Page 83 - Drumul_socialismului_1978_10

24 ® JOI, 26 OCTOMBRIE 1978 Pag. 3

Mişcarea memorandistă (VIII) Localităţile huneidorene — şantiere ale ----------------------------------------- ţ

lilME ; gospodăririi şi înfrumuseţării 5 „KENT-SUPCO" | i
esesbee
(Urmare din pag. 1) te istorică deosebită, cel mişcarea memorandistă au
mai important după revo­ contribuit la realizarea ac­ in oraşul Brad-lucrări La linia de autoservire 1
;ii lnvaţă- Presa naţionalităţilor s-a luţia din 1848. Lupta po­ tului istoric de la 1 decem­ a restaurantului Sormis
dczbalerc din Deva ap ar finind >
declarat solidară cu cu­ porului român din Impe­ brie 1918, moment crucial ediiitar-gospodăreşti în valoare i O.J.T., în ziua de 21 ac- \
nba rusă; prinsul şi hotărârile Con­ riul habsburgic a devenit în istoria poporului nostru,
ece. Film gresului. „Gazeta Transil­ o problemă a întregii na­ care, aşa cum sublinia se­ 1 tombrie a.c,, s-a pus- in t
producţie vaniei", „Telegraful ro­ ţiuni române. Ea a fost cretarul general al parti­ j vîhz-are un nou sortiment /
de filme de peste 21 milioane lei ţ de „preparate culinare", j
din Vie- mân", „Tribuna", „Unirea", îmbrăţişată şi susţinută de dului nostru, tovarăşul
„Dreptatea", „Narodnie No- toate păturile sociale — Nioolae Ceauşescu „nu es­ i Este vorba de nişte pungi \
ncdieale; vin.y", „Branik", „Zastava" ţărani, muncitori, mese­ Munca patriotică desfă­ citorii mineri de la I.M. i de plastic in care s-a pus i
glob: 13- te deci un dar, rezultatul şurată în proporţii de ma­ Barza şi locuitorii din- Ru­
m <locu- apreciază Congresul din 10 riaşi, intelectuali, burghe­ unor conferinţe internaţio­ da. Au fost executate lu­ V un pachet de ţigări Keni }
oducţie a august ca un eveniment de zie. De asemenea, prin nale, ci rodul luptei neo­ să pentru buna gospodări­ ^ şi un pachet de Supe o şi J
do televi- însemnătate istorică. Pe a- re şi înfrumuseţare a fie­ crări de reparaţii şi între­
'eheran ; problematica şi amploarea bosite duse de cele mai cărei localităţi hunedorene, ţineri pe străzile Decebal, i care se vinde la preţul-de y
dresa sa' sânt trimise mii ei, mişcarea memorandistă înaintate forţe ale societă­ 1 32 de lei. Este o soluţie (•
npionatului de adeziuni semnate de in­ a stîrnit un uriaş ecou in­ ţii, de masele largi popu­ reflectă înalta responsabi­ Amurgului, Tăului, în lo­ ) originală pentru a-şi face J
handbal : telectuali, ţărani, mese­ litate civică, socială a ma­ calităţile Ţărăţel şi Mes­
a Marc — ternaţional, transformînd lare pentru unire, produsul selor largi de oameni ai teacăn. De asemenea, im­ ^ planul la preparate cu-li- )'■
cureşti. riaşi. problema românilor într-o legic al dezvoltării istorice, portante lucrări s-au făcut i nare proprii. Numai că \
e directă Toată această mişcare de sociale şi naţionale, a po­ muncii. întrecerea patrio­
Mare ; solidaritate şi unitate a problemă europeană. Se a- porului român". tică desfăşurată în acest pentru îndiguirea şi regu­ } nu vedem legătura între ^
naţionalităţilor, puternicul duceau astfel la cunoştinţa an sub genericul „Locali­ larizarea albiilor văilor J ţigări şi „Supeo.". Proba-
experienţei opiniei publice internaţio­ Formarea statului naţio­ Mesteacăn şi Valea Bradu­
răsunet european, precum tăţile hunedorene — şan­ i bl! că tovarăşii de la i
ti ui ; şi unele acţiuni diploma­ nale situaţia nedreaptă a nal unitar marchează in­ tiere ale gospodăririi şi în­ lui. In apropiere de poştă,
~t: „Come- tice ale României pe lângă naţionalităţilor din monar­ trarea ţării noastre într-un frumuseţării", asigură ma­ în oraşul nou, s-a amena­ ? 0.7.7. Deva au descoperit l
‘ de Marin hia austro-ungară, voinţa stadiu nou al evoluţiei sale jat un mic parc cu sce­
împăratul Francisc Iosif nifestarea plenară a capa­ i că folosindu-le într-o a- )
loric. Nca- I, au determinat luarea acestora de a-şi impune eeonomico-sooiale, actul de cităţii creatoare şi a iniţia­ nă pentru manifestări cul- 1 numită combinaţie (în V
i ţara mea hotărârii de graţiere a me- drepturile ca entităţi vii, la 1 decembrie 1918 încu­ tivei maselor. tural-artistice în aer liber.
populare ; care şi-au păstrat de-a nunând luptele purtate de In oraşul Brad a fost an­ Alte lucrări s-au efectuat \ pungi nu sint şi instruc- V’
Sport — morandiştilor, la 15 sep­ lungul veacurilor existenţa ^ ţi uni de folosire) „Su-pco“ \-
ii mondial tembrie 1895 (cu excepţia generaţii întregi care au trenată şi participă, la pentru amenajarea şi în­
ică. -«îelpc- lui Mihai Veliciu). lor naţională, limba, obi­ trăit pe pământul Transil­ executarea lucrărilor de treţinerea celor 15,2 ha zo­ ^ anihilează efectul nociv ţ
strate de Er Este epilogul mişcării ceiurile, conştiinţa, fiind vaniei şi al întregii Romă-’ gospodărire şi înfrumuse­ ne şi spaţii verzi, planta­ ţ al nicotinei.
memorandiste — moment hotărîte să şi le păstreze nii şi care au văzut în u- ţare întreaga populaţie. rea de pomi şi arbuşti or­
culminant în lupta pentru şi în viitor. Mulţi dintre nirea tuturor românilor o Şi, prin munca patriotică namentali. La Mesteacăn a
drepturi politice şi naţio­ cale de progres şi de dez­ a locuitorilor, cu participa­ fost amenajat monumentul
nale ale poporului român, participanţi sau dintre cei voltare pentru naţiunea rea colectivelor din între­ istoric legat de răscoala
un moment de însemnăta- care s-au solidarizat cu prinderi şi instituţii, a lui Horia, Cloşca şi Cri-
[ : C,00 Ra- specialiştilor în sistemati­ şan, precum şi un loc de
nineţii; 7,00 zare şi construcţii, au fost popas turistic. împreună
8.00 Revista MONTAJ LITERAR — Valea Jiului, Vladknir cu cetăţenii din circum­
•ierul melo- „UNITI IN CUGET realizate obiective de largă
tin de ştiri; Ş!-N SIMŢIRI" Ci 4EMATOGRAFIC Ureche. In repertoriu fi­ utilitate publică. Intre a- scripţiile lor s-au eviden­
ascultători- gurează piesele „Ţară, cestea se numără noua ba­ ţiat în muncă deputaţii Ni-
in de ştiri; „Prea vii îmi par aici eîntec din străbuni" de colae Lungu clin Ţărăţel,
ai şlagăru- Sub acest generic s-a ză sportivă a oraşului şi i Sus, in pădurea semea-1
: Gică Pc- desfăşurat la Brad o străbunii" s-a intitulat Ştefan Andronic, „In poligonul de tir, îndiguiri­ Herman Walter, Maria J ţă de fag de la Valea7
as folcloric ; amplă şi educativă ma­ montajul literar-cinema- poeniţă" de Gheorghe le realizate pe albia rîului Aneaş, Mircea Crăciun,
î ştiri; 11,05 tografic realizat la Brad Danga, imnul studenţesc Crişul Alb pentru a feri Nicolae Zăhuţ şi alţii. \ Poienii — exploat area’ fo- V 1
reşti; 11,20 nifestare’ dedicată Zilei l restieră Boşorod — „druj- ^
Raidio-TV. ; Forţelor Armate Române. de către casa orăşeneas­ „Gaudeamus" şi altele. oraşul de inundaţii. Anul Activitatea de muncă pa­ J bele" îşi fredonează me-i
„U“; 12,00 Manifestarea, la care au că de cultură în colabo- acesta au fost efectuate triotică se concretizează
i; 12,05 Din MASĂ ROTUNDĂ peste 3 000 ore de muncă în executarea de lucrări a Iod io lor bi-neştiută. Buş-^r
•ului nostru; ) tenii cad umil după altul; V
nterpretalive patriotică la demolarea u- ediiitar-gospodăreşti de larg
ky Darnici ; carnet cultural La căminul cultural nor clădiri vechi, la în­ interes obştesc în valoare ) tractoarele îi cară jos, în \
la 3 ; 15,00 cărcarea şi transportul de 1 225 lei/locuitor. Va­ I platforma de pe riu, de l
16.00 Radio- din Brănişca a fost or­ | unde sint încărcaţi în ca- /
jordonate e- rare cu întreprinderea ganizată o masă rotundă molozului pentru a se crea loarea totală a lucrărilor
Actorii cin­ participat elevi din şcoli­ pe tema „Dezvoltarea e- front de lucru constructo­ realizate de la începutul ţ miaane şi aduşi la de-po- 1
ul de ştiri ; le generale ale oraşului,, judeţeană cinematografi­ conomiei socialiste a rilor care edifică noul cen­ anului şi pînă la începutul < zilui de preindusirializare \
familiei ; precum şi unitatea de că. în continuare a ru­
►pulară; 18,00 lat filmul românesc „Pen­ României în cincinalul tru civic al oraşului. O lunii octombrie se ridică 1 de la Călan. Pină să a- t
20.00 Muzică pionieri „Avram Iancu" 1976—1980“. Acţiunea, în­ activitate intensă s-a de­ la peste 21 de milioane de \ jungă aici însă, şoferii }
ansamblul de la Baia de Criş, a tru Patrie". scrisă în manifestările pus pentru lărgirea dru­ lei. ' Acum se acţionează
0,15 E scris prilejuit şi predarea şta- pentru materializarea altor I îşi blesteamă- zilele — ’
re; 21,00 Bu­ poiitico-educati.ve din fa­ mului spre localitatea Ru­ cum se zice —, cu adre- ^
ri,05 Reflexe- letei-album „Uniţi în CORUL STUDENŢILOR za de masa a celei de-a da, executîndu-se lucrări lucrări — cetăţenii, şi mun­ ( să precisă la mai marii i
.‘1,15 Calenţe cuget şi-n simţiri"! Inter­ două ediţii a Festivalului de derocări în masivul citorii din unităţile econo­
O zi intr-o ) U.M.T.C.F. Deva, care *
îloritm ’78; venţia emoţionantă a lui Corul de bărbaţi al Fa­ naţional „Cântarea Româ­ stâncos şi de amenajare a mice participă îndeosebi la y (nu) întreţin drumurile, )
\ ştiri; 0,05— Moş Toader Dragoşa, pro­ cultăţii de mine de la niei" a fost urmată de drumului în valoare de realizarea construcţiilor de
muzical noc- Institutul de mine din un program artistic, rea­ peste 100 000 lei. La efec­ locuinţe — pentru realiza­ Ir (nu) aşează poduri peste \
gramul artistic oferit de /. pîrîul repede, în două■ (
Petroşani şi-a reluat ac­ lizat de elevii şcolii ge­ tuarea lucrărilor o con­ rea şN depăşirea angaja­
pionieri au dat manifes­ mentului anual de a se e- > locuri maşinile trecînd a- î
tivitatea în nouil an de nerale din localitate, sub tribuţie deosebită şi-a adus
tării un profund caracter învăţămînt sub bagheta 1 genericul „Sin tem aici de deputatul Gheorghe Cerbu, feetua lucrări în valoare V nevoie prin a-pă. Intr-un V
flA totală de 26 milioane lei. ţ punct, la vreo 2 km de la ţ
educativ. cunoscutului dirijor din peste 2000 de ani". din această localitate com­
ponentă a oraşului, mun­ N. BADIU ( „brutărie", U.M.T.C.F.-ui l
1 meu, se- a început un pod, dar l
itria); Aurel I cind să-l termine s-a )
HUNEDOA-
din insulă \. o prit din lucru. Şoferii V
ccui lebedei Universitatea politică ( nervoşi_ pe aici, prin' V
ouche (Con- 1 apa pirhrhii, cu maşinile i
'ETHO.ŞANI ;
ea); o fată şi de conducere Ţ încărcate cu lemn, tre- )
te (7 Noiem- murind de teama de a nu \
ră sau pi-
); LUPENT : A N U N Ţ A : j se poticni, aşa cum om \
munţi (Cul-
AN : Danka Toţi cursanţii însorişi la grupele de la Cabinetul ţ păţit noi. într-una din zi- |j
LONEA : O- ■ judeţean pentru activitatea ideologică şi politieo-edu- / lele trecute, zi care a de- 1
e (Minerul);
italia navală cativă, că deschiderea cursurilor pentru anul de în­ ! venit seară tirzie cînd un J
;i tor esc); a- văţămînt pol Hico-ideolfigie 1978—1979 se desfăşoară
Jltima jertfă după următorul program : 1 tractor a reuşit să ne }
URICANI : 1 smulgă din valuri. . Cu )
albe (7 No- — anul I — 30 octombrie 1978, orele 17,00 la Cabine­
AD : Aripi \ gindul la pod şi la \
roşie); GU- tul judeţean
elălalt Fx-an- — anul II — 31 octombrie 1978, orele 17,00, la Cabi­ ţ binecuvinlmrea conduce- \
; ORÂŞTIE ; netul judeţean ( ni I.F.E.T. Deva, şoferii |
i (Patria),;
că ifuintS.'e — anul III — 1 noiembrie 1978, orele 17,00, la Cabi­ îşi lac totuşi datoria pe \
DAGJU-BAl : netul judeţean Blocuri noi pe strada Transilvaniei, din oraşul Brad, eu. zone şi spaţ.ii verzi care le
;ip (‘Clasa de eonferă eleganţa şi frumuseţe. Tonii este eurat şi bine îngrijit, aşa cum le sta bine unor acest drum forestier greu. r
SG : Taina buni şi harnici gospodari. ’ Foto: VIRGIL ONOIU ' Dar vine iarna ? !
amă (Popu-
: Puntea ; ' t
nou linişte \ 4—1 CE SCOR!... (
ură); Epide-
După ce a adus pe lume
; S1MERIA : trei copii (sau poate mai Porrilnd de la un fapt de viaţă relatai într-o scrisoare Ilenei s-ar interesa mai mult
(Mureşul) ; de fetele lui — mama lor ) Luni, 23 octombrie )
1 (Lumina) ; înainte), familia Martin din văd că n-o face — să le 1 a.c., ora 19, la magazinul j
Revărsarea Deva a început să se des­ crească şi educe cum tre­ I alimentar cu autoservire 1
cunosc susţinând că la baza Inutila îngrijorare a unui părinte căci orice părinte este răs­ l din Deva. Mare afluenţă *
trame, mulţi dintre cei ee o
n
[ 6 9 — „Bulevard" — i
buie, nu numai prin scrisori, V
acestui proces a stat — cum punzător de modul cum îşi 1 de cumpărători. Mare di- ţ
SXPRES
se mai întîmplă şi în alte latote în scrisoare, ne-am şi tatăl fetelor stricau într-o teresantă. Neavîndu-i nimeni îngrijeşte şi-şi educă copiii, 1 versit-ate de produse. Mică 1
cazuri — alcoolul. Efectul a deplasat la Căminul de fete vară. grija, în timpul verii vaga­ ne-a zis Eleonora Duma. \ atenţie faţă de cei care t
agerii din 25 fost acela că, familia des- din Orăştie. — Cum ? bonda, umbla hai-hui. Nu Tocmai aceste cuvinte am 1 intrau in magazin după >
frămîndu-se, cele trei fetiţe — Povestea surorilor Mar­ Ne-a răspuns maistra de asculta de nimeni. Nu de dorit să i le spunem şi noi , cele trebuincioase. Argu- i
27, 16, 30, — Ileana, Ioana şi Ana — tin — ne spunea Eleonora lucrări practice, Letiţia Ho- puţine ori am fost nevoiţi lui Ion Martin, dar nu l-am V mentaţia : 4 lucrători ai (
au ajuns în îngrijirea statu­ s-o căutăm, fiindcă dispă­ găsit acasă, aşa că am a- ^ respectivei unităţi alimen- }
3, 25, 19, 26, lui. ’ Ileana şi Ioana au fosf Duma — secretara organiza­ morodean : rea din cămin. Socot că pelat la această cale pentru i tare cu autoservire se \
ţiei de partid din şcoală —
crescute în condiţii foarte — în fiecare vacanţă fete­ dacă a ajuns un copil difi­ a i le aduce la cunoştinţă. I plimbau în voie, „fără l
guri : 924 541 bune, încă de la vîrsta cla­ este destul de complicată. le erau luate acasă, la De­ cil, ca să zic aşa, asta se La toate acestea vrem să
1 probleme", printre rafturi, l
sei I; Id Căminul da fete" din Cresc la noi de mici şr în­ va şi toată vremea erau lă­ datoreşte şi părinţilor, care adăugăm un sfat şi pentru ţ iar din cele trei case J
Orăştie, iar Ana se află la treg personalul didactic a sate de capul, lor. Anul tre­ au lăsat-o de c-apul ei în surorile Martin : statul a fă­
manifestat multă atenţie faţă
EAţ o casă de copii din alt oraş. de ele. Numai că, trebuie cut am fost şă\le caut şi să timpul vacanţelor. cut şi face eforturi pentru l doar una funcţiona, Iu- i
J c-rătoarea de aici - hm- ^
le aduc la cămin. Pe Ioana
creşterea şi educarea lor.
in momentul de faţă loan
Unde sînt . surorile
—
Martin trăieşte singur, fosta s-o recunoaştem, dacă din am găsit-o cu tatăl ei la Martin în momentul de fa­ Sînt la vîrsta cînd trebuie să 1 nică şi conştiincioasă — t
ibil pentru lui soţie stă cu un alt băr­ Ioana ăm reuşit să creştem plajă, iar Ileana era angaja­ ţă ? priceapă acest adevăr şi, de ^ nereuşind să Iacă faţă J
Miibrie: Vre- bat şi amîndoi se interesea­ un om întreg, cu Ileana e- tă la îngrijirea unui copil aici plecînd, să înţeleagă l numărului mate de cum- 1
•e in generai ză puţin, de fetele pe care forturile noastre n-au fost mic în cartierul Dacia din — La Liceul comercial din că sînt datoare să se stră­ / părători. Mustrată din \
ren.il tempo- Deva. Petroşani.
.tul va sufla le-au adus pe lume. lată în­ încununate de succes.?- duiască a deveni oameni l priviri de colega sa, a I
intensificări să că, recent, am primit o — De Ce ? — Părinţii fetelor veneau — Tatăl, în. scrisoarea întregi, utili societăţii, pen­ ^ doua casieră, care, după J
sud-vest şi scrisoare la redacţie, în ca­ să le vadă ? trimisă redacţiei, susţine că i prestaţie,' ar trebui con- \
ura v« fi eu- — Ileana e o fire mai vo­ — Mama a fost numai nu e bine că au tfost trimise tru a compensa, a răsplăti 1 siderală... ultima, a bine- ţ
între minus re I. Martin se declară ne­ luntară, mai neastîmpărată încrederea şi speranţele ca­
ide, iar ziua, mulţumit de modul cum au şj oricît ne-am străduit n-am de cîteva ori, tatăl venea acolo, dînsul dorindu-le un re s-au învestit în ele. In a- \ voit să vină, agale; La
io şi 15 gra- fost îngrijite şi educate Ilea­ mai des dar în loc să le alt viitor. r cest sens, sînt chemaţi să ^ cosă, acolo, de fapt, îi
local ceaţă reuşit s-o integrăm în disci­
soi. na şi loaâa la instituţia sus- plina de cămin. La nereuşita îndemne să fie cuminţi şi„ — De ce nu ne-a spus a- contribuie şi noii colegi ai ţ era locul. De ce atîta ne-
abil pentru aminfită din Orăştie, arun- ascultătoare le băfea cu cest lucru ? Şi apoi nu văd surorilor Martin, cadreie di­
brie : Vreme cînd un blam grav asupra noastră’ au contribuit în ma­ umbrela, uneori în faţa oltor de ce rvu-i convine. Cînd vor dactice ale Liceului comer­ i păsare faţă de profesie,
: cerul noros. re măsură părinţii. copii, x l faţă de oameni, faţă do
intervalului căminului de fete şi a per­ — In ce fel ? termina liceul, fetele vor a- cial din Petroşani. Şi, firesc
i slabe, iar Elena Făetan, educatoare, vea o meserie şi se vor pu­ părinţii celor două fete. timpul lor preţios ?
ninge. sonalului didactic de aici. — Ce construiam noi în ne-a declarat : tea întreţine singure. Ar fi
Mergînd pe firul faptelor re- timpul anului 'şcolar, mama — Ileana este o fire in­ bine dacă tatăl Ioanei si TRAIAN BONDOR j___________________