Page 59 - Drumul_socialismului_1978_10
P. 59
IR. 6 518 9 JOI, 19 OCTOMBRIE 1978 Pag. 3
\ PERFECTÎONABEA ACTIVITĂŢII
CONSIX.II3L0R POPULARE TÎLHAR1I AU PROFITAT
v -x-N.\c- ■> -.. ••• • • •••• • • • ■' - ' ■••••■' •••••si
DE „STAREA DE
IMPONDERABILITATE"
Onorarea la termen a obligaţiilor A VICTIMEI
nbii rusii: TRECERE IN REVISTĂ
ml <lv. li- In cedrul fazei de ma
omandâm>... 11» In urmă cu pupn timp,
pe glob : a să a celei de a d-oua e- in staţia de autobuz Viile
coutrastc- diţii a Festivalului naţio
nal „datarea României", Noi din Deva, un om se
tţii jodc- clătina binişor in aştepta
it.i. ansamblul folcloric „Păcu rea autobuzului. S-au a-
juridice, rari ui" a evoluat pe sce
ităm : Pro- Pe agenda de lucru a leşti, Victoria Trie din na căminului cultural din propiat de el doi indivizi
Snvăţăxnia- tuciurii, cu intenţii deloc
oricărui consiliu popular Mihăieşti şi Victoria Mag- propriul sat, Meria. Spec
rtivâ : Re- comunal se înscrie, printre da din Lăpuşnic. tacolul artiştilor amatori paşnice, după cum se va
©ciuriîor principalele obligaţii — s-o bucurat de un deose vedea. „Cit ai ceasul ?“
In cupele Datorită avantajelor ofe — l-a întrebat unul, în
ier-eluburi; permanentă şi continuă —, rite de stat crescătorilor bit succes, timp ce al doilea l-a
ovcnească : înfăptuirea sarcinilor pri de animale, cetăţenii din
artistic; vind contractarea şi preda satele comunei Dobra au MASĂ ROTUNDĂ pocnit între ochi. Tilharri
pentru co l-au cărat apoi pe Măr-
ti marina- rea la timp către stat a a- contractat şi livrat la fon „Contribuţia filmului la chian Tomesc din Şoim ui
idul 11; nimalelor şi produselor a- dul statului însemnate can educarea socialistă a oa
nimaliere. tităţi de carne, lapte şi intr-un Ion de porumb,
dl ei In Preocupare deosebită în alte produse animaliere, a- menilor muncii“ SiO inti i-au administrat o bătaie
acest sens am întîinit şi la ducînd astfel o contribuţie tulai tema mesei rotunde soră cu moartea, deşi o-
rlui: Dobra. Activul comitetului organizată recent la Lu mul era intr-un grad a-
iprian Po- importantă la buna apro peni, din Iniţiativa comi „Car cu bol" — sculptură. vansat de beţie şi oricum
comunal de partid, al bi vizionare a populaţiei. Pînă Foto : A. KERJLEA — Hunedoara
roului executiv al consiliu acum au şi fost livrate sta tetului orăşenesc de cul nu se putea apăra, apoi
lui popular, împreună cu tură şi educaţie socialistă, l-au tilhărit de 1 800 lei
at- tului 57 bovine adulte, 242 şi la care au luat patrie
deputaţii şi consiliile să capete tineret bovin, 270 şi de ceasul de pe mină.
teşti ale Frontului Unităţii porci, 304 miei, 3103 hl numeroşi secretari ad FOILETON 1 Numele tilharilor ia dru
pTograrnu- Socialiste, au acţionat încă lapte de vacă, 40 hl lapte juncţi cu probleme de mul mare : Costlcă Busu
din toamna anului trecut de oaie, 2 500 kg lină şi propagatndă şl cadre di ioc şi Stelicm Ciurar, azi
pentru realizarea număru altele. La unele produse dactice. Au lost dezbătu ic episod absurd după gratii.
lui de contracte propus planul anual a fost înde te modalităţile şi mijloa
prin plan la fiecare pro plinit, la altele el urmind cele de integrare a acti O MOARĂ
dus, apoi pentru predarea vităţii cu filmul pentru Locul acţiunii : Deva, Coo- videni remediată pe loc. j,
wssam să se. încheie în cufund. înarmarea muncitorilor mi perativa „Mureşul", secţia Meşterul: Vino luni, fecio- \ Şl O POMPĂ
produselor contractate con Paralel cu livrările la reparaţii biciclete. IJccorui : ruin î Clientul 2: Luni ? ! Dar
form graficelor. neri din Lupeni in vede dezolant şi haotic ; biciclete acuma plouă, luni o sâ fie 1 IN... REPAUS
: .16,M Ra- Conştienţi de puterea e- contractele pe acest an, în rea realizării sarcinilor e- Întregi şi bucăţi, de-a val- frumos, a spus 1a i-adio. i
aineţii; 7,00 comună se desfăşoară şi conomice. ma cu umbrele şi mai ales Meşterul: Degeaba. E înche- ţ C.A.P. Zam are înregis
,00 IXevista xemplului personal în in acţiunea de încheiere de murdărie, multă, ancestrală icre de lună, n-am timp. i trată la mijloace fixe o
eroi îndo fluenţarea celorlalţi cetă contracte pentru 1979. Pen FILM DOCUMENTAR murdărie. Personajele : Meş- Clientul 2: Dar o faci in *
im tl« ştiri; ţeni, în fruntea acţiunii terul, Clientul 1, Clientul 2. cinci minute ! Meşterul 1 moară care este do-ar cu
ascultâtori- tru anul viitor au fost LA E.M. GHELARI Clientul 1 (om la peste 46 (brusc agresiv): Mă inveţi 1
1 tic ştiri; s-au situat deputaţii. La deja contractaţi 105 porci, de ani, intră, aducind o roa- dumneata ? Eşti normatorul ^
ilvia“ do solicitarea noastră, prima 78 capete tineret bovin şi In întâmpinarea aniver > tă de bicicletă) : Bună ziua. meu 7 ! (Clientul 2 pleacă cu .
Interpreţi rul comunei, tovarăşul A- sării a 60 de ani de la i Meşterul (jovial, congestionat umbrela). Clientul l (şi-a gâ- (
românesc : două bovine adulte, acţiu realizarea statului naţia şi cu damf de alcool); No- sit roata): E tot nereparată. ’
10,*5 Atlas drian Costa, a menţionat nea fiind în desfăşurare şi ţ î-oc fecioriile, care-i baiul 7 Meşterul (optimist): Da. Ii l
nuletin de cîţiva dintre ei, cu păre nai român unitar, la Ex < Clientul 1 : Pierde aer. Vă trebuie o valvă nouă. Du-tc }
anpremicră rea de i'ău că nu-i poate preconizîndu-se să se în ploatarea minieră Ghe'.ar ţ rog să vedeţi ce are. Meş- la „Ulpia" şi cumpără o val- \
Discoteca numi pe toţi, pentru că cheie în luna noiembrie. a rulat filmul documen i terul : Pune-o acolo şi vino vă. Pe urmă te întorci peste 1
n <1© ştiri; Şi, nu ne îndoim că se va ] sîmbătă. (E miercuri). Tc un ceas. Clientul 1: Credeţi j
ara foiclo- toţi au fost sprijin real în tar „Tribunul" (viaţa şi costă 15 Iei. E bine aşa 7 că eu am timp să vă vizi- i
00 Do la 1 acţiunea respectivă. Iată-i : încheia cu rezultate bune, activitatea patriotului ar Clientul 1 : Nu-mi daţi un tez din ceas in ceas 7 Meş- | numele, deoarece n-a
imic-club ; Ion Handăr din Pane (aici garanţie fiind preocuparea delean Vasile Lucaciu). bon 7 Meşterul: Bon 7 Do terul (filozofic): Ehei, cîţi l mai măcinat un grăunte
; 16,25 Co- deosebită, continuă, pe ca ce-ţi trebuie bon 7 Clientul mă poartă şi pe mine pe J pe de nu se ştie ciad. Mai
ice ; 16,10 se impune să facem o pa re am întîinit-o aici, la or 1 (privind Îngrijorat decorul): drumuri I Clientul 1: Condi- 1 are şi o pompă de iriga
ticc ; 17,00 ranteză : satul Pane se e- INSTRUIREA Să nu se piardă, să nu mi-o că de reclamaţii aveţi 7 Meş- * f
17,05 Opi- videnţiază şi în acţiunea ganele locale de partid şi COREGRAFILOR schimbaţi... Meşterul: La noi? terul: Eu nu repar liecît fie- 4 ţii, dar unităţii ii lipsesc
; Interpreţi de stat, pentru buna des Se poate 7 etc., etc. rul. Dc cauciuc nu mă ocup. > conductele, deşi in pro
are; 18,00 de contractări pentru anul făşurare a ei. Azi începe la Deva Sîmbătă. Clientul 1: Bună Clientul 1: Eu v-am Întrebat l
nau vciui uuţirt rviuit. vio cuuuuca. meşterui:
Ştii *
o Din fo- viitor începută în comună), . ziua. Am venit după roată, de condică. Meşterul: ^ui : ^ gramul de redresare este
r ; 20,15 E Adrian Seleşan din Rădu- DOINA COJOCARU cursul de perfecţionare a 1 Meşterul (tot cu damf): Caro ce ? Cel mai cinstit e sA-ţi i i prevăzut ca această coo
__
_
r unire ; instructorilor coregrafi. Par j roată ? Clientul 1 (dă expli- cumperi o cameră nouă. Ce ? ţ LUUtli Uv I perativă să aplice udări
ştiri ; 21,05 ticipă peste 60 de instruc caţiile de rigoare ; Intre timp să mai umblăm cu cârpi- »
ui ; 21,15 vede roata şi o scoate din- turi 7 I (Fericit de idee): Ce ! la unele culturi. De ce
22,00 O zi tori de la centrele de tr-o grămadă dc piese dis- zici ? o cameră nouă şi scapi \ s vă complăceţi tovarăşi din
—5,00 Non îndrumare a creaţiei parate) : N-aţi reparat-o. de griji ! i conducerea C.AP. în a-
•turn. Economii de energie e!ecfrică populare şi mişcării artis Meşterul (senin): Nu. Vino _ Cortina _____ , . 1 7 ceasta stare de... repaus?
..
peste o oră. Clientul vino _ _
tice de masă şi consiliile peste o oră, meşterul 11 dă P ‘ S ‘ ** A 11 , s ® c fui vulcani- ţ
Acţionînd în spiritul ho buna folosire a px-eselor, judeţene ale sindicatelor. triumfător o roată. Clientul ~ ‘ ‘ ......... IN TIMPUL
___________ ... .. haosul e identic, murdăria şi |
1 : Asta nu e roata mea.
tărârilor partidului, comu foarfecilor, macaralelor, Sub genericul „Conţinu l Meşterul: Cum să nu ! CU- ma ' 3 A ax< :* condiţii tot inae- i PROGRAMULUI
emul l: Asta e
niştii, întregul colectiv al maşinilor unelte, tuturor tul şi metodologia activi / 4 faţă, cu v-am adus o roată din cesibilă, iar meşterul asaltat t ) PENTRU VINZARE ! ?
una din clienţii purtaţi cu vorba,
Depozitului de prelucrarea instalaţiilor care folosesc tăţii coregrafice de ama , spate. Meşterul: Nu există I P.S. z. Orice asemănare cu )
1 din insu- şi colectarea deşeurilor me energie electrică, pentru e- tori", timp de zece zile i Clientul l: Daţi-mi voie să f:} p * e sa ". 1 5 rso f n J ! d !" rea_
p
ut de hir- talice din Simeria a reu liminarea mersului în gol vor avea loc dezbateri, ;- ştiu ce v-am adus. Meşterul ncfiind intimplătoarc, Era in jurul orei 10,30.
[ (Arta); i (gest larg): Dacă nu-i asta, conducerea cooperativei „Ms- Viazătoarele de la unita
ii meni nu şit să economisească în şi sub capacitate. Iată dar schimburi de experienţă, 1 atunci unde-i 7 Caut-o ! In- r «? ul “ rUmSne datoare cu tea nr. 129 a I.C.S. Ali
(Flacăra); primele 9 luni ale acestui cum, prin ordine şi disci vizionări şi analize de 4 tre timp intră Clientul 2. ni $* e măsuri şl cu un răs- i
*— seriile an 300 MW energie elec plină riguroasă se pot e- spectacole, operaţiuni de mentara Hunedoara se
Mică întu- I ţiune e minimă, puţind fi e- RADU CIOBANU \ l forau in lurui unei maşini
ontl); PE- trică. Aceasta ca urmare a conomisi însemnate canti culegere de folclor şa. 1 _ ^ ^ _J > venite aici cu marfă. In
■ana din măsurilor luate pentru mai tăţi de energie electiâcă.
Poliţistul, magazin nu era nimeni,
(7 Noiem- încercăm sâ intrăm, dar
tepubliea);
■a (Cultu- Pi-imirea şcolarilor în de angajare plenară. în auzim vocea autoritară a
Brigada şefului de unitate : ,,Nu-i
rose); LO- organizaţia pionierilor con lîirea scoiar an za treaga activitate de pre permis să intraţi! Primim
iliţistul la stituie un act de pregnan gătire şi primire a şcolari
i; PETRI- tă semnificaţie politică, ea lor în organizaţie trebuie marlă", „De ce primiţi
eargă me marlă in timpul progra
ii ANI- fiind, la acest început de să fie marcată de întîmpi- mului pentru cumpără
rul (Mun- an şcolar, una dintre preo caţie politice narea evenimentelor de
MI: Aven- cupările de seamă ale con deosebită însemnătate din tori ?“. „întrebaţi merceo
Hood (7 istoria poporului şi parti logul, a venit răspunsul.
O: Pentru' siliilor şi comandamentelor
1-11 (Stea- pioniereşti. şani), la locurile de muncă a făcut ca procentul de mire a şoimilor patriei şi dului nostru — 2050 de Nu are cine descărca. Şi
ABARZA : ale părinţilor,- ceea ce dă cuprindere la aceste consi preşcolarilor în organizaţia ani de la crearea primu eu am ajutat la descăr
[Mineral) ; Continuînd acţiunile de conţinut politico-cducativ lii — îndeosebi în mediul pionierilor, pentru asigura- lui stat dac centralizat şi cat".
de aproa- familiarizare a şcolarilor manifestărilor. urban — să se situeze sub x-ea unui caracter stimula independent, 60 de ani de Cine de la I.C.S. Ali ! \
ria); San- cu specificul organizaţiei
Maiaeziei pionierilor, cu obiectivele Analizele din cadrul a- media judeţului. Este cazul tiv primirii, anti'enînd în la desăvîrşirea statului mentara Hunedoara diri
iGru-BAl; dunărilor de detaşamente consiliilor municipal Hune această acţiune în mai ma naţional unitar — va tre jează atiit de „bine" apro
ta dc cul- şi sax'cinile pe oare aceas doara (90,8 la sută), oră re măsură şcoala, familia, bui să se spoi'ească efor
Idiţie spe- ta le urmăreşte, consiliile şi unităţi din acest început vizionarea unităţilor ?
BRAZI : şi comandamentele pionie de an şcolar au scos însă şeneşti Călan (93 la sută) grădiniţa, comitetele cetă turile pentru întîmpinarea
atat ; CA- în evidenţă şi o serie de şi Orăştie (94 la sulă). ţeneşti de părinţi, ceilalţi cu rezultate remarcabile în VITRINA SPUNE TOTUL
entau dra- reşti dau expresie necesi factori educaţionali. muncă şi învăţătură a ce
cultură); tăţii de integrare a elevi neajunsuri manifestate în Ţinînd seama de conclu
1 Iunie) ; lor într-un cadru politico- pregătirea şcolarilor pentru ziile acestor analize, des Adunările de primire în lei de a IV-a Conferinţe Bufetul „Păltiniş* din
j şi Ovi- educativ organizat, în care intrarea în organizaţia pio făşurate cu responsabilita organizaţie trebuie să do- Naţionale a Organizaţiei Deva este, practic, încon
,IA : Vre- bîndească un mai adînc ca pionierilor şi sărbătorirea jurat de şantiere, pe care
(Lumina); vocaţiile vîrstei se pot ma nierilor. La nivelul unor te, în spirit critic şi auto a 30 de ani de la crearea
■ (Munci - nifesta plenai-, într-o ac consilii pioniereşti, de pil critic, consiliile şi coman racter emoţional, să devi primelor detaşamente de constructorii lucrează de
ţiune dirijată şi unitară. dă, pregătirea pentru intra damentele pioniereşti vor nă în mod real activităţi pionieri din ţara noastră zor, cu programe prelun
Faptul că cei care vor fi rea în organizaţie s-a des trebui să-şi intensifice e- cu profunde valenţe educa (şoimii patriei şi preşcola gite. In mod firesc, aceşti
purtători ai cravatelor ro făşurat simplist, fără a se forturile în vederea îmbu tive, rostirea, dar mai ales rii care vor fi primiţi în constructori — şi nu nu
şii cu tricolor au făcut iniţia acţiuni care să sti nătăţirii conţinutului 'poli- înţelegerea „Angajamentu organizaţie în acest an şco mai ei — ar trebui să
parte din organizaţia „Şoi muleze dorinţa copiilor de tico-educativ al întregii lui pionierului să consti lar constituind „Generaţia găsească aici in timpul
11
11
crii din mii patriei . reprezintă, ' a deveni pionieri, fapt ce munci de pregătire şi pri- tuie un moment distinct, celei de-ă XXX-a aniver pauzei pentru masă dife
pentru consilii şi comanda sări a organizaţiei pionie rite gustări şi — de ce
25, 25, 44, mente, un prilej de spo rilor ). nu — chiar mîncăruri cal
11
-a : 22, 6, rire a caracterului stimu Beneficiind de experien de. Vitrina-frigider (care
lativ al primirii, în sensul ţă organizatorică, îmbogă- nu funcţionează) spune
ari 860 751
cuprinderii etapizate a şco ţindu-şi conţinutul şi di- însă totul în această di
larilor în oi-ganizaţia pio- versifieîndu-şi permanent recţie : cele 5 cutii cu
nieriloi-, în funcţie de î'e- formele de pregătii-e şi pri conserve de peşte şi 2
zultatele la învăţătură, de mire a şcolarilor în orga cutiuţe cu briază topită
participarea la acţiunile nizaţie, consiliile şi coman (pe care le etalează nu
colective, de iniţiativa şi damentele pioniereşti din se ştie de cînd), exprimă
responsabilitatea îndeplini judeţ vor face din actul
pentru în fapt sortimentul culi
«anca va rii îndatoririlor şcolare. A primirii cravatei roşii cu nar... maximal pe care il
moaşă eu tricolor un moment de
>lat sint devenit o tradiţie în acti semnificaţie politică deose oferă această unitate
ie. Vin tul vitatea unor consilii de a bită, de exprimare, de că clienţilor săi. In compen
t prezen organiza adunările de pri
ţi tempo- mire la locuri şi monumen tre noii pionieri, a profun saţie, vînzătorii de aici
sudul Ba- delor sentimente de recu pun in desfacere cu dăr
0 km/oră te istorice (Costeşti, Ţebea,
peraturile Sarmizegetusa, Lupeni, Cas noştinţă şi di-agoste faţă nicie un foarte bogat sor
cuprinse de patrie, de partid, de timent de băuturi. Ciuda
», iar ce- telul Corvineştilor, muzeul secretarul său general. tă reprofilare... dacă de
11
tl3 şi 18 memorial „Aurel Vlaicu
1 mai ri- etc.), pe platforme indus Pro?. VASILE BOTA spre asta o fi vorba la
iioiat, Ul instructor mijloc !
uiala cea- triale (Hunedoara, Călan),
în sălile de apel ale mine O zi de neuitat pentru şcolari. Primirea în organizaţia pionierilor. al Consiliului judeţean
rilor (municipiul Petro- Foto : VIUGIL ONOIU al Organizaţiei pionierilor