Page 69 - Drumul_socialismului_1978_10
P. 69
ANUL XXX
NR. G 521
DUMINICA.
22 OCTOMBRIE
1978
4 pagini — 30 bani
NOUL MECANISM ECîON'O M .tCO-FIN A NC! AR
în pagina a 2-a :
JA f aplicat-,;, ferm '• corect' < eficient^
:
La U, U. M. R. Crişcior I.T.A. DEVA —
LA XXV DE ANI
Calitate şi eficienţă Prestigiosul colectiv
muncitoresc de la în
pe întregul flux treprinderea de trans
porturi auto Deva,
al producţiei împlineşte 25 de ani
de muncă rodnică.
în ziarul de astăzi,
Colectivul de muncă de corectă a acestor indica dedicăm o pagină
la Uzina de utilaj minier tori a impus o orientare în
şi reparaţii Crişcior şi-a organizarea şi conducerea muncii încărcate de
însuşit, cu autoexigenţă întregii activităţi produc devotament, dăruire
şi răspundere, documente tive. Sub îndrumarea di
le adoptate de Plenara rectă şi permanentă a şi abnegaţie a aces
C.C. al P.C.R. din* 22—23 organizaţiilor de partid, tor oameni, urîndu-le
martie a.c. cu privire la succese tot mai de
în toate secţiile şi sectoa C.S. IUÎNEDOARA. — Oţelărla Siomcns Martin nr. 2. Maistrul principal Ştefan Trip-
perfecţionarea conducerii rele, în compartimentele ?a — Erou al Muncii Socialiste şi colaboratorii săi apropiaţi sint tot timpul preocupaţi pline în activitate.
şi planificării economico- de sporirea producţiei de oţel, de ridicarea continuă a calităţii acestuia.
funcţionale s-a trecut la
financiare, întărirea auto- perfecţionarea şi îmbună Foto : N. NEGRU
gestiunii şi autoconducerii tăţirea muncii, la stabili
muncitoreşti, a rolului rea unor măsuri care să
oamenilor muncii în acti asigure înaltă eficienţă Operativitate maximă pentru terminarea
vitatea de organizare şi întregii activităţi. Ne preo
conducere a întreprinde cupăm asiduu de aprovi
rilor. Conştient de impor zionarea ritmică şi în can grabnică a însămînfărilor şl recoltatului!
tanţa acestor sarcini noi tităţi corespunzătoare cu
puse de partid în • faţa materialele necesare, prin
întregului popor, persona contractarea lor din vreme Zilnic, pe ogoare conti gricole din Tîmpa şi Ra
lul muncitor din uzina cu furnizorii, punem ac nuă cu intensitate efortu • 27 de cooperative agricole au terminat însămînjă- poltu Mare trebuie să fie
noastră le-a studiat cu cent pe folosirea integra rile pentru finalizarea în rile de toamnă. urmat şi de către celelalte
timpul cel mai scurt posi
atenţie, şi le-a însuşit te lă, superioară a materiale bil a însămînţărilor de • Sînt necesare eforturi înzecite pentru eliberarea unităţi din Consiliul inter-
meinic şi se străduieşte terenului şi înmagazinarea fără pierderi a recoltei de coopcratist Simeria. ţinînd
să le aplice neabătut în lor, prin reducerea adau toamnă şi a lucrărilor de porumb.
surilor atît la prelucrarea strîngere a recoltei. Mobi seama de faptul că depă
practică. Azi fiecare lucră lizaţi de organizaţiile de • Zilnic, inclusiv azi, duminică, mobilizare exempla şirea epocii optime de se
tor din sectoarele şi ate la rece prin aşchiere, cit partid, ţăranii cooperatori ră la acţiunile de sezon pe ogoare. mănat determină diminua
lierele întreprinderii ştie şi la prelucrarea la cald şi mecanizatorii au reuşit rea simţitoare a recoltei.
prin deformare plastică,
ce înseamnă noii indica să amplifice simţitor rea hărnicia cu care au lucrat te cu porumb şi sfeclă fu Cu restanţe îngrijorătoa
tori economico-financiari, acţionăm pentru valorifi- lizările în ultimele zile. zilnic in schimburi prelun rajeră care urmează să fie re la semănat se prezintă
cum pot fi realizaţi şi ce Ing. NICOLAE ANDRONE Drept urmare, numărul gite, inclusiv duminica, însămînţate cu grîu. cooperativele agricole din
consecinţe are îndeplinirea şeful biroului organizarea cooperativelor agricole din merită laude mecanizatorii Amplasînd judicios cul Boşorod şi Batiz, fiecare
sau neîndeplinirea lor a- judeţul nostru care au ter Iosif Modoş, Iosif Pop, Ni- turile şi eliberând cu ope
producţiei şi a muncii, din aceste unităţi avînd de
supra eficienţei întreprin U.U.M.R. Crişcior minat însămînţările pe toa cu Slanoiu, Ion Lunca şi rativitate terenul, coopera efectuat lucrarea amintită
derii, asupra propriilor te suprafeţele planificate Tiberiu Pantiş, din forma torii din Rapoltu Mare au pe mai mult de câte 100
venituri. se ridică la 27. Printre u- ţia condusă de Alexandru pus temelii trainice recol hectare. Deoarece timpul
Cunoaşterea şi aplicarea (Continuare în pag. a 3-a) nităţile unde ieri s-a lucrat Floroiu, care au terminat tei viitoare prin încheierea este mult înaintat, iar vre
la pregătirea patului ger semănatului în epoca opti mea a devenit instabilă,
minativ sau la semănat pe semănatul pe ogoarele mă. De menţionat faptul
„LUMEA COPIILOR- — ultimele hectare amintim C.A.P. Tîmpa şi se stră că mecanizatorii Acs Fran- se impune ca mecanizato
locuinţe
Şantierul
de
O UNITATE troşani. Dulgherii Ion Pe pe cele din Brănişca, Brîz- duiesc să încheie grabnic cisc şi Romulus Toader, ca rii şi cooperatorii să-şi în
Po-
CU REZULTATE pescu, Mihai Pavel şi Vin- nic, Tîmpa, Nandru, Os această lucrare şi la coope re au efectuat semănatul, zecească eforturile pentru
MERITORII rativa agricolă din Totia. au acordat o deosebită a- a încheia grabnic semăna
tilă Albeanu montează co- trov, Nădăştia de Sus, Oig-
Magazinul „Lumea copii frajele metalice aJe unui mău, Sîntămăria-Orlea, Lă- Aici însă, se impune o tenţie calităţii lucrărilor, tul şi recoltările pe toate
lor" din Deva este o uni nou bloc : nr. G a. puşnic şi altele. mobilizare susţinută a coo respectării densităţii şi a- suprafeţele planificate.
tate care se bucură de dîncimii de- semănat. E-
mare afluenţă de cumpără Foto : GH. OLTEANU Pentru răspunderea şi peratorilor la eliberarea
tori in acestei zile de toam celor 20 de hectare ocupa xemplul cooperativelor a- N. TÎRCOS
nă. Făptui se explică prin
servirea ireproşabilă ce se
realizează aici. Ca urmare
a acestui fapt, de la Înce
putul anului pînă acum Mitul lui Manole
valoarea desfacerilor reali
zate este mai mare cu cir
ca £00 000 lei decit cifrele
de plan slabilile.
Avem la indemînă cileva — concentrează acolo, in să ruinezi ceva. Orice s-ar ţ
cifre. Încercăm să realizăm frontale, indeminare, măies zice, avem un complex me- i
o
edificator,
„Este
sinteză.
hărnicie,
canizat, am deschis şi cel ’
trie,
dăruindu-şi
IMSJozi}
mai tal cred, — ne-a ajutai ingine şi forţa şi inteligenţa, asta de-al treilea frontal, stăm )
bine, Dar căutăm să ftăm l
nu înseamnă că iac statuie
rul Ion Vasile, şelul secto
-»*M««*3nPYffTWT» imM»» wMwiminnip rului IV al minei — să ne modestiei". Parţial, ingine şi mai bine. O cale e asta
oprim asupra faptului că rul are dreptate. ,,Ortacii — creşterea productivităţii... )
MEDALIA DE ARGINT 45 000 de tone, din care lui Voicu nu „stau", ci Ne ţinem cu dinţii de ea ! ^
Cineamatorii de la „Stu- 18 000 numai in acest an Nu ne este indiferent re- i
dio 18“, ce funcţionează în peste sarcini, cu o produc zultatol pe care il obţinem, *
cadrul clubului studenţesc tivitate medie de 2 torre din bloc-notesul dar nu uităm cum îi ob- ^
al institutului do mine Pe
troşani, au obţinut un nou pe post superioară indica ţinem". |
succes. De cîteva zile s-au torului planificat, şi cu o e- scriitorului Mereu aceeaşi obsedantă .
reîntors de la festivalul de conomie de 11 000 de
gen de la Oţelu Roşu cu nevoie de a li cit mai util. *
două medalii : Medalia de posturi, în condiţiile celor Necondiţionat. Definitorie |
argint pentru documentarul două frontale, reprezintă muncesc in orele care vin pentru acest colectiv de
„I.M.P.-XXX" şi cea de
bronz pentru filmul de fic pentru colectivul condus de şi rămin peste timpul de „nemulţumiţi" cu rezultate- /
ţiune „Lumini în noapte". experimentatul miner Eugen lucru. Ei nu-şi iac niciodată le obişnuite ale muncii. )
Posesorii lor — cineamato Vofcu un FAPT obişnuit". socoteli cit ciştigă, ci cit Trăsătură a numeroase ge- i
rii Iuliu Kraus şi Iakab In ziua aceea străbateam
Iosif. cîştigă mina. Asta-i foarte neraţii de mineri, care îşi l
labirintul subteran către important". transmit nu ■numai meseria 1
LECTORATE CU FEMEILE sectorul pe care il conduce Citeva ore mai l'trziu, in c! şi dăruirea. Ceea ce ^
inginerul lan Vasile. Puţin frontalele brigăzii aveam să explica inginerul, apoi mi- i
La Haţeg şi-au reluat ac
tivitatea lectoratele cu fe cam ingîndurat acum, în asociez spusele inginerului nerul şi ortacii lui, printre '
meile. In cadrul cooperati să emonind fluidul unei e- cu... „Uite ce-/, nu mă luaţi care nu-i putem uita pe \
vei „Retezatul", activitatea
a fost redeschisă cu expu nergii de mare intensitate : aşa — zîmbea Eugen Voicu. Ştefan Alba, Niculae Bcboe, i
nerea „Igiena muncii şi i- „Uneori... (mă priveşte scru Niciodată nu am făcut un loan Ene, . Niculae Ciac-bă. ]
giena colectivă", susţinută tător), schimbul la Voicu lucru spunindu-mi : dau a- Marin Domnita, Dumitru )
de dr. Iulian Gherman, iar tîta cărbune, iau atit ! Nu
lucrătoarele din comerţul începe cu o oră mai de Panţucu, luiiu Bov‘e, intr-o ţ
de stat şi cooperatist au vreme şi asta nu de ieri, mi-ar fi ieşit la indemînă. măsură oo’ecare, oen'-rj că ^
participat la un „breviar de alaltăieri, ci de ani. E- . Faci ceva că ştii că trebuie,
juridic" prezentat de Emi DUMITRU DEM LV'ATU
lia Chiriţă, preşedinta Co xistă o disciplină aparte. şi simţi, că poţi să iaci
mitetului orăşenesc al fe Dacă ortacii mei — ce ceea ce trebuie. Dacă ai
meilor I-Iateg. frumos sună ,,ortacii mei" ! alt gind, nu cred că ooţi