Page 64 - Drumul_socialismului_1978_10
P. 64
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 519 © VINERI, 20 OCTOMBRIE 3978
lizsri din tarile socialiste
MOSCOVA — în prezent, neri de raţionalizare de na
ha pronii Naţiunile Unite: Dezarmarea In pe Marea Neagră se află tură să ducă ia economii de
în curse de probe prima na
materii prime, combustibili şi
român dezbaterea comltelistyâ nr. 1 vă maritimă de pasageri energie. Astfel, s-a constata*
sovietică pe pernă a'e aer.
că efectul economic al acti
NAŢIUNILE UNITE 19 poniei, Filipinelor şi Polo în saloanele ei pot călători vităţii desfăşurate în vederea
a! construcţiilor de «im (Agerpres). — Necesitatea niei. perma în condiţii de confort mo utilizării raţionale a metale
stopării cursei înarmărilor,
dern 80 de pasageri. Nava
lor a depăşit 260 milioana
Reprezentantul
- VIENA 19 (Agerpres). — şedintele părţii române în a adoptării unor măsuri nent al U.R.S.S. la O.N.U. cu pernă de aer poate dez coroane.
! Preşedintele Republicii A- Comisia guvernamentală concrete în direcţia dezar a subliniat însemnătatea volta viteza de 23 de no aSr
ustria, dr. Ruclolf Kir- mixtă româno-austriacă de mării, în primul rînd în încheieri grabnice a elabo duri. Ea are o mare stabili PEKIN —* Locuitorii pre
' chschlaeger, l-a primit, joi, cooperare industrială, teh domeniul nuclear, se aflu rării acordului sovieto-a- tate şi poate naviga chiar fecturii chineze Yentai ai că
:pe tovarăşul Ioan Avram, nică şi economică, care îşi în aceste zile în centrul merican privind limitarea în condiţii de furtună rela ror număr a ajuns în pre
ministrul industriei con desfăşoară cea de-a 3-a dezbaterilor Comitetului armamentelor strategice o- tiv mare. zent la 10 milioane, benefi
strucţiilor de maşini, pre sesiune la Viena. pentru probleme politico fensive, precum şi necesi ciază de condiţii din ce în
şi de securitate al Adună tatea interzicerii proiectă BELGRAD — Aeroportul ce mai bune în domeniu! «-
ROMA: Vizita ministrului român rii Generale. La acestea rii şi producerii unor noi recent construit în localita şistenţei sanitare. La ora
s-au referit, în luările de
al afacerilor externe euvînt, reprezentanţii Ja- tipuri de arme de distru tea Secovia, pe litoralul Mă actuală, în această prefec
gere în masă.
rii Adriatice, şi-a început ac tură, ce face parte din pro
ROMA 19 (Agerpres). —• Andrei, care efectuează o Recomandări pentru prelungirea mandatului tivitatea — informează agen vincia Şantun din R.P. Chi
ifia invitaţia ministrului a- vizită oficială în Italia. La forţelor O.N.U. în Sinai ţia Taniung. Această nouă neză, funcţionează peste a
ffacerilor externe al Italiei, aeroportul Leonardo da poartă aeriană va deservi mie de instituţii medicale,
- Arnaldo Forlani, joi a sosit Vinci, tovarăşul Ştefan NAŢIUNILE UNITE 19 {A- mandatului Forţei de dezan deocamdată avioane de di printre care centre do con
'la Roma ministrul afaceri Andrei a fost întîmpinat gerpres). — Secretarul general gajare a O.N.U. din Sinai, mensiuni mai mici pentru trol, pentru depistarea dife
lor externe al Republicii de Arnaldo Forlani, de alte al O.N.U., Kurt Waldheim, a care expiră marţea viitoare, transportul turiştilor, urmînd ritelor maladii, şcoli pentru
Socialiste România, Ştefan persoane oficiale. în raportul în acest sens, ca prin efectuarea unor lu pregătirea cadrelor sanitare.
recomandat Consiliului de
Waldheim informează că a crări de mărire a capacităţii, Fiecare dintre Cele 17 distric
Securitate prelungirea pe o
Dezijateri pe marginea bugetului consultat în prealabil guver în curînd să poată fi primite te şi oraşe dispune de un
spital, reţeaua sanitară fiind
nele Egiptului şi Israelului.
oerioadă de încă un an a
şi nave aeriene de mari di
în parlamentul francez mensiuni. completată şi de cele 146
de spitale din comune.
Dintre cele 18 aeroporturi
PARIS 19 (Agerpres). — Pe ral al Partidului Comunist Preşedintele S.U.A. a decis producerea existente în Iugoslavia, 13 ★
î.'fundalul agravării dificultă Francez, Georges Marchais, unei noi generaţii de arme nucleare deservesc şi linii internaţio PHENIAN — în cursul reali
ţilor economice cu care esre a subliniat că situaţia ţării nale. zării celui de-al ll-iea pian
-confruntată ţara, în Aduna se caracterizează în prezent WASHINGTON 19 (A- Presse, citind oficialităţi ale -A - şeptena! de dezvoltare a e-
rea Naţională Franceză au prin deteriorarea condiţiilor gerpres). — Preşedinte Departamentului de Stat. conomiei R.P.D. Coreene au
Sînceput discuţiile generale de muncă şi de viaţă ale le Jimmy Carter a de Secretarul de presă al BUDAPESTA — Uzina de fost electrificaţi 1 600 km de
;pe marginea Proiectului bu majorităţii populaţiei. Peste cis producerea unei noi Casei Albe, Jody Powell, a metale uşoare din Szekes- cale ferată. în momentul ac
fetului de stat pe anul 1979. un milion şi fumătate de oa generaţii de arme nucleare precizat că preşedintele a fehervar, care realizează tual se fac ultimele lucrări
-Proiectul înscrie la capitolul meni — a spus el — sînt tactice, adaptate pentru ordonat producerea compo cea mai mare parte a semi la tronsonul Daidong-Gang-
cheltuieli suma- de 460 mi privaţi de cel mai elementar transportarea bombelor cu nentelor cruciale ale armei fabricatelor din aluminiu din siseng.
liarde franci, iar la capitolul drept — acela de a munci. neutroni — transmit agen cu neutroni, dar nu a luat Ungaria, traversează perioa Odată cu terminarea lu
venituri pe cea de 445 mi El a cerut să se adopte de ţiile Associated Press, United încă o decizie în legătură cu da unor importante lucrări crărilor de electrificare din
liarde franci. urgenţă măsuri concrete si Press International şi France producerea bombei. de extindere şi modernizare această fază, reţeaua fero
Luînd cuvîntul în Adunarea eficiente în vederea ocupării a producţiei. Lucrările care viară va fi electrificată în
'Naţională, secretarul gene forţei de muncă. au debutat la începutul a- proporţie de 66 la sută ur-
Negocierile egipfeano-israeliene nului în curs se vor încheia mînd ca în cadrul planului
WASHINGTON 19 (A- purtătorul de euvînt al dele pînă în 1983, cînd întreprin de dezvoltare viitor să se
gerpres). — întrevederi gaţiilor participante. „N-am derea va livra 165 000 tone atingă nivelul de 87 la sută.
le negociatorilor care ascuns niciodată că există semifabricate din aluminiu, aftr
redactează la Washing dificultăţi. Dacă ele nu ar faţă de 100 000„tone în pre HANOI — în provincia
ton tratatul de pace e- exista, negocierile ar fi în zent. Dong Nai, una din cele
• Tntr-o declaraţie făcuta • în ţările Americă gipteano-israelian au fost cheiate. Delegaţiile continuă mai mari din sudul Vietna
Ia Quito, ministrul ecuado- Latine şomează în prezent „productive şi sperăm că însă să considere că nu e- PRAGA — în Republica mului, au fost create în ul
rian al industriei şi comer 155 000 000 de oameni. Tot progresele vor continua" —• xistă nici o problemă care Socialistă Cehoslovacă s-a timul timp 7 600 cooperative
ţului, Galo Montano, a a- odată, 175 milioana au a declarat George Sherman, să nu poată fi rezolvată". făcut un prim bilanţ al con şi ateliere meşteşugăreşti,
nunfat că Ecuadorul a re un venit sub nivelul sala cursurilor desfăşurate în în care asigură populaţiei un
stabilit în mod virtual re riului minim admis în ţă Atac ihodesian împofrlva treaga ţară în vederea ela număr sporit de bunuri de
laţiile comerciale cu Cuba, rile respective — a decla teritoriului Zamblel borării de inovaţii şi propu consum.
au şi fost contractate pri rat Victor E. Tokman, di
mele importuri de ciment rector pentru America La LUSAKA 19 (Agerpres). gresiv împotriva teritoriu j
din Cuba. tină şi zona Caraib'lor al — Citind un purtător de lui Zambiei. Aviaţia regi Lupul îşi schimbă părul...
Organizaţiei Internaţionale euvînt al guvernului zam- mului de la Salisbury a
• în capitala Mexicului n Muncii (OiM). bian, agenţiile internaţio bombardat la 19 octombrie
s-au deschis lucrările pri nale de presă informează zone populate situate la 20 In „ţara gratiilor de de la început, Botha a
mei Reuniuni internaţionale • La Tripoli au îuaf sfîr- că trupe ale regimului mi kilometri nord de capitala fier", cum este numită căutat să risipească orice
privind planificarea, con şit convorbirile • dintre Mo- noritar rasist de la Salis- ţării — Lusaka, provocînd cu amărăciune Africa do dubii privind „conduita,
struirea şi întreţinerea şo amer El-Geddafi, şeful bury, sprijinite de aviaţie, numeroase victime în rîn- .Sud, s-au anunţat schim politică" pe care o va ur
selelor rurale. Participă re statului Jamcihiria Arabă au lansat un nou atae a- dul populaţiei civile. bări în conducerea regi ma, eonfirmînd, în pri
prezentanţi din 28 de state Libianâ Populară Socialistă, mului rasist. Fostul şeî mul discurs pronunţat în
din zonă, precum şi din şi Mustapha Ould Moha- ROMA: Publicarea „dosarului Moro .n «1 guvernului, John Vor- noua calitate, eâ va acţio
aite tari ale lumii. med Salelt, preşedintele ster, devine „preşedinte na „pentru menţinerea
• Prima conferinţă a or Comitetului militar de Re ROMA 19 (Agerpres). —La teroriste autointitulate „Bri al Republicii" — iar în hotărîtă a ordinii şi a le
ganizaţiilor studenţeşti din dresare Naţională din Mau- Roma a fost dat publicităţii, găzile Roşii". El conţine re fruntea guvernului a tre gii cu ajutorul unei forţe
ţările nealiniate va avea ritania, aflat în vizită ofi la cererea forţelor politice, zultatele „interogatoriilor" fa cut Peter Botha, fost mi poliţieneşti eficace". Ceea
loc între 15 şi 20 ianuarie cială în această tară. „dosarul Moro", Acesta este care a fost supus fostul li nistru al apărării. Obser
1979 în Malta. Ea va aveci un document însumînd 50 da vatorii politici consideră ce, altfel spus, înseamnă
ca temă „Rolut studenţilor • In Austria, costul vie file dactilografiate găsit de der democrat-creştir*, răpit eă este vorba de o „roca că baionetele, bombele cu
în lupta pentru eliberarea ţii continuă să crească. poliţie ia una din bazele de şi asasinat de „Brigăzile dă * formală care nu pro gaze lacrimogene, puştile
1
naţională şi dezvoltare, După cum a făcut cunoscut la Milano aîe organizaţiei Roşii". duce nici o modificare şi bastoanele vor figura
nentru oace". Oficiul central de statistică, semnificativă în esenţa în continuare în arsena
preţurile cu amănuntul s-au Pe scurt, dfn sport John McEnroa (S.U.A.) cu politicii regimului de a- lul politicii oficiale. El a
• în cadrul unor amen scorul de 6—7, 3—6. partheid. ţinut să adauge, de ase
damente aduse la legislaţia majorat, în luna septembrie HAGA — In ziua a doua, ★ Partizan de dată veche menea, că „va apăra ir.te-
în domeniul produselor a- a acestui an, cu 3,4 la sută o turneului internaţional de SOFIA — Echipa de fotbal al apărării „supremaţiei
iimentare, guvernul elveţian faţă de aceeaşi lună a tenis care se desfăşoară în Universitatea Crai ova, aflată albe" Peter Botha a in
a hotărît, miercuri, ca pe anului precedent. Importante mai multe oraş o din Olanda, în turneu în Bulgaria, a sus N O T A
viitor în Elveţia toate pa majorări au fost operate jucătorul român lo.n Jhhac ţinut un meci amical la Vra trat în echipa patronului
chetele de ţigări să poarte l-a întrecut cu 6—3, 6—3 pe ta cu forma fia locală Bat ev. său, Vorster, în 196G, şi
avertismentul „Fumatul poate la chirii şi la serviciile me cunoscutul tenisman ameri Partida s-a încheiat ca sco în 12 ani s-a remarcat gritatea graniţelor ţării cu
dăuna sănătăţii dv.". dicale. can F.ddie Dibbs, in timp co rul de 3—2 în favoarea gaz printr-o activitate asiduă ajutorul unei forţe ar
llie Năst ase a pierdut la delor. de a menţine ordinea". mate bine echilibrate",
Rezultatele acestei acţiuni formulă obscură, dar ca
se traduc prin consemna re lasă să se înţeleagă
rea a mii de morţi la continuarea raidurilor de
CEA MAI LUNGĂ sivă asupra tainelor Odo Soweto şi în aite oraşe intimidare în ţările veci
COMPETIŢIE ECVESTRĂ rului. Dar, întrucit teritoriul construite special pentru ne. Discursul său a căpă
pe care se întindea oraşul ca negrii să se simtă „nu tat note patetice cînd a
Douăsprezece persoane, este foarte mare. lucrările mai între ei“, prin ma afirmat că „guvernul nu
între care şase temei, vor avansează lent. tn prezent sacrele de intimida
participa, în perioada de fac simultan săpături cite- re din statele vecine este pregătit să cedeze
Africa de Sud-Vest (Na
cembrie 1978 — decembrie BIBLIOTECA DIN OTRAR suri, tăbliţe de argilă din va zeci de grupuri de spe Angola, Botswana, Mo- mibia)... forţelor întune
1979, la primul „tur ecves Babilon etc. După jefuirea cialişti. zambic, Zambia, prin ricului".
tru al Franţei", care se va Acum trei decenii, un Odorului, în 1219, de către MINI-ORAŞ desfăşurarea unui control Repetînd aceste enun
desfăşura pe un traseu de cioban ka-zah a descope Gingishan, oraşul a fost „eficace" în Namibia, te ţuri obişnuite în limbajul
circa 13 000 de kilometri, rit pe malul lacului Sirda- incendiat şi complet dis Toată lumea ştie că ce! ritoriu administrat ilegal celor de la Pretoria, Bot
constituind cea mai lungă ria o carte veche cu scoar trus, Se pare însă că bi mai mare oraş al Cehoslo do la Pretoria. Tot el a ha a dovedit că este un.
probă de acest gen cunos ţe de piele pe jumătate blioteca din Otrar a avut vaciei este Praga, capitala fost organizatorul atroci fidel continuator al iui
cută pe plan mondial. Tra putrezite. Era un exemplar mai mult noroc faţă de ţârii, cu o populaţie de a-
seul, alcătuit din 260 de e- vechi din renumita biblio 'alte biblioteci. Arheologii proxima tiv 1,2 milioane lo tăţilor din închisorile Vorster. Dealtfel, ziarul
taoe de aproximativ 50 de tecă din Otrar, mare oraş au stabilit că numele cus- cuitori, Puţini sînt însă a- sud-africane, în care au „The Post" afirmă că na
kilometri fiecare, va li par comercial care a existat todelui bibliotecii era Hisa- ceia care ştiu care este pierit şi pier lideri ai tura rasistă a regimului
curs da călăreţi pe cai de cîndva pe teritoriul Ka- muddin din Sunak, consi cei mai mic oraş cehoslo populaţiei de culoare. De nu se va modifica numai
diferite rase. O particulari zahstanului de sud. In an derat un vizionar la vre vac. El se numeşte Rabstein, numele său este legat şi pentru că lupului i-ar fi
tate esenţială a sa va fi a- tichitate se spunea că nu mea aceea. Legenda spu este situat în Cehia de vest modul în care s-au apli schimbat părul. „Sfîrşitul
ceea că nu va cuprinde mai biblioteca din Alexan ne că, in zilele asediului şi are doar 25 de locuitori. cat măsurile de urgenţă. erei Iul Vorster — nota
porţiuni de şosele sau alte dria o întrecea pe cea din tătar, Hisamuddin ar fi as Aşezarea a primit statutul După atîtea „succese ziarul — nu înseamnă
drumuri amenajate, partici Otrar ca mărime şi valoa cuns cărţile intr-un Ioc lai de oraş încă din 1337, dar, profesionale", a venit şi deschiderea unei noii e-
panţii urmind să se depla re. In biblioteca din Otrar nic neştiut de nimeni. întrucit este situat pe o ziua răsplăţii şi iată-1 poci".
seze aproape exclusiv pe existau letopiseţe valoroa Recent, arheologii sovie colină stîncoasă, nu a pu pus de rasiştii albi să
poteci.
^ poteci. se, cărţi indiene, papiru tici au lansat o nouă ofen tut să se extindă,
conducă guvernul. încă TEFAN NICOLAE
REDACŢIA Şi ADMINISTRAŢIA i Deva, str. Dţ. Petru Groza, nr. 35. Telefoane: 11275, 11535,20708. TIPARUL j Tipografia Deva, sir. 23 August, nr, 257. (4 06S
