Page 79 - Drumul_socialismului_1978_10
P. 79
MIERCURI, 25 OCTOMBRIE 1978 Pas
Ziua Armatei Republicii
Proiectul Legii învăţămîntului — în dezbatere
Ho document profund uman şi democratic Socialiste România
Proiectul Legii învăţă- mănunchează, pentru prima Acest lucru este evidenţiat
mîntului reprezintă un mo dată într-un cadru legal, şi de prezenţa, pentru pri Ca în fiecare an, astăzi niţa de nord-vest a ţării, cu abnegaţie chemării parti
ment de salt calitativ pe toate tipurile de învăţământ ma dată, a unui capitol 25 octombrie, poporul ro Carei şi Satu Mare — de- dului comunist „Totul pentru
ie care-1 face şcoala româ —• preşcolar, primar, gim special privind activitatea mân, militarii de toate săvîrşindu-se astfel elibera front, totul pentru victorie".
nească în deplin consens nazial, liceal, profesional, politico-ideologică- şi stu gradele sărbătoresc cea rea teritoriului românesc de Poporul nostru poartă a-
cu sarcinile stabilite de de maiştri, cursuri de ca diul ştiinţelor sociale în de-a 34-a aniversare a Zi sub dominaţia fascistă. A- dîncă recunoştinţă militanţi
Congresul al Xl-lea şi Con lificare, învăţământ agro învăţămîn t. lei Armatei Republicii So cest eveniment a constituit lor comunişti, tuturor parti
ferinţa Naţională ale P.C.R. zootehnic de masă, învăţă Aş dori să fac o propu cialiste România — semn de urmarea firească a actului cipanţilor la insurecţie, osta
o- pentru asigurarea unor mânt superior. nere privind cursurile se înaltă recunoştinjă şi pre decisiv de la 23 August 1944, şilor şi ofiţerilor care au
s- ritmuri înalte dezvoltării Apreciez faptul că cer rale pentru oamenii> mun ţuire a eroismului şi jertfe cînd, în împrejurări interne luptat şi s-au jertfit pentru
la, generale a României. Pen cetarea ştiinţifică îşi gă cii care nu şi-au completat lor de sînge ale ostaşilor şi internaţionale favorabile, eliberarea patriei, pentru
tru prima dată învăţămân seşte în capitolul 7 locul 10 clase: să se prevadă o români în lupi ele împotriva Partidul Comunist Român, u- dobîndirea libertăţi , demni
1
tul românesc primeşte o cuvenit şi că se va desfă eşalonare _în timp a modu cotropitorilor fascişti, expre nind în jurul său Într-un unic tăţii şi independenţei na
lege care să exprime legă şura pe baza unor planuri lui în care toţi cetăţenii îşi sie a cinstirii glorioaselor şuvoi revoluţionar, toate for ţionale a României, pentru
o- tura indisolubilă dintre anuale şi de perspectivă, vor completa treapta I de tradiţii de luptă ale oştirii ţele antifasciste, patriotice şi. înfrîngerea definitivă a hitle-
şcoală, producţie şi cerce ca parte integrantă a pla liceu. române care, în bătăliile democratice, a organizat şi rismuiui.
tare în contextul edificării nului naţional unic de Consider că proiectul de purtate de-a lungul zbuciu înfăptuit insurecţia naţiona La sărbătorirea Zilei Ar
societăţii socialiste multila dezvoltare eeonomico-socia lege vine să împlinească, matei noastre istorii, a apă lă armată antifascistă şi matei, ostaşii ţării, mîndri
teral dezvoltate. lă. Cercetarea ştiinţifică la momentul potrivit, ce rat glia strămoşească, ne- antiimperiolistă. de epoca socialistă pe care
Faptul că învăţământul cuprinde, pentru prima da rinţele înlăturării decalaju atîrnorea ţării, fiinţa naţio După victoria insurecţiei, o trăiesc şi de viitorul co
â- de 10 ani a devenit obliga tă într-o lege a învăţămân
jp. lui dintre dezvoltarea so- nală a poporului român, do armata română a continuat, munist al naţiunii, conştienţi
iei toriu şi că în fiecare cen tului, şi personalul didac oial-economică a ţării şi vadă a stimei şi încrederii cot la cot cu eroica armată de marile răspunderi ce le
le tru de comună va funcţio tic din învăţământul liceal, pregătirea forţei de mun de care se bucură azi arma sovietică, operaţiile nrlitare revin îşi reînnoiesc angaja
:e na prima treaptă de liceu, profesional şi de maiştri, că. Prin conţinutul său, ta, scutul -de nădejde al pe teritoriile Ungariei şi mentul lor ostăşesc faţă de
dovedeşte grija pe care o precum şi tineretul şcolar. prin ideile de mare valoa cuceririlor revoluţionare, stră-' Cehoslovaciei, dînd jertfe popor şi partid, faţă de Co
poartă partidul şi statul în ceea ce priveşte con re teoretică şi practică, juitoarea de neclintit a inde grele, în oameni şi materia mandantul suprem, tovarăşul
nostru ridicării gradului de ducerea unităţilor de învă proiectul de lege se bucu pendenţei şi suveranităţii le, în cadrul coaliţiei anti Nicolae Ceauşescu, că nu
ul cultură şi civilizaţie a în- ţământ, apreciez că pe prim ră de adeziunea totală a patriei. Subliniind această hitleriste, pînă la termînorea vor precupeţi nici un. efort,
ey jgftVui popor, apropierii plan se pun organismele
de cadrelor didactice de la trăsătură definitorie a arma victorioasă a războiului în pentru ca armata să se afir-.
pe treptate a satului de oraş. de conducere colectivă, Liceul de matematieă-fizi- tei române, în cuvîntarea la Europa, in cursul 'luptelor me tot mai mult ca o insti
în articolul 30 al proiec principiu de bază în socie eă „Decehal“ Deva, care, recenta şedinţă a activului purfote armata română a e- tuţie revoluţionară, perfect
tului de lege este stipu tatea noastră socialistă. Era 1 sudată de o
:ul în cadrul dezbaterilor or de bază de comandă şi de liberat peste 3 800 .localităţi, organizată,
Jk. lată, ca obiect de învăţă necesar să fie rezolvată în ganizate, şi-au exprimat a- partid din armată, tovarăşul dintre care 53 oraşe impor disciplină fermă, de nestră
mânt, munca, prin practica mod democratic această derenţa ia politica şcolară Nicolae Ceauşescu spunea : tante, a forţat şi cucerit nu mutat, temeinic instruită,
productivă ce trebuie efec problemă, deoarece învăţă a partidului şi dorinţa de „Secole de-a rîndul arma meroase poziţii strategice, a profund devotată poporului,
tuată de către elevii tutu mântul a rămas în urma a o transpune în viaţă, ta noastră a luptat pentru a produs inamicului pierderi partidului, gata în fiecare
ror tipurilor de şcoli, în unităţilor economice în dînd ţării cadre cu o te apăra independenţa ţării, echivalînd cu efectivul a 14 moment să-şi îndeplinească
funcţie de particularităţile ceea ce priveşte conduce meinică pregătire ştiinţifi pentru a asigura înfăptuirea divizii. Acest drum de luptă în orice condiţii, cu orice
ux- de vîrsta, capacitatea de e- rea. De asemenea, legifera că, politică şi practică, în unităţii naţionale, pentru a- a fost jalonat de glorioase sacrificii misiunea sacră de
,00 fort a elevilor şi de struc rea acestor organe de con
sta aşa fel îneît absolvenţii firmarea independentă a na fapte de vitejie, de jertfele a apăra, împreună cu în
lo tura eeonomico-socială a ducere, ca organe elective noştri să-şi aducă cu mân ţiunii noastre". celor aproape 170 000 de tregul popor român, cuceri
ri; localităţii. Consider că a- pe doi sau patru ani, de
to- cest articol este de o va monstrează că şcoala este drie aminte de anii petre Cu 34 de ani în urmă, la militari români care şi-au rile revoluţionare, indepen
ri; cuţi în laboratoarele, ca 25 octombrie 1944, în urma vărsat sîngele pentru dobîn- denţa, suveranitatea şi in
ie; loare deosebită prin faptul nu numai o instituţie de binetele şi atelierele noas unor înverşunate bătălii îm direa victoriei depline împo tegritatea scumpei noastre
c ; că reflectă, în acelaşi timp, instrucţie, ci, mai ales, de tre. potriva trupelor hitleriste — triva fascismului. patrii, Republica Socialistă
lui suportul moral esenţial al educaţie, că însăşi prin
,00 Prof. IACOB POPA liortliyste, drapelele româ Efortul militar al României România.
4i- orînduiirii noastre — mun structurile sale contribuie directorul Liceului neşti fluturau din nou, birui în războiul antihitlerist a Col. GHEORGHE STANCU
,35 ca. Lecturind proiectul de la formarea politieo-ideolo- de matematică-fizică toare, deasupra străvechilor fost susţinut de întregul comandantul Centrului
V ; lege, vom observa că în gică a tineretului şcolar.
:,05 „Decebal* — Deva aşezări româneşti de la gra nostru popor care a răspuns militar judeţean Hunedoara
Iui
ate
in-
1 sporit ii§Şport ■ sport ■ sport ■
\*L-
ni-
tru
Ju- (min. 18) şi Gostian (min. par a fi egale, fazele de fi
>dă gă a terenului spre Gulea,
3r- IMJ care reia imparabil eu ca 40), care nu reuşesc de la nalizare lipsesc însă, deşi
1,35 pul mingea în gol şi... 1—2. 3—4 metri să introducă ba jocul este dinamic, singu
7,50 rele faze de reţinut fiind
ara Cu un minut înainte de lonul în poarta goală. La
se- NATIONAL# sfârşitul primei reprize, reluare, acelaşi joc anost, cele din minutul 18, cînd
<le Preda (Metalul), semnează însă în minutul 70 Gostian Bălosu, cu poarta goală,
Li- El METALUL HUNE- din nou egalitatea, urmare este înlocuit cu Prună şi
),50 DOAKA — ŞTIINŢA PE şutea7.ă pe lingă şi din mi
zi a unei greşeli în apărare a gazdele încep să joace mai nutul 37, cîn;d atacantul
ion TROŞANI 2—2 (2—2). în fundaşului Ghiţan. mult fotbal şi, în min. 76, oaspete Gutuie-îl imită din-
tr-un decor autentic de Repriza secundă, palidă Ganţolea prelungeşte o tr-o situaţie identică.
A.c- toamnă, peste 1000 de şi modestă, începe aspru, minge lui Popa, care în In min. 57, Căluţi, urcat
'al- spectatori au ţinut să fie cu durităţi. în minutul 55, scrie pe lingă portarul ie
;iu- şit în întîmpinare : 1—0. în atac, şutează puternic
)îla prezenţi la această întîîni- asistăm la • lm.br î n cel i, de pe partea dreaptă a. te
în re — adevărat derbi jude schimburi de palme şi... a- încurajaţi de spectatori, renului în colţul lung şi*
sră, ţean — în care gazdele au cordarea a două cartonaşe localnicii ratează două o-
uc- cazii în' minutele 81 şi 83, 1—0. în min. 75, atacantul
jucat fără eîţiva dintre ti galbene: Dumitreasă (Ştiin oaspete Drăguţ, şutează) pe
ils ; Construcţia noii fabrici de confecţii din oraşul Vulcan se tulari, plecaţi să-şi satis ţa) şi Preda (Metalul). Cu prin Ganţolea şi Popa, însă poartă, mingea respinsă a-
din află în fază avansată. Se lucrează în prezent la turnarea facă serviciul militar, dar două minute mai 'tîujiy, nu greşeşte fundaşul cen
li- stîlpilor de susţinere al celui de-al doilea nivel. tral Ghenghe, care, urcat junge la coechipierul său
ra- Foto: .ŞTEFAN NEMECSEK cu o echipă tînără, neomo Tismănaru primeşte carto Bălan şi acesta egalează,
ilo- genă... naşul roşu şi oaspeţii ră în atac, înscrie cel de-al 1—1. în min. 81, Bălosu e-
30— ni în în 10 oameni. doilea gol în min. 87.
ise- Deşi jucătorii petroşăneni Bun arbitrajul lui Ion xecută o lovitură de colţ,
Mai mult decît se apără prompt şi apli bin Ta ban (Craiova). Barloş (Sibiu). portarul oaspete- respinge
A arbitrat cu greşeli Sa
că un marcaj strict, gaz
dele deschid scorul în mi METALUL : Duinitraş -— MINERUL : Seiegea — în piciorul lui Voinea,jca-
marchează;
şi
şutează
re
dragostea părintească nutul 15, cînd, la o centra Verde, . Ianoşi, Curleanu, Lobonţ, Mercea, Ghenghe, în -min. 85, la o învălmă
re de pe partea dreaptă a Lup, Ciontoş, Tirchinici, Tomuţă, I. Popa, Călugă-
Zi senină şi cu soare ani, veniţi din judeţele Hu lui Ciontoş, Resiga se înal Napău (Farcaş), Ciusdea, ru, Gostian (Prună),"'Gan şeală în faţa porţii, în
ros- Preda, Resiga. urma executării unui cor
rlca cald de octombrie. „Pen nedoara, Arad şi Timiş. ţă şi cu capul înscrie pe ţolea, C. Popa, Şuşnea. ner, Nemeş marchează al
; sionarii" de la Leagănul Efortul financiar făcut de sub portarul Bogheanu : ŞTIINŢA : Bogheanu — (FLORIAN OPRIŢA, ziarist
arul copilului din Hunedoara au stat prin Consiliul popular 1—0. Nu trec decît trei Hanganu, Ghiţan, Chiţae, colaborator). 3-lea gol al localnicilor,
Cin- stabilind scorul meciului 1
ătă- ieşit~ in drumeţie pe aleile municipal înseamnă in a- minute şi Tismănaru, cu Voicu, Truică, Dumitreasă, 3—1.
PE- v din jur, acoperite de rugi cest an 500 000 lei pentru un şut sec, prin surprin Tismănaru, Gulea, Secean- ■ MINERUL VULCAN
Jni- na frunzelor căzute sub hrană, 120 000 lei pentru schi, Popescu (Urziceanu, A arbitrat bine Constan
i ca dere, aduce egalarea : 1—1. — MINERUL MOTRU 3—1 tin Cioană (Slatina).
A- bruma toamnei. Slot copi 'îmbrăcăminte, 240 000 lei După âcest gol, acţiunile Colceag). (IOAN VLAI), (0—0). Pe un timp geros,
«bli- laşi cu feţe senine, înviora pentru medicamente şi de atac ale metalurgiştilor ziarist colaborator). sub decorul oferit de că MINERUL VULCAN:
Le-ţi te, care, deşi lipsiţi de 50 000 lei pentru cărţi, la se desfăşoară la în timp ta derea primilor fulgi de ză Constantin — Căluţi, Greu,
ima Haiduc, Lakatoş, Polgar,
UL- mingîierea mamei, trăiesc care se adaugă plata re re, iar studenţii luptă e- Bl MINERUL GHELARI padă, elevii antrenorilor
:itO- ca înir-o familie, înconju tribuţiei personalului cămi xemplar pentru minge. Pe — GLORIA REŞIŢA 2—0 Stadeli şi Dodu au obţinut Nemeş, Davidescu (min. 85
şi raţi ou dragoste de per nului — leagăn. Nu pot o frumoasă victorie în dau — Voinea), Bălosu, Stoe-
'RI- soana iul leagănului. să nu amintesc efortul pe acest fond, în minutul 25, (0—0). Gazdele greşesc
clin la un contraatac al oaspe din nou ca şi în alte jocuri, na echipei din Mo tru. în nescu, Bălan (min. 65 —
Ni Doctorul Virglnia Skbu care-J face Comisia de fe ţilor, Popeşcu trimite o ratînd ocazii mari, prin primele 45 minute ale me Iacov). (ŞT. NEMECSEK,
ci ci ii ne explică : mei din cartierul O.M., ciului, forţele din teren ziarist colaborator).
MI : „Strădania colectivului condusă de Valeria Mari- centrare dc pe partea stin Popa (min. 3), Călugării
(7
ri.pi nostru constă in faptul că nescu, care de două ori pe DIVIZIA C 7 . DIVIZIA C 8 CAMPIONATUL JUDEŢEAN
IU- de fiecare dală căutăm să lună trimite 10-15 femei la
•an- oferim copiilor ceea ce lor noi ajutîndu-ne la repara Rezultate : Metalul Hunedoara — Ştiin Rezultate : C.F:R. Petroşani — Aurul
AŞ- Rezultate : Pandurii Tg. Jiu — Bistriţa ţa Petroşani 2—2 ; Minerul Ghelari — Certe) 3—2 ; Minerul Paroşeni — Me
gre, de fapt le lipseşte — min- tul lenjeriei". Băbeni 8—0 ; Minerul Vulcan — Minerul Gloria Reşiţa 2—0 ; I.C.R.A.L. Timişoa talul Crişcior 7—0 ; Explorări Deva —
an- gîierea de părinte — pe Despre ceea ce se între Mot.ru 3—1 ; Metalurgistul Sadu — Chi Metalul Simeria 1—0 ; I.M.C. Bîrcea —
DA- care noi o suplinim, apro- prinde pe linia educării mistul Km. Vilcea l—0 ; Constructorul ra — Metalul O. Roşu 1—0 ; Unirea Tom Dacia II Orăştie 2—0 ; Auto Haţeg —
isip Craiova — Dierna Orşova 3—1 ; Pro natic — Vulturii T. Lugoj 2—l : Metalul Constructorul Hunedoara 2—1 ; Parîn-
ZG: piindu-se de ei cu căldură, copiilor de aici, ne-a vor gresul Băileşti — C.F.R. Craiova 0—1 ; Bocşa — Unirea Alba 1—0 ; Unirea Sin- gul Lonea — Preparatorul Teiiuc 2—0 ;
nicolau Mare — Electromotor Timiş. 3—2;
ană lăsind la o parte grijile bit instructorul de educaţie Unirea Drăgăşani — Lotru Brezol 2—1 ; Laminorul Nădrag — C.F.R. Simeria 4—0; I. G.C.L. Hunedoara — Preparatorul Pe-
ea; noastre personale. Copiii Rodica Cad ar. „Avem un Metalul Rovinari — Constructorul Tg. Minerul Oraviţa — C.l.L. Blaj 3—0. triia 4—1 ; Minerul Aninoasa — Minerul
işte Jiu 2—1 : Gloria Drobeta Tr. Sev. . — Urlcani T—1.
»1E- de aici, veniţi din medii program- bogat şi variat şi Minerul Lupeni nu s-a jucat. CLASAMENTUL
Hu- diferite, au o factură psihi in această direcţie. Nu CLASAMENTUL CLASAMENTUL
Lu- că deosebită, aşa că edu lipsesc exerciţiile de cu
’eia 1. Pandurii Tg. Jiu. 9 8 1 0 29— G 17 1. Unirea Tomn. 9 5 3 1 20— 7 13 1. Explorări. Deva 10 8 1 l 27— 4 17
carea lor e mai dificilă'’. noaştere, de gimnastică, 2. C.F.R. Craiova 9 G 2 1 18— 7 14 2. Unirea S. Mare 9 6 1 2 14— 6 13 2. Min. Paroşeni 10 6 2 2 25—10 14
„Avem Bn colectiv harnic, drumeţiile, folosirea diapo 3. Constr. Craiova 9 4 3 2 15—12 11 3. Laminorul N. 9 5 2 2 22—13 12 3. Dacia II Orăştie 10 6 0 4 21—14 12
unit, cu multă putere de zitivelor, învăţarea de poe 4. Met. Rovinari 9 5 1 3 10—12 li 4. Unirea Alba 9 5 1 2 13— 7 11 4. I.M.C. Bircea 10 5 2 3 23—16 12
5. Minerul Lupeni 8 5 0 3 17— G 10 5. Vulturii T. L. 9 4 2 3 18—12 10 5. Aurul Cerlej 10 5 2 3 19—18 12
muncă, continuă sora şefă zii eic.". fi. Dierna Orşova 9 5 0 4 21—18 10 6. Electromotor T. 9 3 4 2 15—11 10 6. Min. Uricani 10 5 2 3 18—19 12
Ana Ivan. Aici, lucrează doi ...Ne-am despărţit de co 7. Chim. Rm. V. .9 4 1 4 9— 8 9 7. I.C.R.A.L. Timiş. 9 4 2 3 9—13 10 7. Constr. Huned. 10 5 1 4 22— 7 IU
l 4 15—16 11
8. Min. Aninoasa
10 5
medici, 30 cadre medii, 30 piii din Leagănul de la 8. Metalurg. Sadu 9 3 2 4 14—11 n 8. Ştiinţa Petroş. 9 3 3 3 14—16 9 9. C.F.R. Petroşani 10 5 0 5 20—19 10
tm infirmiere, 4 instructori de Hunedoara cu gîndul sin 9. Minerul Vulcan 9 3 2 4 11—11 8 9. Min. Oraviţa 9 3 2 4 12—16 8 10. I.G.C.L. Huned. 10 4 3 3 15—17 7
în 10. Gloria Dr. Tr. S. 8 4 0 4 14—19 8 10. Min. Ghelari 9 3 2 4 7—13 8 II. Met. Simeria 10 3 1 6 15—20 7-
11. Gloria Reşiţa
iră. educaţie. Pentru creşterea cer că aici se află pe 11. Unirea Drăgăş. 9 3 2 4 11—17 8 12. Metalul Bocşa 9 3 1 5 13—16 7 12. Parîngul Lonea 10 4 2 4 17—20 6
9 2 3 4 15—13 7
12. Minerul Motru
9 3 1 5 10—13 7
ţo şi educarea acestor copii, miini bune, ocrotiţi ca 13. Prep. Petrila 10 3 0 7 10—23 6'
ala părăsiţi de părinţii lor, sta dragoste, că sini îngrijiţi 13. Lotru Brezoi n 3 1 5 7—12 7 13. Met. O. Roşu 9 3 1 5 11—16 7 14. Auto I-Iateg 10 3 3 4 14—10 5 !
9 2 1 6 10—17
if!a tui face eforturi financiare de oameni dăruiţi profesiei 14. Progr. Băileşti 9 2 1 G 5 14. C.l.L. Blaj 9 2 3 4 7—12 7 15. Met. Crişcior 10 2 l 7 11—20 5
15. Met. Huned.
8—16 7
est. 15. Constr. Tg. Jiu 9 2. 1 6 9—18 5 5 16. C.F.R. Simeria 9 2 3 4 16. Prep. Teiiuc 10 0 1 9 8—43 1
16. Bistriţa Băbeni
9 1 3 5
4—26
nsă destul de mari". şi care doresc din suflet 7—13 5
a 4 „Cit despre copii — in să-i vadă mari şi harnici. Etapa viitoare : Chimistul Min. Lu- Etapa viitoare : Aurul — Min. Aninoa
Si Etapa viitoare : Min. Oraviţa — Met.
ea- tervine dr. Eteica Duş, di peni ; Bistriţa — Constr. Vulcan Craiova ; Uni- Bocşa ; I.C.R.A.L. — C.l.L. Unirea — sa ; Min. Urlcani — I.G.C.L. ; Prep. Pe-,
trila — Parîngul ; Prep. Teiiuc — Auto;
C.F.R.
rea Drăg. — Min.
—
C.F.R. ; Min. Ghelari — Electromotor ;
na. rector delegat, avem un ION VLAD Met. Sadu ; Constr. Tg. Jiu — Min. Mo- Met. O. R. — Unirea Tomn. : Ştiinţa — Constr. Hd. — I.M.C.; Dacia IX — Explo
număr de 153 Intre 0 şi 3 ziarist colaborator
tru ; Dierna — Gloria ; Progresul — Laminorul ; Vulturii — Unirea S.M. ; rări ; Met. Simeria — Min. Paroşeni j
Met. Rovinari ; Lotru — Pandurii. Gloria — Met. Huned. Met. Crişcior — C.F.R.
