Page 71 - Drumul_socialismului_1978_10

>521 0 DUMINICĂ, 22 OCTOMBRIE 1978 Pag. 3

Gazetele de perete In concurs 7 octombrie 1978. La ora .culturală atent şi receptiv. foarte puternic simţ al e- temeiem o nouă familie de
IUNE 11, lansarea cărţii lui L. V. Ne-a primit cu o generoasă chităţii şi cu un adevărat constructori". Au început
mmm Id Colonia Brazi a şantie­ ospitalitate şi ne-a însoţit cult al demnităţii celorlalţi. prin a bate cîţiva ţăruşi.
Pe marginea etapei finale pe sectorul rului hidrocentralei de pe în cele cîteva ceasuri ale Biroul său e surprinzător de Epopeea aceasta mi se
OCT. Rîu Mare-Refezaf. Pădurile şederii noastre aici directo­ go! : cîteva hîrfii doar, iar pare demnă de ‘ eroicele
fntercooperatist Hunedoara întomnează frumos şi so­ rul grupului de şantiere, in­ pe perete harta viitorului istorii ale pionieratului o-
i dornic i-
lemn. De cînd am fost ul­ ginerul Viore! Dănilă, care sistem hidroenergetic. Nu menesc dintotdeauna. In­
tima dată aici, a apărut o este pentru mine exemplul agreează şedinţele, nu-şi ginerul V. D. avea în urmă
eniru co- sală de spectacole de două coloşii de la Bicaz, Argeş;
> jungici. abordare mai sute şi ceva de locuri, mo­ Tornifa iar în faţă nişte
iul duni- « dernă, elegantă, demnă de structuri geologice netulbu­
rate de zeci de milenii. A-
icil. Sim- şi concretă a vieţii orice oraş. Dar ce înseam­ vea nevoie însă, pentru în­
nă azi oraş ? Colonia Brazi,
„Itaiiruia" cu termoficare, canalizare, Pagină de jurnal ceput, de o famil'e de
snrtcfcohn releu propriu de televiziu­
a realităţilor sale ne, grădiniţă-cămin care a constructori. Interne erea ei
riel ; n-a fost uşoară; dar nimic
iţeai. fost distinsă cu locul întîi nu este greu cînd crezi în
ifuidloarea pe judeţ, complex comer­ ideal de fericită îmbinare doreşte uşi capitonate, e
desene a- Organizarea, în acest an, loace ale muncii politice de cial, terenuri de sport — a culturii tehnice cu cea prezent acolo unde e ne­ ceea ce faci. Azi, această
la Topliţa, a etapei finale a masă. Anaiizînd eu discernă- familie există şi o parte din
mngaaln concursului gazetelor de pe- mint şi exigentă activitatea ce altceva este dacă nu un umanistă. Schiţă de por­ voie de dînsul. Om al fap­ ea am văzut-o aşcultînd
AC toi [ oraş aparte, nou, ivit ca tret coclii albaştri în care tei, ştie că nici o zidire nu
rete şi satirice, caricaturii şi gazetelor de perete parlici- într-o reculegere gravă
„Linia epigramei pe sectorul inter- pante la concurs, juriul, ca din nimic la gura unei văi scapară inteligenţa şi sim­ se poate întemeia pe vor­ poemele rostite de un scrii­
E- cooperatist Hunedoara a şi unii dintre participanţii pitoreşti, cu o populaţie ţul umorului (una dintre be. „In 1975 — ne poves­ tor venit în mijlocul ei toc­
fost un bun cîştigat. Şi a- la dezbateri, au subliniat o specifică, reunită aici în- cele mai preţioase calităţi teşte el nu fără o undă de
K?ntru eei ceasta atit prin prezenţa, cit serie de carenţe intre care : tr-un scop comun ? umane, zic eu), ten de ma­ mai din celălalt capăt al
mai ales prin dezbaterile nepublicarea a trei ediţii pe nostalgie — am veni» zece ţării. Ne-am despărţit de
ului pen- Lansarea poemelor lui rinar bătut de soare, de suflete printre care se nu­ aceşti oameni bravi cu me­
» purtate şi prin experienţa lună — aşa cum prevede re- ploi şi de vînturi, păr scurt, mărau soţia mea cu care
acumulată. Expoziţia cu ga- gulamentul concursului —, L. V. a decurs în nota obiş­ lancolie şi cu dorinţa de a
io. zctele participante la concurs tratarea unor teme minore nuită. S-au vînduf toate răzvrătit. Tipul omului de mâ aflu pe şantiere încă reveni.
— cele. din comunele Buni- — în detrimentul unor pro- cărţile, i-ar publicul a a- acţiune, corect, dinamic, din anii Bicazului şi cele
la, Cerbăl, Lelese, Lunca bleme de importanţă şi de sistat la nuca ceremonie eficient, fără ifose, cu un două fetiţe. Trebuia să în­ RADU CIOBANU
„CăTăio-
vcr". Oo- Cernii, Peştişu Mic şi To- actualitate pentru viaţa eco-
studtouri- pliţa — şi consfătuirea pe nomico-socială a comunelor
betgienc; marginea etapei pe sectorul —, publicarea unor articole
intercooperatist Hunedoara şi caricaturi nesemnate şi In ziua aceea, la Clubul ză cursul firesc şi H.A e
au avut loc Ia Consiliul nedatate ori redactarea su- Pentru cîţiva lei...
CT. popular comunal Topliţa şi mară, superficială şi ncinte- sportiv din Vulcan era o judecat şi condamnai. 1n-
s-au bucurat de largă audi- resantă a unor aspecte care atmosferă obişnuită. Adică timplarea merită insă a ne
ii limba enţă de public şi de dezba- meritau un plus de atenţie oamenii, unii veniţi de di­ Ceea ce, ţinind seama de înainte de a pleca fa şcoa­ opri puţin asupra ei. In
teri vii, concrete, pline de şi de interes. De asemenea, mineaţă, jucau şah, table şi „categoria" partenerul ui, nu lă, bunicii. Aşa că a ieşit primul rînd, este condam­
învăţăminte. s-a criticat absenţa unor ga- rummy pe bani, cum se fă­ nabilă fapta celor ce au
m : „Pu­ Muncind în spiritul sarci- zcte de perete la sate şi în cuse „obiceiul casei" in ul­ s-a întîmplat ; după numai cu tatăl lui. Cei doi s-au lăsat să se joace rummy şi
ric". Kpl- nilor puse de partid în faţa şcoli, ca şi faptul că cele tima vreme, sub ochii bla­ cîţiva partide datoria lui deciis să facă mai întîi un table pe bani, adică cei
activităţii de propagandă, ma > multe articole erau jinii şi îngăduitori ai celor M. R. către H. A. ajungînd drum pe la Clubul sportiv. care conduc destinele clu­
m toate b cîteva zeci de lei. H. A. îi aştepta. M.R. a
străduindu-se cu consecven- semnate de către secretarii care conduceau activitatea bului sportiv şi, în aceste
stol; ţă să trateze la gazetele de adjuncţi cu propaganda ai instituţiei. La o masă, doi —• Nu mai joc, şi-a frint scos 50 de lei şi i-a întins. condiţii, nu erau puţini cei
perete cele mai actuale şi comitetelor comunale de oameni se luptau din greu aleanul M. R. — 60 de lei trebuia să-mi ce cîştigau bani. Iară mun­
mai importante aspecte din partid, de responsabilii co- cu „pietrele" şi se înfrun­ ■— Ieşi ca banii. dai, nu 50. că. In al doilea rind, ce se
munca economico-socială şi lectivelor de redacţie şi de tau serios, fiindcă miza era — Nu-i am. — Ba 50. lea-gă de primul, este clipa
din viaţa satului nostru con- un ii funcţionari ai consilii-
or
tertiporan, colectivele de re- 1 populare __ comunale, ne- de cîţiva lei partida şi unui ■— Faci cum te taie capul — Ba 60. aceea cînd oamenii trec de
dacţie ale unor gazete de fiind atraşi să-şi exprime o- din ei — Horvat Alexandru şl mî- i dai. Vorbele celor doi aveau la vorbă, la ceartă şi apoi
7,00 tta- perete au reuşit unele re- piniile la gazete şi alţi locu- avea faimă de jucător ne­ — Aşteaptă că mă arunc un ton ridicat, singele li fa bătaie. E, probabil, o
r
inpremic- zultate bune, superioare ce- it° i ai satelor, întrecut, mai ales fiindcă, pînă acasă şi-ţi aduc. s-a iniierbîntai. S-a ajuns clipă pe această cale toar­
S Vil re- lor din anii trecuţi. Artico- Recunoscind lipsurile şi pensionar fiind, avea vre­ M. R. s-a dus acasă, i~a la ceartă şi, mai apoi la te periculoasă, cînd raţiu­
azi; 8,00
; 8,30 Ra- lele prezentate, redactate în neajunsurile din activitatea me berechet — să dea şi spus ' nevestei despre ce e bătaie. H. A. scoate la un nea se întunecă, cînd nu
tor ; 10,00 fraze scurte, concrete, cari- colectivelor gazetelor de pe- la alţii — şi-şi făcuse din vorba şi, la sfatul acesteia, moment dat un cuţit şi îi mintea îndrumă gesturile o-
10,10 Te catura şi epigrama — deşi rete, a muncii politice de
tria mea; nu au excelat prin calitate masă în general de pe raza minunea ,,pietrelor“ o ade­ a luat bani sâ-i ducă ce­ perforează burta lui Gabriel mului, ci nervii, instinctele,
ui femei- — s-au constituit într-o au- comunelor pe care le repre- vărată ocupaţie. Celălalt — lui care-t învinsese. Gabriel Garibaldi, apoi o la la fugă. cum s-a întîmplat şi în- ca­
ale pen- tentică tribună de actualita- zintă, secretarii adjuncţi cu Mihai Ripan nu era nici el Garibaldi, copilul ce creştea Şi iată că băiatul, în loc zul descris de noi. Şi cînd
liojurnal; novice intr-ale rummy-uiui, în să ajungă a 2-a zi la şcoa­ te gindeşti că la mijloc a
ifinită — te, aducînd la cunoştinţa o- propaganda Dragomir Miclo- în familia Ripan, era in ul­
i veselă ; piniei publice realizările în- şoni — Lunca Cernii, Petru schimb era ambiţios să-t tima zi de vacanţă şi s-a lă, se trezeşte în spital. lost o sumă de circa 10 lei.
portativ ; tr-un domeniu sau altul, ori Muşa — Lelese, Vasile Popa pună la „podea" pe H. A. hotă rit să-i Iacă o vizită, Si-gur, lucrurile îşi urmea­ TR. BOWDOR
14,40 Ho- criticînd aspru neregulile — Cerbăl, Ioan Zaharie —
,scă; 15,00 care se mai manifestă în ac- Peştişu Mic, Gheorg’ne Du-
0 Farme-
:lni cora­ tivitatea diurnă a satelor, mitrescu — Topliţa, s-au an­
li folelo- in dezbateri s-au evidenţiat gajat că vor depune efor-
1 pe por- —- şi viaţa practică a dove- turi stăruitoare în muncă
i — me­ dit-o pe parcursul desfăşu- pentru înlăturarea carenţe- Mitul lui Manole
ni ; 18,00 rării concursului — activita- lor, organizarea mai temei-
L popu- tea bună a gazetelor de pe- nică a propagandei vizuale,
eca pen- (Urmare din pag. 1}
iiojumal; rete din comunele Peştişu întărirea sub toate formele In carnetul de reporter
Dumitru Mic şi Topliţa, a gazetei din a activităţii gazetelor de pe- îmi notasem : „Pînă azi
icul mc- satul Valea Nandrului şi a rete. în această fază, juriul „veteranii" minei ştiu (dacă (16 octombrie 1978), Voicu-
t cu big gazetei „Semafor" de la a făcut următoarea clasifica- s- pot numi aşa oamenii
ton; 21,30 Şcoala generală din Topliţa, re : ieştii —. petrileni au reali­
Boman- care au luat-o înaintea zai sarcinile a 4 mi şi
ladiojur- care, aşa currj aminteam, Gazete de perete comuna- timpului!) : cu cit munceşti peste...". Ce fac acum mi­
lic spor- s-au ocupat cu perseverenţă le: II) Gazeta de perete mai intens şi mai conştient,,
meridia- şi răspundere de tratarea din comuna Peştişu Mic ; nerii lui Voicu ? Desigur,
le ştiri ; celor mai actuale probleme III) Gazeta de perete din cu atit exigenţa ta laţâ de taie inima muntelui, o rup
muzical din activitatea instituţiilor comuna Topliţa. Menţiune) tine creşte. in fărîme şi o trimit ţării.
pe care le reprezintă. Gazetele de perete din co- l-am văzui şi la ziuă, Dar, intr-un fel, ei sini peste
Nu aceleaşi aprecieri se muna Bunila şi satul Valea discutind şi sfătuindu-se tot, in Valea de sub mun­
pot face şi la adresa altor Nandrului (comuna Peştişu ciad calm, cînd aprins, şi ţii de cărbune, le-am văzui
gazele de perete — şi aici Mic). Gazete pioniereşti „So­ i-am lăsat strinşi acolo, dea­ bine siluietele aplecate
le amintim, îndeosebi, pe mafpr“ : I) Gazeta Şcolii ge- supra cercului de ceaţă peste maşini, trupuri călite
eele de la Lelese şi Lunca nerale din comuna Topliţa.
lin insu- Cernii —, a căror activitate Concursul continuă. Con- de sub pasarelă, iar din­ sub cerul de-aproape şl
de hir- s-a situat sub posibilităţile cluziile de pînă acum se cu- colo de oraş se vedeau, mi-am adus aminte de în­
(Arta); tăind aerul, munţii ruginiţi, vingătorul mii al lui Ma­
teni nu colectivelor de redacţie şi a nosc. Se aşteaptă rezultate- I.M. Oritştie, sccfin a IV-a. Aspect de la pregătirea unui
flacăra); exigenţelor ce se pun în fa- le. ca de aur. nole, nou lot tle piese zincate pentru export.
; ţa acestor importante mij- DUMITRU GHEONEA Foto : V. ONOIU
tv„n-
OŞANI :
i (Uni-
pilot de
!> ; Ră- Lector al C.C. al
LU- Calitate şi eficienţă pe întrep!
liltira!);
(Mun- P.S.U.G. în vizită
: Doc-
luncito- în judeţul
idii, me- flux al producţiei
ITRILA:
Genova Hunedoara Un comunist de omenie
•JOASA;
luncito- In aceste zile se află în
Nimerii vizită în judeţul nostru (Urmare din pag. 1) nale a capacităţilor de ţinute şi la principalele Ionel Alimpescu, responsabi­ să nu poată fi executată 3a
Nolem- producţie şi a timpului de produse fizice, între .care lul secţiei de reparaţii încălţă­ termenul promis, şeful unităţii)
tru pa- prof. dr. în ştiinţe econo­ carea deşeurilor , i-ezul- lucru, întăririi disciplinei 545 vagoneţi de mină şi minte a Cooperativei meşteşu­ nu pregetă a executa el însuşi'
(Steaua mice Wolfgang Saleckev, găreşti „Retezatul" din Haţeg, reparaţia respectivă.
4: an­ lector al C.C. al P.S.U.G. tate din procesul de fa­ tehnologice. piese de schimb în va­ este un bărbat. încă în plină Dar, demn de remarcat este!
al) ; O- bricaţie, toate vizînd re­ Ca urmare a măsurilor loare de peste 11 milioane putere, de statură mijlocie şi şi faptul că, deşi destul de),
aproa- în cadrul activităţii în ducerea continuă a chel­ iute ca argintul viu, cum se ocupat profesional, totuşi gă-i
; San- judeţ, lectorul a susţinut aplicate, a strădaniilor de­ lei. «pune. Au trecut 26 de ani de seşte timpul necesar pentru)
ei (Fla- expunerea „Progresul teh- tuielilor materiale — ele­ puse de întregul colectiv, Urmînd neabătut politi­ rind a intrat în rândurile desfăşurarea unei vaste acti-,
M: Ul- ment determinant al creş­ membrilor cooperatori. îndră­ vităţi obşteşti. Astfel, de 22j
trol — nico-ştiinţific şi proble­ terii valorii producţiei U.U.M.R. Criscior a înre­ ca partidului, materiali- gind şl practicind cu multă ani el este unul dintre crij
cultu- mele mecanizării, automa­ gistrat pe cele 9 luni şi zînd exemplar orientările pasiune meseria pe care şi-a mai activi membri ai forma- i
ie spe- tizării şi cibernetizării nete. De asemenea, acor­ date de tovarăşul Nicolae ales-o, el s-a făcut repede re­ ţiei civile voluntare de pom­
IRAZI : dăm o mare atenţie cali­ două decade ale anului marcat, atît de clientelă cît şi pieri a oraşului Haţeg, fiind
1
irtat — proceselor de producţie ", tăţii produselor şi în pa­ rezultate meritorii. Astfel, Ceauşescu privind dezvol­ de conducerea cooperativei. numit ca responsabil eu pre­
•I : Alt Sn municipiile Deva şi la principalul indicator tarea economiei noastre După ce şl-a însuşit temeinic venirea incendiilor. Munca a-
— se- Hunedoara. Au partici­ ralel cu aceasta asimilării meseria, a învăţat, la rîndul ceasta pasionantă de pompier)
Jltură); de plan — producţia netă naţionale, aplicarea corec­ lui, pe numeroşi alţi tineri, voluntar i-a adus şi satisfac-;
iunie) ; pat cadre tehnice şi eco­ unor produse noi, moder­ — am obţinut suplimentar tă şi eficientă a noului inlţiindu-i în tainele acesteia. ţii : formaţia din care face)
Ovidlu nomice, lectori ai organe­ nizării producţiei, creşterii Printre cei pe care i-a aju­ pai-te a reuşit să se claseze I
entacu- lor de partid din locali­ 8.2 milioane lei, în timp mecanism economico-fi tat să devină meseriaşi har­ prima pe judeţ în nenumărate)
C: Re- gradului de tehnicitate a ce cheltuielile la 1000 lei nanciar, colectivul nostru nici şi pricepuţi se află şi Ti- rinduri, iar anul trecut a iz— j
i armă tăţile amintite. produselor pe care le exe­ tus Popa, Iile Cavaler şi alţii. butit să cucerească chiar uni
i-t Ma- producţie marfă au fost de muncă este hotărît să Modest, disciplinat, harnic, apreciat loc IH pe tară.
cutăm. De la începutul a- reduse cu 68,4 lei, din cinstit, om de nădejde în ca­ Dar activitatea lui ionel A-
Au începui lucrările nului am încheiat fazele care cele materiale cu 45,8 acţioneze cu perseverenţă drul unităţii, 1 s-a încredinţat limpescu pe tărîm obştesc nu <
şi în continuare, să ampli­
se rezumă numai la aceea de
de asimilare a 5 produse lei. De asemenea, s-au ob­ înainte cu 14 ani, funcţia de pompier voluntar. El face par-,
de electrificare la noi, urmînd ca în timpul ţinut depăşiri de plan de fice rezultatele bune ob­ responsabil gospodar al Spiritul te, de ani de zile, din consi-,
al
secţiei.
bun
acestui
de
ţinute pînă în prezent, să
liul
coopera-.
de
conducere
ai
a
iar
membrii
partid;
Bulzeştii de Sus care a mai rămas din 1978 3.3 milioane lei la produc­ punem de pe acum baze meseriaş destoinic nu astfel întîr- Uvei, ales în biroul de organiza-,
roade,
că,
dea
ziat
să
l-au
peniru să asimilăm încă 3 pro­ ţia globală şi de 1, 6 mi­ trainice producţiei anului în scurtă vreme, secţia con­ ţiei de bază. unde îşi îndepli-'
: Vre- Două echipe de muncitori de duse. lioane lei la producţia mar­ dusă de el a ajuns să se nu­ neşte în mod exemplar toatei
i corul la I.R.E. Deva au început lu­ viitor. Abnegaţia şi dăru­ mere printre cele mai bune. sarcinile care i se trasează.'
mal crările la axa de Înaltă ten­ Alte preocupări ale co­ fă, productivitatea muncii irea în muncă, priceperea Avînd o comportare îndato­ De aceea, credem că nu gre­
locale, siune pentru electrificarea sa­ lectivului nostru vizează a marcat o creştere de 2140 ritoare, plină de solicitudine şim cu nimic atunci cînd afir­
îoderat tului Bulzeştii de Sus. Lucră­ creşterea productivităţii şi hărnicia colectivului faţă de clienţi, respectînd în­ măm că Ionel Alimpescu estrii'
le din rile de electrificare in comu­ lei pe lucrător faţă de plan, nostru — probate prin tocmai termenele promise, în într-adevăr, un comunlzt de.
Tempe- na Bulzeştl se fac cu ajuto­ muncii. In acest sens in­ iar beneficiile suplimen­ fapte demne da laudă — această scurtă vreme el şl-a omenie, servind drept exem­
noap- rai statului — pentru executa­ tare au fost depăşite cu 40 atras simpatia acestora. De plu pentru cei mal tineri.
de, iar rea axei de Înaltă tensiune sistăm asupra organizării ne dau garanţia că vom multe ori, deşi nu intră în a-
grade, s-au alocat de la bugetul sta­ superioare a producţiei, la sută în raport cu pre­ obţine şi în viitor noi şi tribuţiile sale, în cazul că cei­ NICU SBUCHEA
emnala tului 1,7 milioane lei — şi cu extinderii acordului global, vederile de plan. însem­ importante succese în pro­ lalţi tovarăşi clin secţie sînt ziarist colaborator
contribuţia în bani şi în mun­ prea. ocupaţi Şi ar exista pe­
că a cetăţenilor. folosirii depline şi raţio­ nate depăşiri au fost ob­ ducţie. ricolul ca o anumită lucrare Haţeg