Page 67 - Drumul_socialismului_1978_10
P. 67
î m SlMBĂTÂ, 21 OCTOMBRIE 1978 Pag. 3
ANTOIOGIE: tură de tinerii poeţi an presiei romantice, dozajul „NU AVEM BORCANE"
tologaţi aici. savant calculat are un Borcanele, de toate
Iată un exemplu de cuvînt decisiv în obţine mărimile, sînt acum, in
a
Catarge rea efectelor. In consecin
n modul cum înţelege Edi ţă, regizorul simulează sezonul de toamnă, /oarfe
mu-lt căutate
tura Eminescu să scoată tedooere nouă la C.S. Jiul Petroşani de către gos
Vu Lăudabilă iniţiativa E- la lumină pe cîţiva poeţi, abil un soi de complexi podine pentru că fără ele
ite- dilurii Eminescu de a în- tate, atît în acţiune, cît Joi a avut loc conferin conferinţa a ales şi noile nu se pot pune conserve
!; din cea mai tînără gene şi în problematică, deli- organe de conducere ale \
tpa- mănunchea într-un volum raţie, oameni ai muncii mitînd polii conflictului ţa de dare de seamă şi a- de legume ţi murături
antologic creaţiile unui în aşa fel, ca opoziţia iegeri a Clubului sportiv clubului, procedînd la re ( pentru iarnă, iar ce/o/a.-
număr de 49 tineri poeţi, de diferite profesii, aflaţi Jiul Petroşani. Conferinţa organizarea secţiilor spor I nul serveşte la legatul
U dintre Durând —- gu a analizat .munca desfăşu tive şi birourilor acestora.
uie; care au apărut mai frec pe drumul afirmării lite vernatorul din Jamaica ţ borcanelor, Şi tocmai a-
vent în paginile reviste rare, răspunzînd astfel şi piratul justiţiar să rată pentru îndeplinirea Ca preşedinte de onoare l cum, cind le caută toată
a
l \
itzin prevederilor Programului al clubului a fost ales to i lumea, in magazinul ,,Gră-
a- 1
lor literare ale anului cerinţelor impuse de am schiţeze o adversitate ca varăşul Vasile Ogherlaci, ) dinarul" şi la chioşcul din
1977, poeţi aflaţi în pra plul Festival naţional tegorică de principii mo de dezvoltare a activităţii director genei'al al C.M.V.J. | piaţa oraşului Deva a-
de educaţie fizică şi sport,
in- gul debutului editorial, „Cîntarea României" pe rale, izvorîte din inega obiectivelor şi indicatorilor Preşedinte al clubului i cestea lipsesc cu desăvir-
ma- aşa cum se arată în cu linia descoperirii şi spri litatea socială dintre u- mişcării sportive hunedore- Jiul a fost ales Petre Li- 1 şire. In vitrinele magazi-
vin tnl introductiv al edi zurpatorul puterii şi cei
pen- jinirii noilor talente lite ne. Dezbaterile au eviden bardi, iar ca vicepreşedinţi \ neior este pus anunţul
rct : turii. rare. oropsiţi. ţiat bunele rezultate, suc — tovarăşii Otto Abraham l ,,Nu avem borcane", Gas-
me- Faptul că în ultimele 10AN VASIU Desigur,- un film de a- cesele obţinute, insistînd şi Ioan Carpineţ. l podinele din oraşul Deva
venturi nu se poate lipsi însă asupra resurselor şi Conferinţa a analizat şi } întreabă, pe mai marii
nici de o poveste de dra activitatea secţiei de fot ) comerţului, cind vor găsi
Cartea 9 scena ® ecraşiul goste. Aici, idila se ţese mijloacelor de acţiune de bal, procedînd la reorga ţ borccne şi celofan ?
care dispun clubul, spor
bo- .. s •• .. 'v . '&>i <•> tvyŞsSi între fiica şefului, justiţiei tivii, tehnicienii şi activul nizarea acesteia şi a bi
lieo- din Jamaica şi chipeşul obştesc pentru continua roului său, alegînd membri \ CU BRÎNZĂ SAU FĂRĂ...
luni au şi fost tipăriţi „Gorsaru! corsar, ceea ce în planul / TOT 2 LEI ? !
¥> eu volume personale de ficţiunii demonstrează că perfecţionare a activităţii. activi, pasionaţi, dăruiţi a- ) In centrul oraşului Brad
poezii, cîţiva dintre cei Pentru asigurarea înde c^stei activităţi. Conduce j există un chioşc unde se
„ • incluşi în paginile acestei din insuiă“ nici măcar statutul social plinirii obiectivelor şi in rea tehnică a echipei de l vîiid la un capăt produse
rtc antologii, cum sînt Emi- incert al piratului (că dicatorilor activităţii desfă fotbal a fost încredinţată i de panificaţie, la celălalt
lian Marcu, Cleopatra Lo- Fără a fi de talia „Cor doar el reprezintă adevă şurate de cel mai repre antrenorului principal Ni- 1 plăcinte cu brinză (care
sarului" — film în care ratul spirit justiţiar) nu-i zentativ club sportiv al colae Oaidă, secondat de
rinţiu şi Corina Victoria evoluase cu un inegala poate despărţi pe îndră minerilor din Valea Jiului, Gh. Ene. \ brinză trebuie mult cău-
Sein, confirmă pe deplin bil farmec Errol Flynn — gostiţi şi sfîrşitul fericit ^ tată pentru a li descope-
buna orientare a editurii „Corsarul din insulă" e- intervine simultan cu ARBITRII MECIURILOR DIVIZIONARELOR C HUNEDO- s
asupra celor antologaţi în puizează noţiunea filmu sancţionarea exemplară. a RENE (etapa de mîine)
II.-!- „Catarge". lui bun de aventuri. Pe lui Durând — în cadrul • Minerul Vulcan — Minerul S. Taban (Graiova); a Mine
eţii ; Sînt prezenţi în pagini licula, semnată de Iames unui duel spectacular, în Motru : C. CIoană (Slatina) ; rul Ghclari — Gloria Reşiţa :
Ro Goldstone, este de factu • Gloria Drobeta Tr. Severin I. Bărloş (Sdbâu) ; • Lamino mmi
tarul le antologiei şi cîţiva cheind filmul cu morala — Minorul Lupeni : F. Kaflia
î de dintre laureaţii primei e- ră net romantică. Suita bine cunoscută : cei cu (Reşiţa); a Metalul Hunedoa rul Nădrag — C.F.R, Sdmeria : riiă pe ici, pe colo) şi
<Ho ; de aventuri a piratului ra —• Ştiinţa Petroşani t G. Bircă (Tg. Jiu).
10.05 diţii a Festivalului naţio legendar Red Ne-d Lynch fondul sufletesc bun langoşi (ăştia măcar sînt
10,40 nal „Cîntarea României", (chiar dacă aparenţele îl fără briază prin definiţie
Bu- este pătrunsă aşadar, de arată, pe erou violent) îşi PROGRAMUL COMPETIŢIILOR şi construcţie). Ca preţ,
\tlas ca : George Badea, Gheor- un puternic suflu roman (22 octombrie)
itcca ghe Buicuş, Dumitru Pri- ţios, trecînd în revistă în primesc răsplata, iar cei plăcintele cu brinză costă
itară cop şi Wilhelm Weiss, răi sînt pedepsiţi, aşa sa HANDBAL » Divizia B : ora 9,30, Sala sporturilor De 2 lei bucata, iar langoşii
a de treg arsenalul de mijloa cum cere regula jocului. Metalul Hunedoara — Sidefiii va). a TENIS DE MASA m — 1 leu bucata. Dar, nu
oara precum şi poeţii ţărani ce a tonului, de la „Şei- .Timbolla (m. — ora 10, teren Campionatul judeţean : Voin
12,35 Emilia Iercoşan, Gheor- cul" încoace, clasic. Nu Excelenţii Robert Sliaw, Metalul) ; m Campionatul ju ţa Hunedoara — Victoria Câlan de puţine ori, vinzăioarea
Fio Genevieve Bujold, James deţean : Turneul campionatu (m. — ora 10, Sala Construc încurcă cele două sorti
la 1 ghiţa Măleanu şi Gheor- este însă mai puţin ade Eari Jones şi Beau Bridge lui judeţean de seniori (maG- torul) ; Voinţa Deva — Con mente şi-ţi oferă cu ama
Jub ; ghe Săhlean. vărat că experienţa acu culin) — la Crişcior, terenul structorul n Hunedoara (m.—
Ka- mulată de cinematograf stau în fruntea distribu liceului industrial. ■ VOLEI ora 10, Sala . sporturilor) ; bilitate un langoş de 2
3rclo în ansamblul său, anto pînă în 1976 ■— anul de ţiei bune a acestui film, Voinţa Deva — Constructorul lei. Nu-i deloc normal
Jteca logia „Catarge" se distin care îşi îndeplineşte cert • Divizia B : Corvinul Deva Hunedoara (f. — ora 11, Sa să 1 se ofere omului, pe
1 Sn producţie al „Corsarului — Constructorul Arad (f. — la sporturilor). banii lui... gogoşi. Că se
e so ge prin nota de bună fac din insulă" — îşi spune vocaţia de a produce
mai ; tură lirică şi prin diver cuvîntul. Goldstone ştie spectatorilor de cinema o umflă nişte bani din go
ului ; seară agreabilă. goşii ăştia...
îtiri ; sitatea limbajului poetic bine că gustul publicului
tzieal abordat cu atîta dezinvol- a evoluat şi gradarea ex AL. COVACI U'i.ijJ *«• jfcAjJrCiJL DE CE? v-
Normele de comerţ pre
Ac-
*,In URSII AU DEVENIT credem că vor trebui luate văd ca vinzătorii să poar
ii" — neîn.tîrziat unele măsuri. te ecusoane cu numele
Lneşti PERICULOŞI şi prenumele, iar in vitri
con- PETRU TOMA
rturii Pe raza comunei Bunila, comuna Bunila nele unităţilor să fie aii-
drum urşii s-au înmulţit mult Şai numele şi prenumele
ie — în ultima vreme. N-ar fi CU PLANUL DE gestionarului sau al şefu
cu nimic, dacă nu şi-ar şi fa
irato- DESFACERE DEPĂŞIT lui de unitate şi adresa
Acor- ce de cap. Au distrus peste LUNA DE LUNĂ acestuia, precum şi nu
rlcă ; o sută de pruni, pe unii Planul de desfacere a mărul de telefon al in
> so- scoţîndu-i chiar din rădă mărfurilor la . magazinul specţiei comerciale de
cini. Mai mult decît atît, din Cernişoara Florese a stat şi al întreprinderii de
unii cetăţeni au avut şi fost depăşit în fiecare lună care aparţine unitatea
„plăcerea" de a se vedea cu sume destul de substan comercială respectivă. La
din
faţă în faţă cu vigurosul ţiale. Astfel, în trimestrul magazinele Petroşani piaţa o-
raşukri
în
şi
animal, reuşind să scape III planul magazinului a
wsu- fost depăşit cu peste 50 mii multe alte unităţi aceste
: hîr- doar cu uşoare leziuni lei, expresie elocventă a norme nu se respectă. De
Vrta); fiindcă au fost iuţi de pi ce ?
ii nu creşterii nivelului de trai
căra); cior. Oamenii au început să al oamenilor de pe aceste LA CIŞMEAUA... SEACĂ
(Con- se teamă ca nu cumva, meleaguri, rezultat al pre
!
ANI : după ce vor termina de Pe strada Coş buc d n
(Uni- ocupării gestionarului Tă- Deva (lingă unitatea de
ot de „cules prunele", urşii să nălie Crişan pentru o bu pompieri) există o cişmea
; Ră- treacă la gospodăriile lor. nă aprovizionare a săteni
LU- Şcoala nr. 1 din oraşul Brad. lor. publică şi... seacă. Pu
ural); Foto : VIBGIti ONOIU Sau şi mai rău ! De aceea, blică, de ani de zile, dar
,'iştigă fără sirop de apă de da
CIAN :
n-cito- Octavian Căciulă din Brad nea Anghelina Căciulă, ma nu-i vede pe Octavian cu tă mai recentă. Şi cum
elodii, ochi buni. Nu demult a cişmelele sint o raritate
Ai" v ^Vitrina cm... năravuri e un băiat legat şi văzîndu-1 ma Iul Octavian. bătea foarte des, fost nu scandal intre ci ca
—
Il
eciaiu îţi vine în minte expresia a- pentru orice motiv, oricit re s-a soldat cu. geamuri prin împrejurimi, locatarii
că
de
folosită
zice
tit
caro
:ANI t- „cu un asemenea om poţi de mic. Astfel că băiatul era sparte, cu stricarea uşii de au alergat peste tat şi au
oiem- muta muntele". E robust, mereu speriat, li era frică la intrare în apartament. tras semnalul... sesizări
.1 pe inalt, drăguţ — ochi albaştri, continuu de tatăl lui. De a- Octavian nu este un vaga lor şi /<j G.I.G.C.L. (sec
lteaua chip prelung, păr cirliouţat ceea a şi crescut nesociabil. bond, nu se dedă Ia fapte
2 atît — şi-i place mult să citeas Acum, mare fiind, nu nc as antisociale, numai că — din ţia apă, canal, termolica-
<Pa- că. cauza celor prin care a tre re) dar încă fără rezultat.
tigrul cultă. Oricit il sfătuim Bă se cut — a devenit închis In el,
1EOA- — Ce fel de cărţi citeşti, încadreze în muncă, nu vrea. taciturn, nu acceptă sfatul OBLIGAŢIE NEONORATĂ
ist de Octaviene ? — De ce n-ai rămas să nimănui, iar tatăl in loc să
(Casa' — De istorie, îmi plat munceşti la autobază Octa încerce să-l ajute pentru a Tovarăşul losif Ursică
• : £- foarte mult, ne mărturiseşte. viene 7 ajunge In rind cu oamenii este unul din cetăţenii
ilar) ; dud am ajuns acasă ia pe calea muncii il tratează comunei Rapoltu Mare
a în- familia căciulă — era pe la cu priviri grele, cu vorbe a- care contractează şi li-
; CA- trei şi jumătate după-amia- s omenea.
:ă fe- ză — Tăvi, cum i se zice In vrează in fiecare an cele
(Casa familie şi in cercul de prie — Ai vrea să lucrezi Octa mai mari cantităţi de
Eu, teni, — abia se sculase De ce a devenit viene 2 brinză de oi. In 1977 a
:şul) ; (ne-am dat seama do asta — Da, dar nu acolo unde
Bina); după patul ncstrîns, după e tata... contractat şi livrat 1640
«nisa- ochii cirpiţi de somn). Pri- Octavian Căciulă Situaţia actuală a lui Oc kg de brinză. Întreprinde
ral). vindu-i umerii largi, mimile tavian necesită intervenţia rea de industrializare a
cu palme late ce se frămin- celor chemaţi să-i ajute po
iau mereu, neastîmpăratc, oameni să se îndrepte spre laptelui din Simeria tre
ne-a venit în minte ceea ce muncă. Să 1 se găsească ti-" buia să-i vindă la preţ
ne-a spus Elena Bosdoc, un tm tare nărui ui un loc de muncă,
secretara Biroului execu posibilitatea unei calificări de stat, aşa cum preve
tiv al Consiliului popular o- şi, in acelaşi timp, condiţii de una din clauzele con
50 X. răşenc-sc : „Octavian este un nu face nimic pentru a ieşi din atmosfera tractului 1 000 kg de tă-
caz dificil. L-am chemat de apăsătoare de acasă. Sîntem âţe. Omul şi-a respectat
2. 79, — Nu-i încă de serviciu. Abia i-au mijit cStova liricele mai multe ori in faţa „Sfa convinşi că se va proceda in contractul şi a livrat brinză.
la mustaţă. tului omeniei", am stat de consecinţă pentru că nu e
21, 61, Desen : V. MIHAILESCU vorbă cu el, îndemnîndu-1 să Dar ne întreabă dumnea
ţ 04. se integreze in muncă. Nu firesc ca un tinăr sănătos, lui şi întrebăm şi noi
180 072 spunea niciodată că nu vrea — Fiindcă o tata acolo... in deplină putere să nu se conducerea l.l.l- Simeria
să muncească, numai că nu — Şi ce dacă ? alinieze în frontul color cc-şi
pun
in
slujba
capacitatea
Lc-a zis celor cu care
—
se ducea să se încadreze. A- munceam că sînt leneş, ne înfloririi patriei. Cazul lui — cind are de gind să-şi
tunci i-am găsit noi do lucru Octavian poate fi învăţătură onoreze obligaţia oe care
la autobaza I.T.A., fiindcă ascultător, că să se ferească de minte şi pentru alţi pă şi-a asumat-o prin con
zăcea că vrea să înveţe me de mine fiindcă pirăsc... rinţi, ei rclcvînd adevărul tractul încheiat, semnat
seria de mecanic auto. A Tovarăşa Elena Bosdoc ne că nici cocoloşirea, nici ofe
muncit o vreme, apoi a a- spunea că, atunci cind l-a rirea pe tavă copiilor a tot şi parafat anul trecut in
bandonat. De prin august încadrat pe Octavian la auto ce-şi doresc, dar nici duri toată regula ? Tovarăşul
pentru nu mai lucrează". tatea excesivă nu sînt me losif Ursică, deşi I.I.L. nu
î în — Cu ce te ocupi, Octa bază a fost organizată o a- tode do educaţie, nu cresc
cu u- viene ? dunarc generală cu toţi lu şi formează oameni integri, a respectat contractul pe
va fi , — Cu nimic... crătorii unităţii, cu care oca utili societăţii. E vremea să 1977, el nu s-a supărat
2 vor zie mai mulţi au lăcrimat şi înţeleagă acest lucru şl Du şi a contractat şi livrat şi
•urnite Din spusele celor cu care s-au angajat să-l ajute pe mitru Căciulă şi alţii care —
i slab am stat de vorbă am înţe noul lor coleg să păşească în acest an la fondul de
■iflcări les că, deşi singur la pă pe drumul muncii. Chiar şi poate — procedează ca el. stat 1 100 kg de brimă
t ţi rinţi, Octavian a avut o co Dumitru Căciulă a zis aşa Se zice că cel mai bun în de oi, cu 100 de kilo gra
văţător . este experienţa pro
aturile pilărie grea. Din ce cauză ? ceva. Se- vede că nu şi-au prie. Da, dar putem învăţa
se in Din cauza tatălui. Dumitru respectat cuvîntul. Este evi şi din păţaniile altora şi să me mai mult decît preve
tern Căciulă, tehnician la Autoba nc ferim a proceda la fel. dea contractul. Oare I.I.L.
are 13 za I.T.A., este un om ner dent că acum tatăl nu-şi de ce nu este atentă fa
: ceaţă vos şi s-a purtat foarte dur mal poate bate odrasla, dar TRAIAN BONDOR
cu singurul său fiu. Ne spu- — cum sc zice — nici acum ţă de contractanţii săi ?
Fără cuvinte.
Desen : HORIA CRI?AN