
de partid de la Staţia de u- litico-educative. „Gazetele masă şi obşteşti. Printre a- de căpetenie să intervină cu însă şi acum în postura de... însă incertitudinea. folcloric ; 11,00
tilaje şi transport — unde de perete, ca şi propagan­ cestea au fost înscrise îm­ măsuri energice pentru impul­ restonţier. Au rămas mult în Deoarece sîntem în pragul ştiri; 11,20 A
a avut loc schimbul de ex­ da vizuală îiî general, sînt bunătăţirea stilului şi meto­ sionarea eliberării terenului urmă lucrările la instalaţia începerii reparaţilor la uti­ Radio-Tv. ; 11,3
„U“; 12,00 Bule
perienţă — este foctorul ho- mijloace de influenţare deo­ delor de muncă în ce priveş­ şi la C.A.P. Ruşi, unitate un­ de încălzire (unde trebuie lajele agricole se impune cu 12.05 Din com
tărîtor, esenţial în realizarea sebit de eficiente — arăta te munca politico-educotivă, de au mai rămas de însă- schimbată şi soluţia — n.n.), acuitate ca şi construcţia a- rului nostru ; 1:
la 3 ;
15,00- 1
sarcinilor de producţie şi de Dumitru Codilă, secretarul completarea punctelor de in­ mînţat peste 100 hectare. la instalaţiile mecanice în telierului de la Dobra să fie l«,oo Radlojuroa
cadrul depozitului de carbu­
aici izvorăşte necesitatea de organizaţiei de partid de la formare şi documentare, spo­ Mult rămaşi în urmă cu ranţi, la reţeaua de evacua­ grabnic finalizată. ordonate cconoi
sol:
a ne ocupa continuu, perse­ Şantierul nr. 4 Brad. Şi noi rirea contribuţiei gazetelor lucrările de recoltat şi se­ Instantanee dc ştiri
Buletin
verent, de ridicarea conştiin­ le folosim dar, din păcate, de perete, în sensibilizarea mănat sînt şi cooperatorii nia publică ; .17,
ţei lui politice şi profesiona­ nu în mod permanent şi cu conştiinţei celor care lucrea­ din Dîncu Mic. Preşedinta Fier vechi pentru ofelăril ai muzicii popi
Orele serii : 20
le. Deoltfel, aceasta a fost efectul scontat. Gazetele şi ză pe şantiere, intensificarea C.A.P., Safta lancu, ne-a re­ noteea «le iote)
ideea centrală a dezbaterilor lozincile, chemările se află muncii de la om la om — latat că nu s-a realizat’ nici Uteciştii din întreprinde­ an la strîngerea şi preda­ scris pe tricol
din cadrul schimbului de ex­ la sediile şantierelor, nu a- principala metodă a activi­ 50 la sută din planul de rile şi instituţiile oraşului rea fierului vechi. A fost, 21,00 Buletin dc
timpt
Reflexele
perienţă. - Toate luările de colo unde se construieşte". tăţii politice pe şantiere —, semănat, cauza constituind-o Simeria au strîns şi pre­ de asemenea, îndeplinit an­ Cadenţe sonore
cuvînt, referatele, intervenţi­ Referindu-se ia aplicarea împrospătarea propagandei slaba mobilizare a coopera­ dat în acest an — în pri­ gajamentul şi planul anual într-o oră ; 23,-
stop muzical
ile au pornit de la realita­ iniţiativelor pe şantiere, mai vizuale, stobilindu-se terme­ torilor la eliberarea terenu­ mele trei trimestre — uni­ la strîngerea şi valorifica­
tea că unităţile de construc­ mulţi vorbitori — printre ca­ ne precise de aplicare a a- lui, întîrzierea fertilizărilor, tăţilor de colectare peste rea sticlelor şi a borcane­
ţii din Deva, Brad, Hoţeg şi re Mihaî Zaharia, membru cestora. Prin prisma modu­ lipsa mijloacelor mecaniza­ 400 tone fier vechi, adică lor. Valoarea sticlelor şi a
te. fn această situaţie se pu­
Orăştie sînt mult rămase în în comitetul sindicatului pe lui cum s-a desfăşurat — ne firesc întrebarea ■. coman­ 40 de vagoane a cîte 10 borcanelor strînse şi pre­ M]ineiv
urmă în ce priveşte realiza­ T.C.H., Emil Dănculescu, se­ deschis, la obiect, fără di­ damentul pentru agricultură tone fiecare. Ca urmare, date centrelor de colectare
rea planului şi productivi­ cretar adjunct al comitetu­ vagaţii inutile — se poate dn comuna Mărtineşti cum Comitetul orăşenesc al se ridică la 124 512 lei. In
tatea muncii, ceea ce este lui de partid de la şantierul considera că schimbul de ex­ se ocupă de îndeplinirea U.T.C. Simeria, tinerii ute- aceste acţiuni se eviden­ lă DKVa : Corsar
ţiază comitetele şi organi­
Zir
(Patria);
efectul unui şir de factori o- 2, loan Balbuzan, secretarul perienţă la care ne-am refe­ sarcinilor din programul de cişti din acest oraş, au în­ zaţiile U.T.C. de la tie — seriile li
biectivi şi subiectivi, printre organizaţiei U.T.C. de la rit a constituit o reuşită. muncă stabilit pentru cam­ deplinit prevederile de plan Nod C.F.R., D.P.C.D.M. şi Ii UN EDO ARA «
aleargă
mereu
aceştia din urmă înscriin- şantierul nr. 1 — au reliefat TRAIAN BONDOR pania agricolă de toamnă ? şi angajamentul pe acest alte unităţi ale oraşului. Diamantele neg
I-II (Aria); Pq
nccată (Constru
TROŞANI: Ca:
(Unirea)
Deschiderea Universităţii munţi Ue Rătăcire
pilot
curse
brie);
politice şl de conducere la Brad Jmk LUPENI: VULCAN
Reva
ral);
; specială (Munci
%■ •' A? NEA: Mark,
Genova (Miner
In ziua de 19 octombrie a.c., gltin Dincş, primul secretar al LA: Nimeni nu
a avut loc la Cabinetul orăşe­ comitetului orăşenesc de partid, reu (Muneltore
nesc do informare şi docu­ a prezentat expunerea : „Pre­ ■M; - > mmm ■ NOASA: Merce.
mentaro politioo-ldeologlcă din gătirea teoretică, politico-idco- citorcsc); URIC
Brad deschiderea cursurilor logică a comuniştilor, a tutu­ turilc ■ lui Robi
Universităţii politice şi de con­ ror oamenilor muncii, înarma­ 1— Noiembrie); Un
ducere, filiala Brad, la caro patrie — seriile
au participat studenţii anilor rea lor cu concluziile care de­ ua roşie); GL
I, n şi m, precum şi cadrele curg din analiza ştiinţifică a 1 zori în «flăcări
dezvoltării sociale, din con­ ORĂŞTIE: E ilt
cu munci de răspundere din pe fericirea (P
întreprinderile şl instituţiile o- fruntarea ideologică care are dokan, tigrul
raş ului, caro urmează cursul loc în lumea contemporană — (Flacăra); GE 1
do ştiinţa conducerii societă­ preocupare statornică a parti­ Scaramouche (<
ţii socialisto multilateral dez­ dului, a secretarului său tură); HAŢEG:
voltate. general, tovarăşul Nicolae Orăştie, secţia a IV-a : Şeful secţiei Nicolae Ţcghc şl maistrul loan Rădulescu, alături de alţi membri cială (Popular)
In deschidere, tovarăşul Lo- Ceauşescu“. ai formaţiei, executlnd cofrajc metalice pentru T.C.H. Foto : VIRGIL ONOIU O bătălie de n
LAN: Pledoarie
goste (Casa «
Aripi frinte
SIMERIA: Eu,
Dacă n-am fi primit o părat o casă pe care a circa 1 Rg — 1,5 £g de intră prea multe boabe negustorilor de floricele colo se ascunde tot secre­
scrisoare de la un cititor mobilat-o cu gust ales, o cafea şi că capul familiei „înflorite" costă un leu, intră sume ce nu se pot tul. li invităm pe cei în ciiu (Mureşul).;
bărbaţilor
mea
al ziarului nostru, n-am serie de alte bunuri de fumează „Amiral". Care la fiecare kg de porumb realiza prin muncă, în drept s-o facă, fiindcă CHEL ARI : Sa
fi avut prilejul să-i cu­ valoare. In 1962 în curtea e izvorul acestui belşug, nici un abataj din Valea prin traiul îmbelşugat, ce toresej.
noaştem pe Ion şi Uinca Iui a poposit un I.MJS. se cîştigă substanţial, Jiului. nu se datoreşte unei
Constantin de pe strada De unde atâţia bani ? Pî­ ce i-a uimit şi-i uimeşte căci Ilinca Constantin, Familia Constantin a munci cinstite, - conştiin­
pe toţi vecinii ? Ion Con­
Gh. Bariţiu nr. 26 din nă prin 1968, Ilinca Con­ fiind prezentă, dînsa sau vîndut vechiul I.M.S. şi cioase, sau mai bine zis, ■ I^RONOI
Petroşani. „Ştiţi — ne stantin a muncit la gru­ stantin nu a lucrat mult fata ei ce locuieşte în Pe­ este pe cale să cumpere nu în cea mai mare par­
scria cititorul — în Va­ pul social din gara Pe­ timp nicăieri, acum este troşani, intr-un loc cu un altul (el se şi află în te acesteia — familia Rezultatele ti
lea Jiului se cîştigă bine troşani, în vrenîe ce so­ curtea omului). De curînd Constantin sfidează pe 13 octombrie 1
— mineritul fiind bine ţul ei era lustragiu, tot a făcut botez la un ne­ toţi cei ce-şl cîştigă sur­ Extragerea I
retribuit — dar banii se în gară. In 1968 şi-au lă­ sele de existenţă în mod 27. 1, 15.
sat amîndoi slujbele şi pot care a costat mult şi Extragerea a
fac cu greu, prin muncă Negustorii lor li se pare firească a- onest. 18. 29. 8, 4.
sub pămînt. In acelaşi Ilinca Constantin şi-a De mai multe ori în Fond de eişi
scos autorizaţie pentru ceastă prosperitate, mai lei.
timp, însă, sînt oameni producerea şi vînzarea ales că cercetaţi fiind de cursul discuţiei noastre,
care, deşi nu muncesc, de floricele. Nu se ştie, comisia care se ocupă de soţii Constantin şi-au dat
„înoată" în bani. Unul dar se poate presupune de floricele provenienţa unor bunuri pe faţă nedumerirea:
f
dintre aceştia este Ion că, pe vremea cât mun­ care nu sînt dobîndite în — Oare cine ne-a re­ % REWI
Constantin, de pe stra­ mod licit, nu s-a putut clamat ?
da...". ceau în gară, cei doi n-au întrebare care a rămas
putut cîştiga cine ştie ce dovedi că veniturile de fără răspuns. Dealtfel nu Timpul probi
Primul lucru care l-a şi, deci, era exclusă po­ fochist la o centrală ter­ mare vad — piaţa mu­ care dispune familia ar U octombrie :
interesat pe I.C. după ce mică din cartierul Aero­ nicipiului — încasează se­ proveni din banalele flo­ contează cine e autorul fi în general i
variabil,
cerul
am făcut cunoştinţă, a sibilitatea de economisi­ port, mai are acasă' un rios în fiecare zi. Sigur, ricele de porumb... sesizării, ci faptul că re- posibile ploi s
re, mai ales dacă ţinem băiat şofer pe maşina sa­ mulţi dintre noi cînd clamaţia lui e reală şi că
mod<
fost acela de a afla cine seama că în familie exis­ Desigur — deşi dosarul negustorii de floricele de va sufla intensif
tind
şi
era autorul scrisorii. tau 4 copii. Care este si­ lubrităţii. Deci venituri cumpărăm un cornet de a fost clasat — se poate pe strada Gh. Bariţiu nr. rare, mai ales i
modeste. In schimb, Ilin-
floricele în schimbul u-
pină
Cititorul ne informa că tuaţia familială azi ? Cea ca Constantin cîştigă sub­ nui leu nu dăm atenţie zice că provenienţa pros­ 26 din Petroşani trăiesc natului sud-est. Ir
T
din
de cîţiva ani încoace, fa­ care v-o spuneam : foar­ stanţial. Cum ? Simplu: faptului şi-l considerăm perităţii familiei Constan­ mai bine decît contribu­ minime vor î
milia lui Ion Constantin te înfloritoare, şi ca să vă transformă porumbul în un hatîr al nostru sau' al tin este oarecum clară. ţia lor la dezvoltarea so­ între 4 şl 9 gr
lîţţ
cunoaşte o deosebită în­ faceţi o ideie asupra a- floricele. Şi cum vă pu­ copiilor, dar puţini sînt Ba nu e deloc şi n-ar fi cietăţii. Bucru care nu e le maxime aloc
grade,
pe
florire din punct de ve­ cesteia precizăm că în teţi. da seama, un cornet cei care ştiu eă într-o zi, rău dacă s-ar studia pro­ deloc firesc. dicate. Cu totu
dere material. Şi-a cum­ fiecare zi în casă se bea de floricele în care nu în buzunarele adinei ale blema floricelelor, că a- B. TURDEANU mineaţa se va s
ţă slabă.