Page 78 - Drumul_socialismului_1978_10

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 61
’REţ. 2

ItlStifliSSSl SITUAŢIA Pf ŞANTIERUL TURNĂTORIEI S-â ÎMBlATĂTIT iirElEW
Cu priv're la articolul : permis, prin alegerea de că­ tru finalizarea instalaţiilor
„Pe şantierul turnătoriei de tre proiectant a unor poduri electrice ale podurilor sînt 3,do Tel e,şcoală ;
Mecanizarea Activitate la Câlan", conducerea I.V. tipizate, să se asigure de­ asigurate toate condiţiile, 10.00 Antena vil
vansarea
acestora
livrării
Căian, ca beneficiar, răs­
moi puţin la 3 poduri ru­
Spectacol pi
judeţul Mar;
punde : «Lucrările de rezis­ cu circa un an. Menţionăm lante pentru care lipsesc 11.00 Melodii pen
lucrărilor miniere încununată tenţă şi parte din fundaţii că prin intervenţiile noastre, contactoarele de import. 11.15 Şoimii patrii
viratele ;
pe plan local şi la I.M. Ti­
interioare şi arhifectură —
De asemenea, considerăm
închideri hale sînt realizate,,
de succes fiind destul de avansate. De mişoara, om reuşit să obţi­ că s-a îmbunătăţit, în urma 11.25 Reportaj Tv,
se... imioicşi
nem desenele modificatoare
(Urmore din pag. 1] hotărîţi să majorăm acest asemenea, sînt asigurate toa­ şi aprobările necesare, astfel sesizării ziarului, atît asis­ 11.15 Telex ;
plus în timpul care a mai (Urmare din pag. I) te podurile rulante fiind .şi că toate problemele legaie tenţa pe şantier a benefi­ 14.50 Fotbal : R 1
Iugoslavia,
rămas din an. Şi tot con­ mo-ntate la această dată. de cabine s-au rezolvat si ciarului prin dirigintele de naiul europe
şi pregătirea cadrelor — secinţe ale mecanizării şi două schimburi pe trac­ şantier şi personalul anare- misiune dir-
două acţiuni paralele, care ale sporului de producţie tor. Ca urmare, viteza de nat în asigurarea utilaje stadionul S<
“ aţelor,
se condiţionează reciproc realizat sînt şi cîştigurile lucru s-a ridicat în unele pe urrnejL materialelor publicate cît şi în ansamblu colabora­ 16.50 Din ţările s<
.— a determinat creşterea oamenilor. Obţinerea unor zile la peste 400 tone fu­ rea cu constructorul, crescînd 17.00 Muzica în i
17.50 Tragerea pr
sensibilă a randamentelor, venituri lunare de 200-230 raje însilozate. Evident, Urmare a intervenţiilor fă­ în luna septembrie s-a pu­ numărul de muncitori deta­ 18.00 Telecronlca ]
implicit a producţiei de lei pe post înseamnă bună­ merită laude pentru activi­ cute s-au clarificat toate tut finaliza montajul acesto­ şaţi la I.C.S.H., de ta 25 — nieri ;
cărbune extrasă. Dacă în stare în casa minerului, tatea sa neobosită şi me­ problemele legate de mon­ ra, creîndu-se front de lu­ 18.20 Publicitate ;
18.25 „Mai mult d
abatajul brigadierului Ion prosperitate pentru el şi canizatorul Gheorghe Con­ tarea grinzilor de rulare ale cru pentru şantierul electro­ în luna iulie, la 85 — în sat înaintaşi
Calotă se obţineau 11 tone pentru familia lui. Deci tor, omul care a lucrat în . macaralelor consolă, aces­ tehnic. luna septembrie, repartizaţi 18.50 Forum cetăţ
pe diferite obiective.
19.20 1001 de seri
pe post, în condiţiile de cîştigurile bune urmează schimburi prelungite la ta- tea fiind montate încă de Este drept că din acelaşi 19.30 Telejurnal ;
susţinere individuală, cu firesc muncii abnegante, satul silozului. In afară de la începutul lunii septem­ motiv, al necesităţii de a- In concluzie, considerăm 19.50 Continuatori
stil pi S.V.J., acum, în a- conştiincioase, realizărilor combinerii şi mecanizatorii brie. daptare a podurilor rulante că intervenţia ziarului, prin lor străbun
specială <le(i
eela.şi abataj, dotat -cu în producţie. de la secţia de mecanizare Problemele sesizate în ar­ tip, ia turnătoria noastră articolul sus-menţionat, a Forţelor Ar
complex mecanizat, pro­ începutul mecanizării la de la complex, între care ticol, privind neconcordanţe mai sînt nelivraţi liinîf atorîi fost oportună şi ..ca urmare Republicii
ductivitatea se ridică la I.M. Vulcan, rezultatele îi amintim pe Ilie Cătană, în montarea cabinelor (la de întîlnire pentru 3 poduri a intervenţiilor făcute şi a 20.15 Romănia ;
Tribuna e>
20 • tone pe post. De ase­ obţinute pînă acum pe a- Mircea Pulpă, Aurel Pîrva, mijlocul podurilor rulante) măsurilor concrete luate, ac­ Înaintate ;
Gheorghe
menea, obţinem avansări ceastă oale au întărit în­ Bărbuci, C. Giurgiu, C. au creat într-odevăr proble­ (fiind comondaţi suplimen­ tivitatea pe şantierul turnă­ 20.25 Noi, femeile
şi
Stănculeţ
lunare de peste 40 ml şi crederea oamenilor pă vii­ A. Cadar, cu multă trage­ me constructorului, dar au tar la I.M. Timişoara). Pen- toriei a fost îmbunătăţită". 20.50 Telccinematc
,tori
„îtîpri.
avem garanţia că vom pu­ torul mineritului înseamnă re de inimă au lucrat şi Polticr — „l
ica realiza mai mult. Şi în primul rînd mecaniza­ mecanizatorii do la S.M.A. albastru". P
ţară ;
încă un fapt semnifica­ rea lucrărilor miniere, pro­ Cîrneşti şi Deva, care au 22.30 Telejurnal.
tiv : gradul de securitate movarea largă a tehnolo­ fost repartizaţi să ajute la Toamna se numără... 9 Sport. C
foarte mare pe eare-1 asi­ giilor noi, introducerea u- acţiunea de însilozare. lo- mondial dc
gură complexele mecani­ lilajelor moderne, de ma­ Pe lingă boboci, toam­ zile ! Ce spun totuşi cifre­ proprietate personală. Vă-
zate a întărit convingerea re productivitate şi — e- sif Răbulca, I-Ioria Cutea- na se numără şi oile. Cine le ? BoilJe interne au l-ost zind o asemenea nedrep­
nu, Ion Pascotescu, Liviu
că se poate lucra în mine­ vident —- pregătirea ca­ Strucăl şi Marin Crişan mai are, bineînţeles, ce un adevărat flagel, înghi­ tate la specia ovină, care IE ADIO
rit fără accidente; In sec­ drelor, pentru.a stăpîni a- şi-au făcut cu prisosinţă număra. Pentru că crm in- ţind peste o treime din e- prin excelenţă a fost, este
torul nostru, în abatajul eeastă tehnică nouă. De­ datoria. tilnit eu nişte cazuri pe la tectivuJ dispărut. Răpirile şi va ii rentabilă, am ră­
BUCUREŞTI
I
unde lucrăm cu complexul, altfel, a acţiona în acest Cu deosebită răspundere ci leva saivane ale C.A.P. — peste 80 la număr — mas profund nedumerit de tlio pro gramul <Iin
n-am înregistrat nici un fel înseamnă a materializa s-a lucrat şi pe ogoarele care de la suprapopulare au astîm parat din abun­ indiferenţa cu care tovară­ Radiojurnal; 8,OG
accident. In acest fel, re­ exemplar recomandările şi Complexului inter coopera­ au ajuns acum să aibă ex­ denţă lăcomia lighioanelor şii din conducerea C.A.P. presei; 8,10 Curi
ceptivitatea faţă de nou sarcinile pe care le-a tra­ tist pentru creşterea vaci­ cedent de spaţiu locativ. din Împrejurimile locului. Sarmizegetusa privesc soar­ diHor; 9,00 Bulcti
3.05 Răspundem
nu mai constituie o formu­ sat secretarul general al lor cu lapte Beriu. La rea­ Dar intenţia mea nu este La capitolul accidente (cau­ ta acestei ferme, care rilor; 10,00 Buleti
lă, ci purul adevăr, iar a- partidului nostru, tovară­ lizarea în bure condiţii a ca să mă pierd şi nici să zate de busculade şi dări- parcă nici nu ar fi a lor. 10.05 Diso muzica
depţii mecanizării sînt din şul Nicolae Ceau.şeseu, în lucrărilor şi-au adus o vă reţin atenţia cu prea marea u-nui saivan) s-au Economistul fermei respec­ 10,30 Din ţările
10,45 C o r u l a
ti iii zi mai mulţi. vizita de lucru efectuată contribuţie hotăritoare me­ munte amănunte. Aşa că înscris nu mai puţin de 107 tive, Aclam Carul, are des­ „Doina" al Ara
Consecinţele mecanizării, anul trecut în Valea Jiu­ canizatorii Cornel Ungur, trec la analiza pe caz cazuri, adevărat record în tulă bătaie de cap cu evi­ Buletin de ştiri;
crofonul pionieri
spuneam, rezidă — în prin­ lui. Iar nouă, minerilor, de Ion Lazăr, Nicolae Gîta şl concret. materie ovină. Tot statisti­ denţa mortalităţi Ier. Clrtd Avanpremieră
cipal — în tonele de căr­ la Vulcan, aceste îndem­ alţii. La buna .organizare Aşa se face că am ajuns cile mai arată că in anii să se mai ocupe şi de 12,00 Buletin do
bune extrase. Dc !a înce­ nuri ne-au fost adresate di­ şi desfăşurare a lucrărilor acasă la unitatea campioa­ 1975, 1976 şi 1977, la a- contro-lui activităţii ciobani­ Din comoara
nostru ; 12,20
putul anului, sectorul VII rect în abatajele minei de sezon în cadrul celor nă in materie de... dispa­ lor ? Sau să -mai ştie de economice; 12,35
» realizat suplimentar sar­ noastre. Le vom urma ne­ două complexe un aport de riţie a oilor. Ea se numeş­ ce din 4 000 oi, doar 1 700 terpretative; 13,0 1
cinilor de plan peste lo 000 abătut, îneît orientarea de seamă l-au avut inginerul te deocamdată (dacă in FOIEISTON sînt mame, iar 300 sînt ber­ la 3; 14,55 Fotfc
nia — Iugoslavia
tone de cărbune, adică a deveni mineri tehnicieni Nicolae Leonida şi Alexan­ clasamentul final nu vor beci ? De ce unitatea are siume directă; H
mai mult decît angaja­ să devină în cel mai scurt dru Popovici, de la Trus­ interveni şi alte modificări un minus de peste 400 o- tine, ţara mea ;
mentul anual, şi sîntem timp realitate. tul judeţean pentru S.M.A. spectaculoase ca in iot bol ceeaşi unitate, au fost „li­ vine faţă de efectivul pla­ lelin de ştiri;
limbii române;
chidate" nu mai puţin de nificai ? chestra ling o Str
— n:n.) C.A.P. Sarmizege- 1 474 ovine, ceea ce ridică Aşa cum am promis, lă­ Colocvii muzic
tusa. Are la activ vreo trei cotele pagubei băneşti in săm la o parte amănunte­ Neamul meu
sute cincizeci şi nu vă mai avutul obştesc la peste o le acestea în speranţa că mea ; 18,00 i
spun ci te (că nu mi s-a jumătate de milion. cele arătate vor li aprofun­ rii ; 20,00 Cc
muzică populară
comunicat cifra de ultimă date de iaqtarii răspunză­ tera şi spiritul
oră) pierderi din diverse Avind slăbiciunea cifrelor, tori de soarta ovinelor vii Cadenţe sonore;
am intrebat-o pe contabila intr-o oră; 23,0J
cauze. Medicul veterinar şefă, Aurora Hibais, cum şi moarte, de activitatea stop muzical m
Constantin Izvoreanu este vede din punct de vedere fermei care ar trebui să
TIMIŞOARA ;
de acord că s-a cam să­ financiar a-ctivitaie-a , fer­ aducă venituri mult mai tualilatea radio;
rit calul, depăşindu-se de­ mei. Răspunsul a venit mari unei unităţi cu rezer­ suri celebre ; 18
mult orice toleranţă admi-, simplu şi parcă nevinovat : ve financiare regăsite deo­ nea pentru sate
sibilă. Ca să mă convingă camdată in... pieile recupe­ de porumb neîr
la venituri 658 600 lei (cil, hambare; balani
că aşa stau lucrurile mi-a semne de Întrebare deoa­ rate şi predate la D.C.A., garanţie a creşte
carne
prezentat statistic evoluţia rece nu s-a realizat pro­ in stratul de grăsime acu- ţiei dc din judi :
aspecte
pe luni şi cauze. Am notat ducţia de l-inâ — n.n.), iar . mulat de urşii răpitori, in 18,40 Melodii pc
totul conştiincios, apoi la cheltuieli 640 000 lei. alte şi alte cauze care mai Banat ; 19,00 Fn
m-am Întrebai şi mă mai Excedentul de venituri, sau de care mai obiective şi terară : Cenaclul
dio Ia cenacluri’
întreb şi acum : cum de-a mai bine zis ciştigul net, subiective. Motive de re­ reşti himedoren
fost totuşi posibil ? Oricit ar ii de vreo 3-4 lei pen­ flecţii pe marginea prover­ 20-00 Ritmuri pi
om reflectat n-am găsit tru fiecare oaie, ceea ce bului parafrazai din titlu tofonui dv.
unghiul acceptabil pentru înseamnă, iară nici o exa­ ar fi destule, lată de ce
a cuprinde in amploarea gerare, cam a suta parte aşteptăm cu nerăbdare re­ H]INEIV!
lui întregul tablou al deci­ din ce realizează cu des­ zultatul final al numără­
Punctul forestier Valea Poienii, din cadrul exploatării Boşorod. Şeful ile brigadă, mării a două turme bune tulă uşurinţă oricare cio­ torii din acest .an.
Ivănioă loan Ruja (ai doilea din stingă), împreună cu ciţiva oameni din formaţia sa, ban de la oile aliate in T. DOBRICEANU
pregătesc un nou lot de buşteni de fag în vederea intrării in procesul de secţionare pen­ in mai puţin de un an de DEVA : întoai
tru celuloză. crişilor (Patria)
L cealaltă a oglir
HUNEDOARA :
clin i iipiti" ftf'la
Codrul a primit de mult La pădure se munceşte fără pauze ar face din ea un adevă­ tecul lebedei (A
sărutul rece al toamnei şi rat cămin. Ştirile ajung cire (Constr.veie
TROŞANI : Ret
plouă copacii cu soare to­ rar la oamenii aceştia rea); Haiducul
pit. Dimineţile şi serile se pentru că la cabană nu c, stelele (7 Noiei
ginerelu
aprind focuri în locuri fe­ SPORITĂ PENTRU TRAIUL PE în afară de eazarmument, legerea LUPENI .
ca);
rite şi oamenii se mai GRIJĂ TIMP nici o dotare. Şi dacă a- ele mine (Cuiiui
aciuiază pe lingă ele cău- .provizionarea magazinelor cină (Muncitori
Danca
CAN :
tînd căldura. Iarna nu-i DE IARNĂ AL MUNCITORILOR FORESTIERI este o treabă pentru a că­ rene); LONEA :
departe. Şi iarna oamenii rei rezolvare conducerea stelele (Minerul
aceştia harnici care mun­ l.F.E.T. poate arăta cu de­ LA : Bătălia n;
(Muncitores
Ulm
cesc în pădure în regim cooperativei, în ce con­ nitare din -comuna Baru să şi Tirsa, sate*izolate. Pro­ se face rău de tot. Se a- getul către alţii, în privin­ NOASÂ : Meloc
de „zi lumină" vor rămî- stau pregătirile de iarnă. aibă mai mult în atenţie blemele nu lipsesc nici duce pîine o 'dată pe săp- ţa casei de locuit nu mai (Muncitoresc) ;
ne pe alocuri izolaţi. Iar­ —Am însilozat, ne spu­ aceste magazine. aici. Cartofii, cîţi s-au in- tămînă şi se lasă la cîţiva poate face acest lucru. Pro­ Melodiile nop;
na, traiul lor zilnic se ne, 20 de tone de cartofi, Pe .Rîu Bărbat în sus, la silozat, sînt; depozitaţi în kilometri mai sus de, ma­ blema organizării la caba­ Noiembrie) BH i
(Steaua
flinte
complică cu rigorile ano­ 1,5 tone ceapă, 1 200 kg go­ vreo 33 km de la şosea, clădirea' şcolii pentru că gazinul nostru. Şi nici nu nele forestierilor a unor RABARZA : Cel
timpului rece. Lipsa de gonele şi castraveţi. Faso­ se pregăteşte deschiderea la depozitul “pentru siloz se aduce cită trebuie". activităţi ins trucli v-educa- Cisco (Mincru]
Diamante
prevedere îl poate com­ lea boabe încă nu am pri­ unui magazin forestier. se lucra atunci, ca şi cum în privinţa aprovizionă­ tive, noi am mai semna­ TIE : I-II (Pat:
seriile
plica şi mai mult. mit-o. Consemnăm. evenimentul tontă vara nu se putea rii magazinelor forestiere, lat-o şi altă dată în aten­ telăreasa (Flacăr
Un raid organizat în Am văzut silozul de car­ nu fără a atrage atenţia face. Ceapa de siloz, livra­ ca şi în alte probleme pri­ ţia comitetului sindicatu­ GIU-BAI: Castel
tă la calitatea I de către
(Casa de cultură
cîteva exploatări forestie­ tofi de la magazinul din că la această oră el tre­ vind viaţa în pădure or­ lui, dar, după cum se ve­ Taina muntelui
re dc pe Valea Streiului şi gara Baru şi pe cel de la buia să funcţioneze şi să C.L.F. în .realitate era de­ ganizaţiile de partid, co­ de, se mişcă greu din loc, (Popular); BHAZ
Valea Boşoroclului, pe te­ magazinul sătesc de la Pe- l'ie aprovizionat de iarnă. parte de această calitate. mitetul sindicatului, con­ lucrurile sînt lăsate să se CALAN de. : Din
(Casa
cultul
ma pregătirilor pentru iar­ tros. Condiţii de depozita­ Acolo muncesc oameni şi „Abia am obţinut-o şl pe ducerea l.F.E.T. ar trebui desfăşoare de la sine, ac- RIA : Sclava iu
nă, la această oră trebuia re destul de precare şi în muncesc greu. Să bată ca­ aceasta — ne spune ges­ să-şi dea mai mult inte­ ceptîndu-se şi aereditîn- reşul); ILTA : I
să ducă la o singură con­ plus cartofii nu au fost le de 40 km pînă la Baru, tionarul Cherasim Ciolea. resul, să ajute cooperative­ du-se ideea că clacă omul mina) ; TEL1UC.
cluzie : că la iarnă oame­ sortaţi ca lumea. Au înce­ după c-ele trebuincioase Ca s-o aduc a trebuit să le' de consum în rezolvarea are un pat şi un acoperiş încercare (Minei
nii pădurilor nu vor avea put să sc strice de pe a- traiului e destul de com­ plătesc o furgonetă la unor probleme în special deasupra capului asta ar
probleme privind pregăti­ cum. Cei doi gestionari, plicat. Iarna nici poveste E.G.C.L. căci maşină nu în ceea ce priveşte trans­ fi de ajuns.
rea hranei ; că viaţa în Voichiţa Suciu şi Ion Dră- dc aşa ceva, aşa că maga­ mi-a dat nici C.L.F.-ui portul de mărfuri pentru Din eel’ă ce am putut
cabanele lor nu va fi mar­ gănescu ar face bine să se zinul respectiv va .trebui nici cooperativa". Dealtfel, că, la urma urmelor, e vedea în cursul raidului
cată de o apăsătoare sen- ocupe acum de buna de­ să stea în mod deosebit se pare că pentru acest vorba de oamenii cu care nostru prin exploatările a- Timpul pri
■zaţie di; izolare. Dar răs­ pozitare a mărfurilor pen­ în atenţia conducerii coo­ magazin este o problemă se lucrează zi de zi ia rea­ mintite nu rezultă că se 25 octombrie
punsul nu e în întregime tru că in ambele magazi­ perativei. aprovizionarea, el fiind lizarea planului. Dar acest aşteaptă iarna fără griji curs de încf
Cerul va fi v
acesta. Probleme se între­ ne cam lipseşte mina de Aprovizionarea de iarnă tratat de unii şefi de de­ sprijin se vede mai puţin. şi fără probleme. N-am tul izolat se
văd. gospodar. La acest din ur­ s-a făcut şi pentru munci­ pozit de 'ia comerţul cu Am vizitat şi cabana de vrea să se înţeleagă că in­ ploi slabe. V
Pentru forestierii de pe mă magazin am dat peste torii forestieri de pe Va­ ridicata ca un copil vitreg. la această exploatare. In ventăm noi aceste proble­ slab la mod
Temperatura
Valea Streiului, aprovizio­ nişte peşte sărat, „păstrat" lea Boşorodului. Magazi­ Discutăm la rampa de afară de loc de dormit, de me. Nu. Ele există şi în noaptea între
narea magazinelor o face nul de la Poiana Omului încărcare cu mai mulţi bucătărie şi sală de me­ rezolvarea lor optimă tre­ grade, iar zii
18 grade. Din
cooperativa dc consum Ba­ în condiţii că-ţi tăia orice îi deserveşte nu numai pe muncitori forestieri. „Toa­ se în acelaşi timp şi pe buie să se pună mai mult ra se va se
ni. Discutăm cu tovarăşul poftă de mîncare şi de a- muncitorii forestieri dar te ar fi cum ar fi, spun ei, acelaşi spaţiu ea nu lasă suflet. Izolat, brunii
Ştefan Stoica, preşedintele ceea sugerăm organelor sa­ şi pe cetăţenii satelor Alun dar aprovizionarea cu pline să se întrevadă ceva, ce ION CIOCLE!
i