Page 75 - Drumul_socialismului_1978_10
P. 75
Pag. 9
22 ® MARTI, 24 OCTOMBRIE 1978
|q Bucureşti s-o deschis
Expoziţia artiştilor de pregătire, pe categorii de
Hanului SUCCES DEPLIN GIMNASTELOR NOASTRE în Poring, schiorii vîrstă, de la începători şi
tineret, plastici hunedoreni LA CAMPIONATELE MONDIALE cresc, dar nu chiar avansaţi, pînă la grupe de
ai come- performanţă, în care activea
Săptămina trecută, h Pumnul", purtind semnătu cît.., muntele ză mici schiori afirmaţi în
*r«; Căminul artei Bucureşti a ra lui Mir cea Biică, „Arhai întrecerile, republicane (Ilea
avut loc vernisajul expozi ca" şi „Piatra de inscrip Angajat prin programul na Viadislav, Horaţiu Ţipţer,
ţiei de grup a filialei ţie", aparţirrirtd pictorului de dezvoltare cu cîteva o- Simona Costinaş, ocupanţi ah
U.AP. Deva-Petroşani, ma Gh. Pogan. biective de mare importan unor locuri fruntaşe în cam
i>a englc- nifestare aşteptată şi pri Cu mult interes a fost ţă, sportul hunedorean va pionatele republicane de co
mită cu viu interes de pu privită şi apreciată sculp trebui să răspundă cît mai pii şi în cele ale şcolilor de^
emJslune blicul larg din Capitală, de tura — originalitatea for repede şi cît mai eficient profil). Astfel, la schi alpin
•cătorii cerinţei de ridicare a nive funcţionează 7 grupe, cu-,
artiştii plastici şi critica de melor şi înţelegerea mate
>78; specialitate. rialului, in lucrările tinăru- lului performanţei schiului prinzînd 74 , de copii, pe freif
categorii de nivel de pregă-!
'rsare * La vernisaj au participat lui şi talentatului sculptor românesc. Condiţiile natura
Naţiunilor le ale judeţului, tradiţia a- tire ; la schi fo-nd — 6 gru-,
criticii de artă : Dan Gri- Gh. Mureşan, dinamismul, pe, cu 66 de copii, organi-,
gorescu, Radu lonescu, Olga înscrierea spaţială şi frumu cestui sport în Valea Jiului
Buşneag, EI eon ora Costes- şi activitatea rodnică desfă za-ts la Vulcan, unde sînt-
ixmâne. O seţea materialelor ce dove şurată în rîndul copiilor de c'ondiţii foarte bune pentru,
J. Amlri- cu, Amelia Pavel, Vasile desc maturitatea artistică a Clubul sportiv şcolar Petro fond. Procesul de instruire ah
ira auto- Drăguţ, piciorul şi criticul sculptorului Ernest Kovacs, şani creează cadrul propice viitorilor schiori este încre
Vasile Varga.
râspim- precum şi monumentalitatea organizării unui sistem de dinţat unor cadre competen
In cuvintu! de deschidere, lucrărilor în lemn, lăcimd pregătire şi creştere a schio te, cu mare pasiune pentru
caitru lu- criticul de artă Eleonara parte din ciclul „Strigarea rilor de performanţă. Cum frumosul sport al iernii : Vir-
agrrcuitu- Costescu, face cunoscut pu peste sat", inspirat din bo este gîndită şi organizată la ginia Peterfi, GOnter Ghe-
blicului prestigioasa activi gatul folclor hunedorean, C.S.Ş. Petroşani activitatea deon şi Victor Mihuf — la;
tate de peste 25 de ani a de dezvoltare a schiului, a- schi alpin; Imling Alfred şi
plasiicienilor hunedo reni, ale sculptorului loan Şeu,
zilei In precum şi proiectul de mo vînd ca obiectiv principal Dan Dumifrescu — la schi
!oi mxte- puriind pecetea vieţii şi ac îndeplinirea unei sarcini de fond ; Angela Manole — la
onstrueţii, tivităţii de pe aceste me nument „Burebista" a lui contribuţie substanţială la noul club de schi al Casei
ihnologicc leaguri In lucrări ca „Oţe Nicolae Adam. pionierilor din Vulcan, coor
HU; Pictorul şi graficianul lo- dezvoltarea acestui sport pe
s Pasiu- luri" şi „Sărbătoare in Va plan naţional, pentru repre donat tot de C.S.Ş. Petroşani.
aării ; lea Jiului" ale lui Mâiyăs sil Mâtyâs a vorbit publi zentarea sa internaţională la Dar, pentru ca schiorii ce
„Zborul" Io sil, „Ortacii", „Mecanic cului despre rolul plasticie- nivelul cerinţelor actuale ? cresc la Petroşani să ajungă
idma; de puţ", „In abataj" ale nilor hunedareni, participa Practic, ce facem la Petro pe pîrtîile marii performan-,
«înecului
veteranului de virată şi de rea lor de zi cu zi la viata şani pentru schiul românesc ? ţe, trebuie ca Parîngul să
;
neîntreruptă activitate, lo- socială şi culturală în care In primul rînd s-a reuşit, intre în circu tul naţional oti
sif Tellmann, „Furnale şi se integrează organic, nele- C& se tnîîmplă, în sfîrşit, să se as gure un întrecerilor de schi. Pentru
:
ţevi", „Peisaj hunedorean", vînd sprijinul de care se La Strasbourg, în volum a) procesului de in aceasta, trebuie însă ca pîr-
măiestrit lucrate in tehnica bucură arta plastică huhe- ce trebuie făcut la Franţa, au început Cam struire Ia nivelul cerinţelor tiile din Parîng să fie ame;
op-artului ale hunedorea- doreană din partea orga Mureşul Deva pionatele Mondiale de atingerii înaltei performanţe. najafe la nivelul cerinţelor,
nului Fazakas Tiberiu, „Chi nelor judeţene de partid şi Adică, înfiinţarea de la în regulamentului naţional, apoi'
8,00 Ra- de stat, precum şi a condu In săptămina ce a urmat gimnastică. , Astăzi, acestea să fie trecute în od- ,
atteţii; 7,00 miste la C.S.H." a tinerei eşecului cu „U" Cluj-Napoca, chiar, intră în competi ceputul anului şcolar a unei
i Revista graficiene Eva Sută, ţapi se- cerii U.A.P. pentru realiza pregătirile echipei Mureşul ţie fetele. Fetele noastre, clase I de schi alpin cu con rriînistraţie locală. Dar ca
cui jnelo- ria „Diamantul negru" a rea acestor expoziţii. Parîngul să devină mare cen
1 de ştiri; Deva au fost coordonate pregătite la Deva, de diţii de pregătire pe tot tim tru de schi — şi condiţiile
acultători- lui Fodar Frieda, „Centru Expoziţia este constituită de prof. Iiie Petică, instruc antrenorii Martha şi Be- pul zăpezii în Parîng (şcoa
de ştiri; industrial" a lui Tiron Bu- din 67 de lucrări de pic tor de specialitate la 4a Karolyi. lată-i în fo lă, cazare, masă, antrena naturale sînt superioare ce
foile şi diu, basorelieful „Oţeluri", tură, sculptură, gr-aiică şi lor d:n Bucegi — sînt ne
a ; 11,00 C.J.E.F.S. Pentru a răspunde tografia noastră alături mente) — ar însemna un real cesare şi alte amenajări, în
11,05 Atlas o lui Ernest Kovacs. Trecu artă decorativă, aparţinlnd unor întrebări ce şi le-au pus -de trei dintre speranţe progres în conceperea şi or tre care mijloace de trans
Avanprc- tul istoric al patriei noastre unui număr de 22 de artişti numeroşi suporteri în 1 11 legă le —- unele confirmate ganizarea activităţii. Asta,
11,35 DJs- oglindit in compoziţiile „În plastici hunedoreni. port pe fir moderne, rapide.
Buletin tură cu evoluţia nesatisfăcă deja — noului val al bineînţeles, vorbind numai Toate acestea nu le poate
f comoara toarcerea eroului", „Noapte toare a ech’pei lor favorite, gimnasticii feminine ro despre posibilităţile create. face singur C.S.Ş. Petroşani'...
12,35 Re- de August", de Ion Ten- IOAN CÂRJOI om solicitat- antrenorului Pe mâneşti : Emilia Ebcrle, Pentru că, pînă la perfor
'C ; 13,00 gheru, „Dacii" şi portretul artist plastic manţă drumul e mult mai a- insă, clubul caută şi insistă!
,00 Clubul tică unele detalii şi consta 'campioană europeană să se achite de sarcinile sale
Radiojur tribunului transilvan „Aron Deva tări personale desprinse du absolută . de junioare, nevoios şi lung. Dar, cum de a creşte schiori. Lucru
nale eco- pă o săptămînă de lucru e- aflăm de la prof. Eugen Pe-
i, înregis- campioana ţării (in mij greu, dar cu preocupare şt
UŞOâră ; fectiv — şi o victorie ! — loc), Gabi Gheorghiu şi terfi, directorul C.S.Ş! Petro sprijin, reolizobj.
tiri ; 17,05 cu echipa Mureşul. • Co a- Maţilena Vlădărău. Din şani, clubul are la ora ac
lui româ- nume lipsuri se fac simţite tuală asigurat întregul flux
t serii ; în sînul echipei ? • In pri echipa României mai NICOLAE STANCIU
folclorice: fac parte campioana o-
“ din Pi- mul rînd o pregătire fizică limpică Nadia Comă- inter. — Catanzaro St
lia — pci- necorespunzătoare, care de Juventus — Perugia &
temporan; termină la jucători o inca -neci, Teodora Ungurea- Lanerossi — Na noii M
ore ; 22,00 nu, Anca Grigoraş şi Roma — Bologna j
23,00—5,00 pacitate de a respecta sar Marilena Neacşu. Succes Delta Tuleea —
1 nocturn. cinile privind organizarea jo Rezultatele concursului F.C.M. Galaţi %
cului în cele două momente deplin tinerelor gimnas din 22 octombrie 1978 : S.N. Olteniţa — Met. Buc. I
F.C.M. Giurgiu — Petrolul V.
fundamentale : atacul şi a- te pregătite la Deva, în Aurul Brad — Gl. Bistriţa i
părarea. Nu-mi dau seama tru gloria gimnasticii, a Ascoli — Torino i Minerul M. Nouă —
precis, dar cred că datorită sportului românesc. Atalanta — Milan z i C.F.R. Cluj-Napoca i
Avellino — Verona
pregătirii slabe în general, • Florentina — Lazio i lei. Fond de cSştiguri : 784 441
rea pros-
De partea jucătorii Mureşului s-du dez
i (Arta); obişnuit să mai respecte sar această perioadă a jocului, e- oaspeţilor respinge, însă mittJi
irsarul din cinile de joc. Aţi văzut şi Ol levii antrenorului L. Viad au gea revenită în teren, este tri*>
Urmăriţi jucat calm şi organizat în atac, misă în afară de către Marin-'
; Rătăcire duminică, cu Minerul Anină, ei au prelungit inteligent ac cău, de la numai ciţlva metrii,:
PETRO- în primele minute jocul e- ţiunile olensive, pînă cînd o- O bună ocazie în această pri
(Unirea); chipei a fost legat, a avut [naţionala: caziile de gol deveneau clare, mă parte a jocului mal eva-
ii ca ste- un cap, pentru ca apoi să fie dar de fiecare dată s-au opus gazdele, în mln. 32 prin Oct.:
:); Alege- rezistenţa portalului advers, Cojocarii însă şl acesta ratea
epublica) ; uitate toate e Şi totuşi, meciul Aurul Brad — un picior salvator, şi, de ce nu ză, trăgînd mult peste poartă.'.
■şte-ţi de cu Minerul Anina... • Da, vreţi am recunoaşte, pripeala, seni La rindul lor, oaspeţii, cărei
Ultima să vă referiţi la momentul Gloria Bistriţa nătatea în ratări, dar în acel în general au prestat un joci
c) ; VUL- minut 65, şutul lui Klein, din de apărare, au avut în pri
din insu- greu o! penaltiului care a a- 2-0 (0-0) marginea careului mare, a fost mele 45 minute de joc o
LONEA : dus egalitatea. Da, este ce Stadionul din Brad a găzduit neiertător : 1—o. După acest gură ocazie de a înscrie ţ Ssssr
1 18" (Mi- va I Jucătorii au reuşit să derbiul seriei a 3-a, dintre gol, jocul s-a mai echilibrat min. 40 fundaşul central Pre
V: Mărit, Aurul şi Gloria Bistriţa, parti ceva, oaspeţii au ieşit mai da ia pe cont propriu o ac
ava (Mun- treacă peste momentul critic dă atractivă, urmărită cu vă îndrăzneţ la contraatac, dar ţiune, driblează tot ce-i iese
>ASA: Me- şi au continuat acţiunile o- dit interăs do mulţi spectatori, tot localnicii au fost aceia în cale, dar ajuns în careu,.
uiCitoresc); fensive pentru obţinerea vic oare au răsplătit cu aplauze care au înscris. In min. 71 avindu-1 în faţă doar pe'
:ea pecete Stoica a luat o acţiune pe cont Naghy, trage slab portarul de—
prelungite
ORĂŞTIE : toriei. Acest fapt poate fi un localnicilor. meritata victorie a propriu, a driblat cîţiva ad vean putînd să reţină fără 1
: — seriile bun recîşfigot pentru moralul Jocul s-a desfăşurat propriu- versari, iar centrarea la întil- dificultate. Şl astfel, scorul la-
mtelăreasa echipei. Să sperăm. • Ce zis Sntr-o singură direcţie, cea nire, apol—şutul lui cu Golda pauză rămîne alb.
..GIU-BAI : credeţi că îi este absolut ne a porţii oaspeţilor, apărată cu au făcut ca tabela de marcaj La reluare cel care domină:
nu mai e- mult succes de portarul Ga- sa arate 2—0. Spre finaluJ jo-' sînt tot jucătorii echipei gaz-e
cultură) ; cesar, momentan, Mureşului, vrilaş, aflat înlr-o zi bună, oului, văzînd că nu mai are ilH. Apărarea oaspeţilor prac
lila poves- pentru redresarea atît de aş protejat şi de o linie defen cc pierde, formaţia Gloria şi-a tică insă un joc organizat,,
(Popular) ; teptată de suporteri ? o sivă care a rezistat mult timp schimbat registrul' tactic, valo- reuşind să destrame acţiunile!
nu te voi presiunii insistente a gazdelor. rificînd mobilitatea şi viteza formaţiei Mureşul sau să res
îDin nou Menţinerea în continuare a lui Bereeanu în atac. Astfel, pingă totul. Dominarea exejVi
cultură) ; Timp de 65 minute, jucăto în, min. 88 Dăniiă a expediat citată de gazde este concreU-i
(Mureşul); procesului de instruire la ni rii oaspeţi au luptat din răs balonul în bara transversală, zată totuşi în min. 63 priit;
irită (Lu- velul şi volumul săptămînii puteri, reuşind să respingă cu dar nu au putut reduce din Marincău care reia dintr-o bu
A treia succes încercările de a deschi handicap. cată mingea centrată de Glier—
de scorul al<? atacului brădean,
trecute. răspunzînd şi prin cîteva con A arbitrat corect, ştefan ga la o lovitură de pedeapsă,
]N. GORUN traatacul! foarte tăioase. In Dinu, Bucureşti. scorul devenind 1—0. In mia;;
VwBaivAiM AURUL : Rudisuli 7 — Bu 77 survine egalarea. oaspeţlil
Sub genericul „Cintăm ciumau 8, Petrică 8, M orarii înscriind prin Doja dintr-o Io-*
+ 9, Giurgiu io, Stingă 7 (min.
munca şi virsta voastră", 68, Şchiopu), Klein 10, Ghiţă vitură de la ll m dictată — •
Consiliul comunal de educa DIVIZIA B 3 10, Petrişor 8, Golda 8, Stoica după părerea noastră — cttţ
ţie politică şi cultură socia foarte multă uşurinţă de către^
I pentru listă Crişcior a organizat o Rezultate : Aurul Brad —Gloria Bistriţa 2—0 ; Minerul 10. (ALEXANDRU JURCA, zia conducătorul de joc.
ctombrie : apreciată seară muzical-lite- Cavnie — Metalurgistul Cugir 3—0 ; Mureşul Deva — Mine rist colaborator). Golul care a pecetluit soarta!
e a jnter- SPECTACOL DE DATINI rară in cadrul căreia elevii rul Anina 2—1 ;' C.F.R. Timişoara — Victoria Călan 5—0 ; partidei a fost realizat de că-4
a- fi rece, ŞI OBICEIURI au citit din creaţiile origi Chimica Timăveni — U.M. Timişoara 1—0 ; „U“ Cluj-N. — tre Culea, care în min. 86 »i
aerului FOLCLORICE nale — proză şi poezie — C.I.L. Sighet 4—0; F.C.M. Reşiţa — înfrăţirea Oradea 4—0; Mureşul Deva — şutat sec, din careu, fădndţ
ră creşte- dedicate pensionarilor mineri. Xnd. sîrmei C.T. — Dacia Orăştie 1—0 ; Minerul M. Nouă — inutilă intervenţia portarului!
minimă Duminică, la Casa de cul Un program artistic, susţi C.F.R. Cluj-N. 1—0. Minerul Anina Săcui. Am mai reţinut din a—
8 grade, tură din Deva a avut loc un nut de elevi ai Şcolii gene CLASAMENTUL 2-1 (0-0) ceastă a doua repriză ratarea!
! 7 şi 12 amplu spectacol de datini şi rale nr. 2 şi ai Liceului me 1. „U“ Cluj-N. 10 8 20— 4 17 lui Schmidth, din min. 57, care
obiceiuri folclorice lrunedo- canic din Gurabarza, a în 15— 7 12 A fost un joc de mare luptă, de la numai ,9—10 metri ăi
rene. Au evoluat formaţiile frumuseţat emoţionant seara. 2. Gloria Bistriţa 10 5 12— 7 12 viu disputat, desfăşurat într-o tras din poziţie clară în por-'
3. Minerul M. Nouă
10 6
artistice de amatori din Hăr- tar şl şutul bombă a lui Var-',
: a inter- ţăgani („Cununa griului"), 4. Minerul Anina 10 18—12 11 notă de sportivitate deplină. ga, din min. 85, care din pă-'
începind Itiu Mic („Cerbul"), Meria ÎNTÎLNIRE LIRICA 5. Aurul Brad 10 14— 10 11 Excepţie de la regulă a făcut cate a întîlnit bara precum şi(
vremea („Măsuratul oilor"), Ponor 0. C.F.R.' Cluj-N. 10 10— 7 11 doar Romeo Constantin, care situaţiile clare irosite încredl- •
•. Tempc- („Mioriţa"), căluşerii din O- Duminică, membrii cena 7. C.I.L. Sighet . 10 13— 14 10 a jucat dur, a vociferat tot hil de către Enescu şl Papi ţa •
i fi—intre răşlioara de Sus şi dubaşii clului „Panait Istrati — Va 8. Dacia Orăştie 10 8—10 10 timpul, fapt pentru care de în ultimele minute de joc.
ima între din Stinceşti-Ohaba. lea Jiului" din Petroşani, 9. Chimica Timăveni 10 10—12 10 altfel a şi fost eliminat din Privită în ansamblu, partida-ţ
10
13—1G 10
s-au întîlnit, ia Tg. Jiu, cu 10. xnd. sîrmei C.T. 10 1G—14 joc. S-a acţionat tot timpul în a plăcut, deşi nu s-a ridicaţi
crispat,
ceea
dar
ritm
susţinut,
11. F.C.M. Reşiţa
TRECERE IN REVISTA membrii cenaclului „Colum 15— 1G la un nivel tehnic suficient de>
variahil. na" din localitate. Intilnirea, 12. înfrăţirea Oradea 10 ce a făcut ca din punct de ve înalt, victoria gazdelor, repe
taţii loca- La Căminul cultural din In cadru] căreia poeţii din 13. Minerul Cavnie 10 12—17 dere spectacular partida să su tăm, fiind pe deplin meritată.’^
pdoaie. La Vălişoara s-a desfăşurat o Valea Jiului şi din Tg. Jiu - 14. Victoria Călan 10 11— 19 fere destul de mult. A arbitrat cu unele erori A.’-
Au dominat cu deosebire
trecere în revistă a forma au citit din creaţiile lor, a 15. U.M. Timişoara 10 11—15 gazdele, care, în cele din Janus (Bucureşti).
11—19
10
ţiilor artistice de amatori de fost urmată de o fructuoasă 10. Metalurg. Cugir MUREŞUL ; Naghv 7, Varga'i
da mode- 17. C.F.R. Timişoara 10 11—14 urmă, şi-au adjudecat victoria
pe raza comunei — grupuri dezbatere, care a transfor 10 3—1G pe merit, însă neaşteptat de 8. Moldovan 8, Marincău 8,j
vocale, solişti vocali şi in mat manifestarea lirică in 18. Mureşul Deva greu. Prima' ocazie de a des Oct. Cojocaru 6, Krafft 8,1
semnala strumentişti de muzică popu tr-un autentic schimb de ex Etapa viitoare ; C.I.L. — C.F.R. Timiş ; U.M.T. — F.C.M. ; chide scorul o au devenii prin Schmidth 6, Gherga 8, Petre]
şi seara. lară, dansuri ş.a. Manifesta perienţă. Intilnirea de la Tg. C.F.R. Cluj — Viei. Călan ; înfrăţirea — „U“ : Min Ani Petre Dan, In min. 8, dar a- Dan -G (Szabo, Papiţa 7), E-J
:aţă loca- rea se înscrie în cadrul fa Jiu a fost întregită de o vi na — Ind. s. C.T. ; Met. Cugir —Mureşul ; Aurul — Mln. cesta trage puţin pe lingă ba nescu G, Culea 9.
zei de masă a celei de a M. Nouă ; Gloria — Dacia; Min. Cavnie — Chimica. ră. La numai 5 minute, Gher-
două ediţii a Festivalului na zită la Hobiţa şi la „Coloana ga şutează puternic, portarul PAUL VALER
ţional „Cintarea României". Infinitului".