Page 61 - Drumul_socialismului_1978_10
P. 61
Proletari din toate fărife, unitf-v§ î
VINERI,
20 OCTOMBRIE
1978
4 pagini — 30 bani
Minerii de la Barza
Ultimul trimestru — etapă
îşi onorează exemplar Kotărîtbare pentru realizarea 4]
planului şi a angajamentelor
cuvlnîul dat
ANGAJAMENTUL inte de termen a planului
revenit pe primele zece luni.
.. - —...............................................——— ....... .. .. ...— .—..«O Calculele estimative arată că,
ANUAL DEPĂŞIT
Convorbire cu tovarăşul ing. NICOLAE LUNGU, director In avansul de timp ciştigat
tehnic al I.M. Barza Colectivul de la oţelăria e- pînă la 31 octombrie a.c.,
lectrlcă a Combinatului side minerii de la Deva vor rea
rurgic Hunedoara sporeşte liza o producţie industrială
continuu producţia de racial suplimentară în valoare do
In acest cincinal, de im neral în domeniul noilor in cu caracteristici superioare, 23 milioane lei. Valoarea pro
portanţă covîrşitoare pentru dicatori economico-finan- îndeplinind şi depăşind încă ducţiei nete va fi depăşită cu
cca. 14 la sută, ceea ce mar
de pe acum angajamentul a-
dezvoltarea economiei noas ciari ? muu luat în întrecere, topi chează şi îndeplinirea anga
tre naţionale, pentru pros —Toate preocupările co torii de aici au elaborat pl jamentului anual luat de mi
peritatea patriei socialiste, mitetului de partid, ale con ită în prezent mal mult de nerii deveni.
I.M. Barza — unitate presti siliului oamenilor muncii, ale 1 800 tone de oţel peste sar
cinile
de
Tot
plan
zi.
la
gioasă a industriei judeţului întregului personal muncitor odată, printr-o atentă gospo
Hunedoara — are sarcini converg spre îndeplinirea a- dărire şi utilizare a materi RITM INTENS
mobilizatoare. In ce măsură cesfor indicatori. De la înce ilor prime, a materialelor, o- LA INSILOZAREA
şi Io onorează ? putul anului şi pînă ia zii ţelarii do la cuptoarele c- LEGUMELOR
lectrice
de
au
la
înregistrat
— Necesitatea crescîndă a ne-am îndeplinit sarcinile de începutul anului şl pînă în Pregătirile pentru iarnă, la
economiei naţionale de ma plan — între 100 şi 102- la prezent economii Ja preţul întreprinderea judeţeană de
de cost în valoare de peste
terii prime şi minerale uti sută — la principalele pro două milioane lei. legume şl fructe se desfă
şoară în ritm din ce in co
le a pus, cum era firesc, duse, ne-am încadrat în ma mai accelerat. La ora actua
sarcini sporite în faţa unită joritatea consumurilor, obţi- CU PLANUL PE 10 LUNI lă este însilozată întreaga
ţilor miniere. Sarcini mobili nînd economii de peste ÎNDEPLINIT cantitate de ceapă prevăzută
zatoare are într-adevăr şi 325 000 lei la cheltuielile de In plan — 1303 tone — iar
In
I.M. Barza, iar îndeplinirea producţie totale şi de 400 000 şoară întrecerea ce se desfă din cantitatea prevăzută a sa
Insile/.a la cartofi — e 000 to
pro
pentru
sporirea
lor integrală şi exemplară lei la cele materiale. Aces ducţiei materiale şi ridicarea ne — s-au pus la păstrare
a
constituie nu doar o obliga tea au determinat depăşirea eficienţei economice muncă aces deja 4 720 tone. Ritmul rapid
al
cartofilor
pro
însilozării
de
teia,
de
colectivul
ţie, ci şi un motiv de mîn- producţiei nete cu 7,7 milioa I.M. Orăştlc. Atelierul energetic este condus de maistrul la E.M. Deva, a obţinut în mite ca acţiunea să se în
împreună
Coşobea.
Cornel
din
electricienii
sulierdluea
drie pentru colectivul nos ne lei. De asemenea, înre sa el execută montarea uniţi cu tablou electric la noul atelier aceste zile un nou succes do cheie pînă la 25 octombrie
tru. Aşa se face că, la toa gistrăm depăşiri de plan de do forje. prestigiu : îndeplinirea îna a.c.
Foto : VIRGIL ONOIU
' ? f ^ î ‘ a J A K/IEftlŢUL: NQSTRU.Fmol ::
Zile decisive pentru încheierea grabnică
«“^liftJWMrREfRlNS • CO^^I.6NAti:»-CASeJl>^(ţe*JttAŢJ5i:E7'%;!Ţi - .
te nivelurile, sarcinile sînt 13 milioane Tei !a producţia
bine cunoscute, munca este marfă, de 2 412 lei pe lu a însăilărilor şi strîngerea recoltei de porumb
planificată şi organizată de crător la productivitatea
asemenea natură încît să se muncii, de 2 la sută la total
poată desfăşura în condiţii investiţii şi de 20 la sută la O preocupare asiduă Am întâlnit însă şi situa
optime, să încheiem lună de construcţii-montaj. Sînt rezul pentru încheierea neîntîr- DatoritS măsurilor politice şi organizatorice luate pen ţii inexplicabile de tărăgă
lună bilanţuri pozitive. La tate bune, care ne mobili ziată a însămînţărilor şi a tru efectuarea în perioada optimă şi la un nivel calita nare a lucrărilor. Deşi la
chemarea partidului, ca Ia zează şi mai mult în activi strângerii fără pierderi a tiv ridicat al lucrărilor do sezon, cooperatorii şi mecani C.A.P. Căstău este mult
nivelul economiei naţionale, tate. recoltei se întîlneste în a- zatorii din Pui au reuşit să încheie semănatul culturilor întîrziat semănatul, ieri de-
să se realizeze suplimentar — Ce factori apreciaţi că ceste zile pe ogoarele coo de toamnă pe toate terenurile planificate, în condiţiile abia după ora 10 s-a intrat
în acest cincinal o produc au condus la aceste reali peratorilor din comuna în care grîul s-a cultivat pe aproape 50 la sută din ^su în lucru cu combina la în-
ţie industrială de 100—130 zări ? Turdaş. După ce au ter prafaţă după porumb. Succesul este urmarea firească a silozat furaje şi eliberat
miliarde lei, din care jude- — Nu am făcut nimic ieşit minat semănatul, ţăranii mobilizării întregului potenţial de forţe şi mijloace me terenul oare urmează să
ţului Hunedoara îi revin 5 din comun. Noi desfăşurăm cooperatori din satul cen canizate la eliberarea şi pregătirea cu maximă operati fie însăminţat în această
miliarde lei, colectivul I.M. o activitate de conducere tru de comună acţionează vitate a terenurilor stabilite pentru semănat. In conti toamnă (1). Mecanizatorul
Barza s-a angajat să con colectivă şi principială a energic la strîngerea şi îh- nuare eforturile cooperatorilor sînt concentrate la fina Ilie Cătană ne spunea că
tribuie cu 104 milioane lei. munaii la toate nivelurile. magazinarea recoltei de lizarea grabnică a recoltării porumbului. a avut ceva defecţiuni şi
Trebuie să spunem că mo Insistăm cu prioritate pe or porumb. Inginerul şef al a întîrziat la remedierea
bilizarea şi hărnicia oame ganizarea superioară a pro C.A.P. Dragoş Crişan, ne-a lor. Aici staţionau însă cu
nilor noştri s-au concretizat ducţiei, pe ordine şi disci spus eă, pînă ieri, s-a re le ce le-au avut repartiza Spini să fie finalizate grab motoarele pornite şi cele
pîriă acum, în mai puţin ds plină, pe calitatea muncii coltat porumbul de pe 50 te în cadrul acordului glo nic lucrările din actuala lalte tractoare care trebuia
trei ani din cincinal, intr-o fiecăruia. Astfel, pentru uti La sută din supraf aţă. Păs- bal. De menţionat că, oda campanie, ieri s-a acţionat să lucreze la însilozări,
producţie globală dată pes lizarea cît mai deplină a trînd ritmul de pînă acum, tă eu recoltatul, se acordă intens la recoltatul sfeclei consumînd inutil combus
te plan de 202 milioane lei. timpului de lucru am reor luennd din plin din zori şi atenţie sporită onorării o- furajere, la semănat, dis tibilul. Mai miră oare pe
10 milioane lei în plus am ganizat transportul pe puţuri pînă seara tîrziu, coopera bligaţiilor la fondul cen cuit şi arat. Şeful secţiei cineva de ce nu se, poate
realizat numai pe cele 9 luni şj pe galeriile principale, am torii vor încheia şi această tralizat al statului. de mecanizare, Uie Mog-o- realiza viteza zilnică de
ale acestui an, ceea ce în constituit la fiecare raion e- lucrare în cel mult 4-5 zi Primarul comunei, tova şan, a ţinut să-i evidenţie-. lucru în asemenea situa
seamnă onorarea angaja chipe care duc materialele le. Dealtfel, unii coopera răşul Liviu Cranciova, ne-a ze pe mecanizatorii Ion ţii ? Rău este că toate a-
mentului pe întregul an 1978. pînă la fiecare fronf de !u- tori cum sînt Ana Trif, E- relatat că, ieri, la C.A.P. Dobra, Ion Moraru, Nicolae ceste neajunsuri se petrec
sub privirea îngăduitoare
— Ce preocupări are co lisabeta Haţegan, Mari-a Pricaz s-a lucrat la pregă Nasta, Antonie Almăşan şi a inginerului Franeisc
lectivul I.M. Barza şi ce re Convorbire consemnată de Băîşan, Silvia Todor, Eu tirea ultimelor suprafeţe, Viorel Chirilă, care dove Munteanu, de la S.M.A. O-
zultate înregistrează în a- DUMITRU GHEONEA genia Lazăr şl alţii au ter oare azi vor fi însămînţate desc o deosebită răspun ră-ştie.
ces» an la producţia fizică minat strîngerea recoltei cu grîu. Cooperatorii Sofi- dere faţă de soarta recol Imperativul cu care sînt
şi la producţia netă, în ge- fContînuare în pag. a 3-a) de porumb de pe terenuri- ca Martin, Opreana Stan tei, neprecupeţinthi-şi nici confruntaţi în aceste zile
ca, Viorel Igreţ, Ion Za- un efort pînă la încheierea cooperatorii şi mecanizato
harie şi Maria Măglaş, pre semănatului pe ultimele 20 rii este folosirea cu randa
Pentru profec}ia mediului înconjurător cum şi mecanizatorii Du de hectare, care au mai ră ment maxim a întregului
mitru Orăşan, Ştefan Cre- mas de realizat la această potenţial de forţe şi mij
ţu şi Vasile Ursu şi-au a- unitate. De asemenea, e- loace mecanizate în vede
Un experiment ştiinţific îşi arată roadele dus o contribuţie hotărî- xemplc demne de urmat rea încheierii] neîntîrziate
toare la buna desfăşurare
oferă şi cooperatorii Ion
a semănatului, a recoltării
a lucrărilor de recoltat şi Telman, Adam Busuioc, şi punerii la adăpost a în
Tazurile de sedimentare iazului. Vegetaţia p_rin- meinic ancorată în sol. semănat. Maria Mâhnea, Traian Cris- tregii producţii de legume
a reziduurilor de la pre de însă greu pe acest Efectele economice şi Pentru ca şi la C.A.P. tea şi alţii. şi porumb.
pararea minereurilor com steril şi ei continuă, sub sociale ale unei asemenea
plexe sînt, datorită restu acţiunea vântului, să po tehnologii de protejare cu
rilor de elemente chimice lueze oraşul. vegetaţie a iazurilor sînt
folosite în procesul de Solicitat de către Cen însemnate. Din două sur
preparare, surse de po trala minereurilor Deva se de poluare, respectiv
luare a mediului. Sub să efectueze o cercetare nămolul menajer şi ste
acţiunea vînturilor, steri care să ducă la rezolva rilul de pe iaz, rezultă
lul sub formă de praf rea acestei probleme de vegetaţie bogată, care nu
este dizlocat de pe su poluare a mediului, Insti numai că împiedică po
prafeţele depozitelor res tutul de cercetări şi pro luarea, dar după cum se
pective şi depuse peste iectări pentru minereuri ştie, emană oxigen. S-au
clădiri, străzi, recoltă etc. şi metalurgie neferoasă eliminat paturile de usca
Asemenea surse de polua din Baia Mare a realizat re a nămolului menajer,
re există şi în judeţul pe acest iaz un experi el fiind pompat direct în
nostru, unul dintre ele ment ştiinţific încununat iaz şi astfel s-a redus
fiind cel din apropierea de succes, folosind nămo substanţial costul investi
Devei; dinspre Şoimuş. lul menajer de la Staţia ţiei pentru extinderea sta
Cu cîţiva ani în urmă s-a de epuraţie din apropiere. ţiei de epurare. Se redu
apelat la o tehnologie de In porţiunea pe care s-a ce considerabil costul de
import pentru protejarea făcut- experimentul, vege- acoperire cu vegetaţie a
cu vegetaţie a versanţilor taţia arată bogată şi te- • iazurilor de acest fel.
Fc ogoarele I.A.S, Mintia se lucrează intens la finalizarea grabnică a însămînţărilor.
