Page 62 - Drumul_socialismului_1978_10

2 DRUMUL SOCIALISMULUI

Femeia în creaţia

tehnico-stiintifică 3,00 Teleşcoa
10.00 Film an
drum. P
diourilor
11,40 Telex;
11,45 Incliider
,,A crea înseamnă a îndrăzni, a gîndi, a voi, a Cercetarea in minerit—domeniu R am u ri noi, informatica şi tehnica de calcul îşi lui;
cuteza" — inajgurăm pagina de faţă cu acest îndemn, găsesc o reală aplicare şi in cadrul Centralei minereu­ 16.00 Telex;
los'-if de inginerul Rodica Munean din Orăştie la sim­ rilor Deva. Femeia informaUciană şi femeia operator — 16.05 Şcoala
pozionul „Femeia în creaţia tehnico-ştiinţifieă", organi­ de afirmare a capacităţii creatoare core ocupă 88 la sută din lucrătorii centralei noastrp — Eaboraîx
dc învăi
zat la Deva de Comitetul judeţean al femeilor. O manifes­ se află in primele rînduri pentru aplicarea celor mai noi 16,35 Curs th
tare şli nţifică de prestigiu, în care îndemnul „a crea realizări ştiinţifice şi tehnice. Astfel că, vorbind despre ceză;
înseamnă a cuteza” şi-a relevat marile adevăruri. Cu prilejul vizitei de lucru contribuţie la elaborarea u- informatică ne referim la munca lor, a analistelor, progra­ 17.00 Bmisiun'
Femeia hunedoreană ştie ce înseamnă a îndrăzni în in Valea Jiului, în toamna nor noi reţete de exploziv matoarelor şi operatoarelor. germană
ştiinţă, a cuteza, a crea. Comunicările susţinute în cadrul anului trecut, secretarul ge­ minier sau la reducerea no­ Calmul, corectitudinea şi dragostea de muncă, alături 19.00 Rezultat
simpozionului au reliefat — cu frumuseţea argumentelor neral al partidului, tovarăşul xelor din atmosfera din de buna pregătire politică şi profesională a tuturor loto ;
ştiinţifice aplicate în practică — prezenţa meritorie a Nicolae Ceauşescu, sublinia subteran. femeilor din oficiul de calcul, conduc acest colectiv la 19.05 Oaspeţi
noastre
femeii cercetător, proiectant, inginer, muncitor, tehnician, necesitatea creşterii produc­ Se înregistrează, deci, o deţinerea, lună de lună, de lucrări de tot mai bună rov" dh
a femeii matematician şi fizician la marele concert al ţiei de cărbune pe seama gamă largă de preocupări, calitate, iată oiteva : 19.20 1001 de
creaţiei tehnico-ştiinţificc stimulat de „Cîniarea Româ­ mecanizării complexe a lu­ care include, în egală măsu­ Calcul de rezerve geologice pentru zăcămmiu! Coran- 19,30 Telejurr,
niei". crărilor, prin modernizarea ră, laboratoare de cercetări, da—Hondol, in care s-au aplicat, pentru prima dată in 19.50 Prim p.
Pagina de faţă este revelatoare. Urmărind doar tehnologiilor din subteran. abataje şi alte locuri de ţară, metode geostatistice pentru estimarea conţin ui uri lor 20,25 Film ai
cîtcva din preocupările cercetătoarelor noastre, prezente Răspunzînd acestei majore muncă din subteran, uzine de substanţe minerale utile, precum şi gradul lor de anilor c
ţie a sl
în aceste rînduri, putem aprecia : avem specialişti, oameni cerinţe a fost dezvoltat sec­ de preparare sau construc­ cunoaştere. Metoda a lost confirmată şi indicată pentru rieme. 1
minunaţi — femei în cercetare, proiectare, în producţie, torul activităţilor de concep­ toare de maşini. Domenii aplicare şi la alte zăcăminte. Colectivul care a lucrat Marele I
cu aport deosebit în ingineria tehnologică, în creaţia ţie, sutele de cercetători din dintre cele mai diverse, care este format din Margareta Morar, loan Manea şi Maria- nes. Pa
tehnico-şliinţifică de masă, care prin îndrăzneală şi cadrul Institutului de cerce­ solicită competenţă profesio­ Viorica Calma. In acelaşi context se înscrie şi proiectul 21.50 Meridia;
cutezanţă dau viată obiectivelor cincinalului. tări şi proiectări miniere nală, pasiune şi perseveren­ de analiză a sistemului informaţional pentru activitatea 22.20 Telej" >,•
pentru cărbune, Centrului de ţă pentru identificarea nou­ de programare pe care II întocmesc Koszeki Maria şi
cercetări pentru securitatea lui şi, totodată, rezistenţă fi­ Leontina Mărgineanu.
minieră, Institutului de mine zică, tenacitate şi nu rareori 1? AS3
i
curaj.
Deviza noastră - din Petroşani dispunînd de Se pune întrebarea care
o bază materială bună, care
BUCUREŞ'
permite realizarea a nume­ sînt elementele care permit Informatica îşi găseşte dioprogramu
cercetătoarelor din Valea
o nouă calitate roase st ud i şi cercetări a- Jiului să desfăşoare o acti­ la noi o reală aplicare 7.00 Radioje
plicative şi fundamentale.
vist a presei
Deşi mineritul este conside­ vitate meritorie în condiţiile melodiilor;
unor dificultăţi legate de
ştiri; 51,05 1
Pentru cele 110 femei la­ re", ele conducînd lucrări in­ rat o activitate cu condiţii complexitatea acestei munci cultălorilor;
borante, tehnioiene şi ingi­ dependente sau rezolvînd mai dificile, rezervată băr­ sau de însăşi specificul in­ In domeniul economic sint cele mai multe realizări. de ştiri; 10,'
nere cercetătoare, proiectante probleme complexe din acti­ baţilor, din totalul de 172 dustriei miniere. Este vorba, Astfel, proiectul de prelucrare automată a datelor din ric; ' 10,30 Sf
Muzică
folii
şi inqinere-proiectante din vitatea de proiectare. lată de cercetători ai Institutului în primul rînd, de sentimen­ contabililcrtea generală, întocmit de economista Emilia dc ştiri; 11,
Centrul de cercetare, proiec­ doar cîteva din obiectivele de cercetări şi proiectări mi­ tul ut'lităţii şi semnificaţiei Lucea, este primul de acest lei in ramura minieră. ră Radio-1
niere pentru cărbune, 69 sînt
tare şi fabricare de produse realizate cu participarea lor deosebite a activităţii ce o Exploatarea lună de lună a programelor pentru cal­ teca „U“; 1
12,05
ştiri;
siderurgice din Hunedoara directă : extinderea depozitu­ femei. Prezente în laboratoa­ desfăşoară în această ramu­ culul retribuţiei, completarea cu programe noi, modifi­ folclorului
rele pentru cercetări în do­
carea in pas cu legislaţia şi cu cerinţele mereu crescinde
ră de mare însemnătate pen­
problema calităţii, subliniată lui de fero-aliaje pentru asi­ meniul tehnologiei miniere tru economia naţională. Apoi, ale unităţilor este realizată de două programatoare — Şlagăre de
cu pregnanţă de către tova­ gurarea bazei de materii pri­ sau al preparării cărbunelui, faptul că în majoritatea ca­ Dorina Nicola şi Glcrzer Rodica. 13, Oi) De la
răşul Nicolae Ceauşescu la me, reparaţii capitale la în atelierul de cercetare pen­ zurilor au studiat şi s-au for­ Dar munca tea mai productivă a oficiului de calcul Student-ciuta
Consfătuirea de lucru de la podurile rulante, la furnalul tru echipamente miniere sau mat ca specialiste în ambian­ rămine pregătirea şi verificarea dalelor, in care sint jurnal; 10,20
con ornice; li
:
C.C. al P.C.R. d n 28 septem­ nr. 7 şi la ofelăria Martin 2, în colectivul de cercetare ţa specifică a acestui pu­ angajate toate operatoarele. De corectitudinea înscrierii ladă; 17,00 I
brie a.c., constituie un im­ mărirea capacităţii maşinii biopsihosocial, ele işi. aduc ternic centru industrial’ a- ac­ dotelor pe cartele depinde calitatea unei lucrări. La nai, 17,20 Pentru
serii;
Orele
perativ în întreaga activitate. de aglomerare nr. 2, parti­ contribuţia la soluţionarea u- centuat sentimentul responsa­ fiecare cartelă eronată este comentată şi cunoscută de teca de fol
0
Etapa de acumulare a can­ cipare la proiectarea rnicro- nor probleme prioritare o' bilităţii faţă de colectivele intregul colectiv. Am putea spune că rebuturi nu avem cheta econo
sonori
tităţii — exprimată prin ba­ cantinei de la ojeiăria Mar­ mineritului, cum sînt peric..- pentru condiţiile de studiu, sau procentul Iov este de cel mult 0,02 la sută. denţe oră; 2
tr-o
ţionarea metodelor de ex­
za materială de care dispu­ tin 2, modernizări ia utilaje­ ploatare a strofelor de căr­ muncă şi afirmare create. Această producţie de înaltă calitate este realizată in stop muzici
nem şi prin experienţa do- le şi instalaţiile existente, do­ bune, a tehnologi lor de pre­ Femeile constituie, aşadar, egală măsură de operatoarele de la perforare : Mana TIMIŞ O A JR
bîndită — se poate spune că cumentări tehnice pentru a- parare a cărbunilor, conce­ în Valea Jiului o prezenţă Geală, Fischer Ghizela, Maria Paşca, Elena Blendea, tualitatea r?
Floarea faacu, Carmen Părvulescu, Ana Scumpi-a, precum
am străbătut-o şi ne aflăm similarea şi fabricarea unor perea unor echipamente teh­ activă în munca ştiinţifică, şi operatoarele antrenate şi în prelucrarea mecanizată : tel <le toan
acum în plină ofens vă pen­ piese de schimb şi sub- nologice adaptate cond fiilor în activifăf'le cu caracter no­ Elena Bogdan,. Doino lacob, Lucia Boboc, Cselr Agnes, uşoară» 18,3
de miere —
tru asigurarea unei calităţi ansamble de import, iar în locale de zăcămînt sau îm­ vator organizate în- cadrul Maria Tengheru, Cecitia Sim&a, Maria Moise. limba romă
noi, superioare, materializa­ prezent se abordează elabo­ bunătăţirea condiţiilor de Festivalului nqfional „Cînta- Pentru a înţelege secretul muncii noastre trebuie să dai ion Iorg
rea României".
tă prin finalizarea cu eficien­ rarea unor proiecte pentru muncă din subteran. Notăm, adaug că toate operatoarele au lucrat în activitatea eco­ cîntă Dalia
ţă economică a temelor şi investiţii. de asemenea, că la Centrul Ing. CRI3TINA BOGDAN nomică, aproape toate au fost contabile, au urmat cursuri tarago tistul
19.00 Re vist;
obiectivelor de cercetare-pro- Femeile din centrul nostru de cercetări pentru securita­ cercetătoare, Institutul de de pregătire in informatică şi-şi completează zi de zi politică : C.
iectare din acest an. de cercetare sînt conştiente te minieră, cercetătoarele cercetări şi proiectări miniere cunoştinţele. De asemenea, analistele — programatoarele de afirmare
şi-au adus o importantă pentru cărbune Petroşani au terminat, pe lingă .cursurile de specialitate, încă un lo are ; 39,15
In cadrul tematicii de cer­ că numai prin ridicarea cali­ muncă; 1
cetare ştiinţifică şi inginerie ficării profesionale, prin cu­ curs de perfecţionare in domeniul cercetării operaţionale muzicală.
tehnologică a anului 1978, noaşterea şi stăpînirea teh­ sau teleprelucrare, fiind ta curent cu ultimele noutăţi
in domeniul informaticii si o tehnicii de calcul.
tematică ce reflectă concret nicii avansate pot obţine re­ MARGARETA MORARU
sarcinile economice pentru zultate superioare. Inginerele matematician
siderurg e trasate de condu­ şi subinginerele din cerceta­ Centrala minereurilor Deva
:
cerea superioară de partid, re participă la cursurile de
cercetătoarele noastre parti­ reciclare organizate de Mi­ DEVA: C<
cipă efectiv la obiective de nisterul Industriei Metalurgi­ Contribuim efectiv la stabilirea IA (Patria):
importanţă majoră cum ar ce, iar cele din proiectare tie — serii
IIUN EDO Al
fi : obţinerea de noi produ­ tehnologiilor da preparare pentru aleargă mc
folosesc forma studiului in­
Diamantele
se şi îmbunătăţirea celor e- dividual pentru ridicarea ni­ J-II (Arta)
xistente, respectiv realizarea valorificarea de noi zăcăminte necată (Coj
velului tehnic şi calitativ al
de noi sortimente de oţeluri activităţii lor. Desigur, ele TROŞANI:
slab aliate şi înalt aliate cu nu pot fi întîlnite numai în în cadrul Institutului de pregătiri şi profesiuni : mun­ munţi (Uni
caracteristici superioare ; ela­ cercetări, inginerie tehnolo­ citoare, tehniclene, inginere, pilot - de c
brie) ; Rată
laboratoare sau la planşetă,
borarea de noi tehnologii ci şi in secţiile combinatului, gică şi de proieefare a lu­ proiectante şi cercetători LUi-EN I:
■de fabricaţie a oţelurilor cu crărilor de construcţii şi in­ ştiinţifici. ral) ; cine
(Mum
tigă
puritate deosebită ; reduce­ pe platformele oţelăriilor, stalaţii pentru minereuri din Un număr important de CAN : Do
conştiente fiind că legătura
rea consumului de metal, strînsă cu producţia consti­ Deva lucrează 210 femei, femei -activează în cadrul la­ (Munci tores
Melodii,
m
reprezentînd 37 la sută din
precum şi reducerea consu­ tuie reţeta universală pentru personalul muncitor. Ele ac­ boratoarelor de cercetări PETRI LA: :
murilor de materii prime, afirmarea competenţei ingi­ tivează în colectivele de pro­ miniere, prepararea minereu­ gă mereu
combustibili şi energie elec­ nereşti. iectare, laboratoarele de cer­ rilor feroase şi neferoase şi A NING AS A
(Mimcitorcs
trică. Lucrătoarele din pro­ analize chimice, contribuind Odiseu şi t
iectare se încadrează cu Fizician ELENA RFCĂ cetări miniere, de cercetări efectiv la stabilirea tehnolo­ brie) ; BRy
pentru prepararea minereuri­
giilor de preparare pentru
competenţă şi responsabili­ Centrul de cercetare, proiec­ lor feroase şi neferoase, pre­ valorificarea de zăcăminte trie — ser
Roşie) ; O!
tate în ciclul „cercetare, in- tare, fabricare produse side­ Muncă intensă, dăruire meseriei alese, la secţia „Vidra" cum şi în laboratorul de a- noi de minereuri, elabora­ de aproape
ginerie-fehnologică, proiecta­ rurgice Hunedoara din Hunedoara. Foto : JOKGU VASILACHE nalize chimice, avînd diverse rea de tehnologii noi de iria); Sand
prepararea şi experimentarea laieziei (FI;
G1U-BAI :
de metode de exploatare de control
productivitate sporită. Pro­ de ciutură)
ta întreprinderea chimici O- „cc să gătesc miinc", „cel mic S-a ajuns, astfel, la realiza­ joritatea o constituie femeile trapure cum ar fi : cromat de ţie speci;
răştie, la fel ca peste tot In este bolnav sau a luat o notă rea unui spor de producţie de — se ocupă de punerea Ja plumb, cromat de bariu, fero- centul de femei cu pregătire BRAZI : U
ramura chimici, ponderea o proastă, sau pur şi simplu peste 36.000 000 lei din produ­ punct a procesului tehnologie cianură de plumb, substanţe medie şi superioară din ca­
deţin femeile şi putem afirma vrea să fie dus la plimbare se noi asimilate şi rcproiecta- de fabricarea poliuret anilor care in prezent se importă. drul acestor laboratoare este depărtat —
LAN : Alt
că produsele fabricate aici sau Ia cinema", „cel marc le dintre care amintim : plan­ semiflexibili, utilizaţi la ele­ meie — s<
sînt realizate de mîinilc har­ vrea pantaloni călcaţi şi nas­ şa bord, grilă ventilaţie, dis- mente de garnisaj interior a Aşa cum ştim bine cu toate, de 43 la sută.
noastră
nice ale femeilor. turi cusuţi", işi găsesc timp şi persoare semnalizare faţă-spa- autovehiculelor cum ar fi : egalitatea că facem cu tot bărbaţii Cercetările efectuate în de cultură)
aliia
înseamnă
Colectivul nostru csie an­ resurse să se gindească şi la te — pentru autoturismul „Da­ planşa bord, minere, cuiere, treabă ca şi ei, şi încă ceva cadrul institutului nostru sta­ (11 Iunie) :
trenat şi participă cu rezulta­ pigmentul de fier pentru feri­ cia 1300", naveta de legume şi console, elemente decorative. pe deasupra, deci, timpul nos­ tu şi O vie
ILIA : Ten
te frumoase la cea de a n-a bilesc posibilităţile de valo­ TELIUC : :
ediţie a Festivalului naţional tru de gîndire şi creaţie este rificare a noi elemente uti­ rul fără ai
(.Cîntarca României", care cu­ limitat. A crea, înseamnă a le, precum şi punerea în GIIELARI :
prinde la loc de cinste acti­ îndrăzni, a gindi, a voi, a rest).
şi
vitatea de creaţie ştiinţifică teh­ A CREA cuteza. funcţiune a noi obiective in­
să
voim,
Trebuie
tehnică. Femeile ing'jjeri, INSEAMNA A ÎNDRĂZNI să îndrăz­ dustriale, de mare importan­
nicieni şi maiştri, ca" lucrea­ nim, să gindirn creator, să ne ţă pe plan naţional. Fiind
ză în cadrul laboratorului de punem in aplicare ideile, să
cercetări, al atelierului de cutezăm, să impărţim din sar­ conştiente de importanţa a- Vm
proiectare, în secţiile produc­ te, pentru care trebuie găsi­ fructe, buşoane pentru între­ Această tehnologie se aplică cinile de fiecare zi şi celor­ cesfor probleme, femeile din
tive s-au preocupat şi prin c- tă o soluţie de îmbunătăţire a prinderea de produse cosmeti­ la noi pentru prima dată in lalţi membri ai familiei pen­ cadrul institutului nostru se
forturi susţinute au reuşit să calităţii, la numeroasele pro­ ce „Miraj" şi multe altele. ţară. tru a ne rămine timp să îa- TiGipul ]
creeze şi să introducă in prac­ duse din mase plastice, care Nu pot să nu amintesc şi o In ultima lună, s-a trecut la cem nu neapărat lucruri spec­ preocupă în permanenţă de
tică tehnologii şi metode mo­ trebuie puse pe planşetă, problemă de care mă ocup di­ fabricaţia de serie a trei din­ taculoase care să candideze la ridicarea nivelului lor profe­ 20 octombi
derne de lucru, produse noi apoi scoase la maşinile de rect, şi anume, problema asi­ tre reperele omologate care a- sional, pentru elaborarea ce­ fi în genei
de calitate superioară, au con­ injecţii. In acest an a existat milării în întreprindere a teh­ sigură, pe lingă diversificarea premiul Nobcl, ci să ne valo­ cerul vâri:
slab.
ceput şi au materializat studii o preocupare intensă pentru nologiei de fabricaţie a poliu- producţiei, un aspect calitativ rificăm idei de care societa­ lor moi eficiente şi moderne sufla cuprinsă
fi
cu
semiflexibil
privind ridicarea calităţii pro­ asimilarea de produse noi, ca­ retanului integrală şi cu peli­ superior şi importante econo­ tea are nevoie, să ne mani­ tehnologii, care să ducă la şi 7 grade,
mii valutare.
folie
culă
duselor, reducerea cheltuielilor re vor înlocui cu succes lem­ P.V.C. şi a poiiurclanilor duri. Un colectiv de la laborato­ festăm plenar şi în acest do­ creşterea gradului de valo­ şi 19 gradi
materiale de producţie, creş­ nul sau metalul, care vor e- (Poliuretanii sînt o grupă ma­ rul de cercetare (majoritatea meniu at creaţiei ştiinţifice şi rificare a minereurilor din seara se \
terea productivităţii şi efi­ chipa autoturismul „Dacia re dc materiale cu care ne în- inginere) se ocupă de stabili­ tehnice. locală.
cienţei muncii. 1300“ sau autoturismul tle te­ tîlnim sub formă de spume, rea tehnologiei de obţinere a Ing. RODICA MUNEAN ţara noastră. I.a munl
Femeile noastre, care sint ren Aro, care vor fi folosite clastomeri, fibre, lacuri şi pigmentului de fier, de puri­ preşedintele comisiei Ing. VALENTINA TARNOVSKI moaşă, cu
preocupate la fel ca toate ma­ ca ambalaje în industria de vopsele). tate ridicată, utilizat la fabri­ senin.
mele şi soţiile de peste tot medicamente sau de produse Un alt colectiv de la între­ carea benzilor de magnetofon de creaţie fehnico-ştiinţifică Institutul de cercetări
j,de lucruri banale" cum ar fi cosmetice. prinderea noastră în care ma- şi a sărurilor anorganice ex- I.C. Orăştie şi proiectări miniere Deva