Page 77 - Drumul_socialismului_1978_10
P. 77
EXAMENUL EFICIENŢEI
Din cronica
Mecanizarea lucrărilor miniere -
întrecerii
factor hotăritor al creşterii
sociaiiste
producţiei de cărbune
Deşi unii mineri şi chiar tărît înainte, cei curajoşi CU PLANUL
factori cu munci ele răs s-au mobilizat, rezultatele PE TREI AN!
pundere în minerit au ma bune nu au întîrziat şi azi CIN ACTUALUL
nifestat o oarecare rezervă nu putem onora toate ce CINCINAL, ÎNDEPLINIT
fa promovarea tehnologi rerile pentru • abatajele
ilor şi maşinilor moderne mecanizate. în paralel cu Continuînd seria bune
în abataje, azi această re buna organizare a lucrului lor rezultate înregistrate
ţinere se dovedeşte cu to pe brigăzi şi schimburi, cu de la începutul anului,
tul nejustificată. De fapt, preocuparea atentă pentru minerii de la Uricani ra
nimeni nu mai consideră întreţinerea şi exploatarea portează un succes de
acum mecanizarea lucrări utilajelor, ne îngrijim şi prestigiu : colectivul sec
începerea
înainte
lor miniere neavenită, de pregătirea cadrelor ca mecanizatorul de căruia i s-a lucrului în oîmp cu semănătoarea, pe ogoarele C.A.P. Sîntandrei, torului II a îndeplinit sar-
electueze
semănatul,
mai
face
o
să
răspunderea
încredinţat
:
dimpotrivă o acceptă cu re lucrează cu aceste ma ultimă verificare a maşinii. ___________ c nile de plan pe primii
tot mai mult interes, re şini mari, moderne. Oame trei ani ai cincinalului re-
zultatele ei practice fiind nii şi-au dat seama - că nu voluţ'ei tehnico-ştiinţifice.
concludente. La sectorul mai voinţa şi cunoştinţele Activitate încununată ie succes in această perioadă, har
VII al I.M. Vulcan, meca de pînă acum nu sînt su nicii mineri d'n sectorul
nizarea în subteran a gă ficiente în condiţiile noilor II ol I.M. Uricani au ex
sit un teren fertil, necesi tehnologii de exploatare, tras suplimentar o canti
tatea ei- a pătruns durabil ale tehnicii moderne din pe ogoarele complexelor intercooperatlste tate de cărbune de 65 000
în conştiinţa oamenilor. abataje. Ca urmare, la tone, din care mai muit
Inaintînd treptat, dar ho- cursurile de policalificare de 20 000 tone numai de
tărît şi eficient în procesul organizate la nivelul în Pe lingă însămînţarea dus-o şi şi-o aduc în con ia începutul acestui an.
de extracţie a cărbunelui treprinderii s-au înscris un plantelor furajere pe toa In această toamnă ca tinuare, între alţii. Alexan La baza aces'-ui frumos
dru Deteşan, losif Tir, ton
— de la abatajele cu sus mare număr de mineri, lă te suprafeţele planificate, pricioasă, marea majori Cristea şi Nicolae Nolega, succes stau organ zarea
ţinere individuală şi tăie cătuşi, electricieni. între maximă operativitate, o tate a mecanizatorilor a unii dintre ei veniţi în a- temeinxă a muncii pe
rea cu combina şi pînă la aceştia se numără Grigore bună organizare a muncii lucrat cu înaltă răspun j'utor de la S.M.A. Deva, brigăzi şi schimburi, ex
modernele complexe de Vîrjan, Isidor Haralambie, şi folosirea cu randament dere patriotică şi cetăţe Simeria, Geoagiu şi Ilia. ploatarea şi întref'nerea
tăiere şi susţinere mecani Nicolae Papp, Vasile Bîl- sporit a utilajelor au ne nească pe ogoarele com în scopul eliberării grab utilajelor din subteran,
zate —, mecanizarea a dea, Vasile Strătică, Nico cesitat lucrările de însilo- plexelor zootehnice inler- nice a terenului, mecaniza hărnicia şi conş'i nciozita-
marcat un vizibil salt can lae Hrenciuc, Vasile Bo- zare a nutreţurilor, strîn- cooperatiste din Orăştie torul Ion Tiliban a lucrat tea întregului colectiv. In
titativ şi, mai ales, calita g-beanu, Ion Stegaru, care gerea recoltei de porumb şi Beriu. Volumul mare la recoltatul şi tocatul co mod deosebit se ev den-
tiv, concretizat în însem au dobîndit o a doua me boabe, eliberarea terenu de lucrări care a trebuit cenilor cu combina do si- fiază brigăzile conduse
natele cantităţi de cărbune serie, fiindu-le de un real rilor destinate însămînţări- să fie efectuate într-o , loz, transportul acestora de Constantin Sorescu,
realizate peste sarcinile de folos în activitatea produc lor de primăvară, efectua perioadă de timp scurtă Glieorghe Drănău, Nagy
plan. tivă. Azi, în condiţiile po rea fertilizărilor şi ogoare şi la un nivel calitativ fiind .asigurat de mecani Ştefan, Kelemen Lauren-
licalificării oamenilor ca lor de toamnă pe toate su superior a solicitat din zatorii loan Cordea şi Ion ţiu,
Cum am procedat noi, Crişan.
concret, şi unde am ajuns re lucrează în subteran, prafeţele planificate. La plin eforturile mecaniza Pentru reuşita acţiunii 150 MILIOANE KWH
lucrările miniere sînt mai
intercooperatist
Complexul
în această importantă şi bine executate, utilajele • Orăştie formaţiile de me torilor, hărnicia şi pri de însilozare a furajelor, ENERGIE ELECTRICA
deosebit de necesară ac ceperea lor.
ţiune de mecanizare a lu mai atent exploatate şi în canizatori au fost confrun munca a fost organizată PESTE PLAN
micile
crărilor miniere ? Am în treţinute, Înlăturate. defecţiuni tate cu sarcina să asigure pe cile două schimburi, în Energeticienii din jude!
rapid
schimbul
perioadă
tr-o
Această
cepui prin pregătirea te adevărată simbioză Între însilozarea furajelor de pe întîi pe zece tractoare a- îşi amplifică preocupările
meinică a condiţiilor de a- terenuri dispersate la dis seşte în faza de finalizare
plicare a unor tehnologii profesii a creat şi un cli tanţe destul de mari, care — n.n.), reprezehlînd mai sigurîndu-1 elevii din ulti şi strădania în muncă, ob-
noi, de introducere a unor mat favorabil în rîndul se întind de la Jeledinţi mult de 85 la sută din ma clasă de la Liceul agro iinînd noi şi importante
utilaje de. înaltă producti personalului muncitor în pînă la Vaidei, măsurînd prevederile planului. Con industrial Geoagiu. Au realizări. Acordînd aten
vitate. Şi totuşi, atunci cînd privinţa îndeplinirii şi de zaci de km. Măsura exactă comitent, o formaţie de fost unii mecanizatori, ca ţie maximă exploatării şi
am introdus primele com păşirii sarcinilor de plan. a activităţii rodnice desfă combineri a asigurat strîn- Teodor Baciu şi V. Stoian, întreţinerii agregatelor,
plexe pe stratul 18 din Promovarea tehnicii noi şurate de mecanizatori poa gerea mecanizată a recol de la secţia de mecaniza calităţii reparaţiilor şi
blocul IV-s-ud, unii şi-au te fi uşor imaginată dacă tei de porumb boabe de re care deserveşte com scurtării termenelor de e-
manifestat neîncrederea în lng. OVIDIU AVRAMESCU ţinem seama de faptul că pe mai mult de 50 de hec plexul. care au lucrat e- xecuţie a acestora, ener
reuşită, înregistrînd chiar şeful sectorului VII s-a însilozat într-un timp tare din cele 10G existente. fectiv zile de-a-rîndul cîte geticienii raportează livra
un reflux al minerilor ol I.M. Vulcan scurt producţia de furaje O contribuţie decisivă Ia N. TÎRCOB rea de la începutul an-u- ;
spre abatajele frontale me de pe aproape 400 hectare recoltatul mecanic al po lui şi pînă la zi a unei ■
canizate. Noi am mers ho- (Continuare în pag. a 2-a) (în prezent acţiunea se gă- rumbului boabe şi-au a (Continuare în pag. a 2-a) cantităţi de energie olec- ;
frică însumînd 150 miîiaa- 1
ne kWh. Cele mai fru
Tabăra moase realizări le înre- :
gistrează colectivul Ter
cineamatorilor mocentralei Mintia.
Din iniţiativa U.G.S.R.,
astăzi, la Clubul „Side-
rurgistul" din Hunedoa
ra se deschide o tabără
a cineamatorilor din în
treaga ţară. Participă I. C. ORĂŞTIE, secţia a
un număr de 50 de „ci- IV-a. Echipa de l&c&tusi
de
neclubişti". Tabăra va din cadrul atelierului con
este
telescopici
stâlpi
funcţiona pînă în 31 oc dusă. cu pricepere şi com
tombrie, timp în care petent* de Ton Munteanu.
se va desfăşura şi Fes Ială-i, împreună cu o par
cou-
tivalul hunedorean al te din un formaţia de sa s(îî>ii
troiiad
lot
filmului de amatori sub după ieşirea din fabricaţie.
genericul „Omul şi pro Foto: VIRCIJL ON'OIU
ducţia".
j REPEDE Sî BINE — Să readucem la via atelier — bobînatoarea J Universitatea politică
9 ţă moţoarele electrice de Olga Buzdugan :
—■ Repede înseamnă a >
— Să intrăm şi aici —■ binaj, unde lucrătorii tre fecte ale utilajelor de la u- scurta cit mai mult timpul I şi de conducere
nităfile miniere din judeţ
j ne propune însoţitorul nos- buie să gindească, să se şi de la unele din ţară — de lucru la un motor. Da- !
" fru, prin U.U.M.R. Crişcior. concentreze asupra fiecărei ne spune maistrul Voicu că eu, de exemplu, reuşesc j
Pătrundem într-o încăpe- operaţii — ne atenţionează Chirilă. Să le rebobinăm. să rebobinez acest motor A N U N Ţ A :
şeful de echipă Aurel De asemenea, confecţionăm de 30 kW în mai puţin de j Toţi cursanţii înscrişi la grupele de la Cabinetul
Stingă. diferite instalaţii de bloca 71 de ore,, cit prevede nor- | judeţean pentru activitatea ideologică şi politieo-edu-
Peste tot, pe jos şi pe re pentru maşinile de ex ma, să-l fac în 66 sau 64 ' cativă, că deschiderea cursurilor pentru anul de în-
mese — motoare. Motoare tracţie, protecţii pentru de ore — asia înseamnă { văţămînt politico-ideologie 1973—1979 se desfăşoară
electrice. Mai mici şi mai compresoare, alte lucrări. repede. Iar dacă el nu vine \ după următorul program :
mari. . Majoritatea defecte.
* re spaţioasă, de o formă Deviza colectivului nostru înapoi la noi mult timp, jj —• anul I — 30 octombrie 1978, orele 17,00 la Cabine
* interesantă — circulară —■ Cele reparate sînt în cup este : Repede şi bine. asta înseamnă bine. tul judeţean
j şi cu multă lumină natura- toare, la uscat, ori-s-au în — Ce înseamnă la dum De 20 de ani aşa Iu- | — anul II — 31 octombrie 1978, orele 17,00, la Cabi
| lă. E deplină linişte aici, tors spre locurile de unde neavoastră repede şi bine? crează zi de zi bobinafoa- "
? îneît n-ai bănui că te afli au venit. rea 0!cţa Buzdugan —• re netul judeţean
De fapt, ce misiune are — Răspunsul îl primim —• anul III — 1 noiembrie 1978, orele 17,00, la Cabi
] într-un atelier. pede şi bine.
colectivul acesta de 65 de de la unul din veteranii şi netul judeţean
I* — Da, dar unu! de bo- oameni ? cei mai buni lucrător! din DUMITRU GHEONEA î
