Page 87 - Drumul_socialismului_1978_10

25 ® VINERI, 27 OCTOMBRIE 1978 Pag. 3

Prestaţiile de servicii STABILITATE Prin nu se ştie ce omi
PROMPTITUDINE

Lumina de la gura rui­ lege cu ceva. Eu nu con­ siune, Gheorghe Ţilneac
din Hunedoara, muncitor t j
prin gospodăria comunală ne! se cerne in lungi fuioa­ fund omenia cu dădăcea­ la I.M.C. Deva a ajuns, ’
. GicJul re de tăcere. Prin deschiză­ la". Destinul minerului în­
— Syd- turile halei pătrunde miros semnărilor de faţă se îm­ pe kma august, datornicul
Jn petec cu destinul celor I.C.S. măriu-ri industria H
(Urmare din pag. 1) repartiţia T.C.H. s-a cedat moficare sînt pregătite pen­ de ■ soare tomnatic. tmi pleteşte te Hunedoara. Adi-câ se
I J( J- gospodăriei comunale, acum, tru iarnă şi au trecut cu scrutez interlocutorii. Sini 24 de ortaci. ştie prin ce omisiune. 0-
pe teritoriul oraşelor şi mu­ în octombrie, circa 30 de to­ succes primul „examen". Sub tineri, sau aproape tineri. Apoi mi-a spus că toţi, / mul cumpărase în luna
ogromu- nicipiilor, cum cir fi traseu! ne de piese pentru instalaţii. acest aspect se întrevăd pro­ Oricit aş vrea, nu pot să-mi dar aproape toţi oamenii, î iulie de la sus-amintita în-
Deva — Chişcădaga de pil­ Cine mai contractează acum bleme cu apartamentele ra­ ascund mirarea. Ochii mă sini buni cînd trăiesc cu
Ctuaplo- dă. cu G.I.G.C.L. piese de insta­ cordate la centralele termi­ întreabă mereu : „Ce anu­ picioarele pe pămint. U Ă treprindere, o mobilă,
val ele Problemele care se între­ me deosebit au săsîrşii a- privesc. Tăcem cîteva clipe, i Cineva a transmis cu in-
hino «H- laţii pentru anul 1978 ? Doar ce încă în construcţie !a ora J tir ziare ia I.M.C. debitul
PaliUuî văd în această activitate se se ştia de la începutul anu­ actuală, cum este nr. .18 De­ ceşii oameni Francisc şi tot el: „De cînd sînt Ă său faţă de I.C.S. mărfuri
leagă de asigurarea piese­ lui că repartiţia dată pro­ va, dar şi ’ îa centralele ter­ Kovacs şi cu ortacii au să-, brigadier, eu n-am spus l industriale şi nu i s-a pu-
lor de schimb. Insuficienţa prietarului de fond locativ mice la care constructorul pat în plus 185 ml de ga­ unul ortac „măi",' „tu", 1 tot reţine rata lunară.
i fran- lor, absenţa îndelungată în e mult prea mică faţă de are datorii privind remedie­ lerii auxiliare, depăşindu-şl chiar dacă era mai ftnâr. j Prompţi kesemiştii l-au
unele cazuri fac ca prac­ nevoi. Cedarea aceasta pu­ rile. lată că, ajungînd aici, constant product ivii alea Am o stimă tovărăşească
tporană ; tic, după un anumit rulaj muncii cu 30 la sută. Lu- faţă de ortacii mei". somat în scris : „dacă in
nl>a ger- tea avea loc moi din vre­ se implică în problemă un Nu, nu am cunoscut un ! termen de... nu achitaţi
unele vehicule să fie tre­ me, cînd încă se mai putea factor extern — T.C.H. Atît crir/d la mai multe fron­ raia in sumă de... vă vo/h-L
wţerij cute în parcul rece. In legă­ face ceva. Bineînţeles, făptui G.I.G.C.L. cît şi şantierele turi, colectivul „celor 24 de om, ci un colectiv obişnuit, ţ acţiona în judecată". O-
tură cu aceasta socotim că că în anumite cazuri de re­ T.C.H. sînt coordonate de năzdrăvani", cum îi nu­ un colectiv care ştie să spu­
hilare» trebuie analizate şi soluţio­ paraţii meseriaşii G.I.G.CL. consiliile, populare dar res­ meşte şeful sectorului IV nă DA şi DA să fie, un co­ l per-ativi oameni. Numai
nate şi modalităţile în care lucrează cum lucrează, fiind tanţele de genul celor care al minei Petrii a-, au reuşii lectiv care ştie, din lunga-! l că, cumpărînd mobila >
sectorul de gospodărie co­ nevoie de 2—3 intervenţii în am vorbit sînt mai multe numai în acest an să eco­ experienţă dobindită la ma­ ? respectivă, cetăţeanul a
munală îşi poate procura acelaşi loc (cazuri multe au din cauza celui de al doilea. nomisească peste 4 820 de rea şcoală a muncii, că re­ \ luat-o fără sticlărie. „O
piese de schimb Ia autobu­ fost tratate chiar în paginile G.I.G.C.L. are în schimb în laţiile dintre oameni să fie l să v-o livrăm şi pe ace-as-
sele de import. Evident, a- ziarului nostru) nu poate fi plan lucrări de construc- de aşa manieră incit să nu / ta in cel mat scurt iimp“
„Cerul ceasta nu exclude perma­ BLOC-NOTES ştirbească demnitatea celor­ i —- au promis cei de la
produc- motivat ostfel, ci reclamă ţii-montaj. Aceste lucrări sînt, s
Pxcmicră nenta necesitate a întăririi mai multă exigenţă din par­ în multe cazuri, blocuri. Nu lalţi. De cine depinde
disciplinei de trafic, a dis­ tea celor ce conduc activita­ era mai bine să preia o- asta ? „De nimeni altcineva s
revoluţiei ciplinei muncii în sectorul tea respectivă. ceastă unitate din planul de posturi. Şi nu numai aSt : decit de noi, îmi spunea
■oul pro- cei 1 790 mc de piatră Nieulae Popa, de oameni fiSM
actua- de transport în comun, nece­ S-a făcut apel de multe investiţii locuinţe, centrale i
erc ; sitatea de a se face -mai ori la locatari pentru între­ termice, puncte termice a- ruptă drumurilor spre căr­ care trăiesc şi muncesc
mult pentru educarea oame­ ţinerea instalaţiilor interioa­ ferente blocurilor ce urmea­ bune peste sarcinile de împreună". Cînd l-am între­
îpionatul nilor din acest sector şi, re, aceasta fiind obliqafia ză să se dea în folosinţă ? plan i-a dus, pe „năzdră­ bat pe Stan Giol — al treilea \ I.C.S.M.l. Şi sticlă s-au fă-
nnastlcă. vani", in 9 luni, deja în Giol din brigadă - aţi kilo­ ^ cui. Trecuse de jumătatea
:egis trate prin ei, pentru educarea pu­ chiriaşului. Dor sectorul de Astfel s-ar fi corelat mai l lui octombrie şi omul tot
■urg. blicului călător. exploatare a fondului loca­ bine investiţiile de locuinţe anal 1979. metri de galerii au săpat, I n-o primise. Ei însă nu
Un alt mare capitol ol ac­ tiv nu ore un „inventar" la cu funcţionalităţii aferente, Revin la circuitul acela omul a ris : „E greu de fă­
tivităţii din acest comparti­ zi al stării instalaţiilor din de' vreme ce unitatea pres­ de legături invizibile, com­ cut o' socoteală. Po-t să ţ poate să-i someze că „în
ment este cel al exploatării apartamente spre a provoca tatoare de servicii tot tre­ plicate şi citeodată delica­ spun insă că nu asta e io­ ^ caz contrar"., etc. etc.
fondului locativ proprietate intervenţii prompte din par­ buie să execute lucrări de te, care sini ascunse in tul. In 1976, 1977, ca şi in \ DACĂ NU PLOUĂ
de stat, cu -tot ce decurge tea proprietarului de spaţiu, investiţii. în treacăt fie spus, spatele unui cuvint: STA- acest an, am îndeplinit AFARĂ...
îC.ffO Ra- din aceasta — întreţinere BIUTATE. Şi un gind de sarcinile anuale cu mult \ ................. „
neţii; 7,00 bineînţeles pe cheltuiala chi­ nici nu este dotată cu utila­ preţuire : „Nu ştiu unde înainte de revelion. Cu unu In fiecare dimineaţă,
i-prian Cos- J oos- e
Revista curentă, _ reparaţii planificate riaşilor, acolo unde legea je pentru a construi în mod \ Vaier Bal şi Cipnaa
ul melo- sau accidentale etc. Fondul prevede astfel. Ori această eficient blocuri. văd unii neobişnuitul. Atiia ca Feri, cît şi de ce ai lu­ i t-ache, locatari in blocul I;
de ştiri; de locuinţe numără cîteva timp cit munceşti cu trage­ crat, ştim fiecare...".
cultători- permanentă „inventariere" Dimensiunile unui articol re de inimă, drumul e Douăzeci şi trei de oa­ j 7 din cartierul din spate- |
de ştiri ; zeci de mii de apartamente cade în seama administrato­ nu permit tratarea tuturor a Je restaurantului „Tr-an- i.-j
•ic; 10,30 proprietate de stat în judeţ, rilor de fond locativ ai pro­ aspectelor problemei pres­ simplu, te duce singur la meni şi cu Kovacs Francisc i silvetnia" Deva fac pro-
ilo folk; întreţinerea lui necesită o prietarului de blocuri care e tărilor de servicii prin gos­ izbindăŞi Kovacs Fran- douăzeci şi patru. N-au
-ici; 11,05 cisc a tăcut. Un zimbet bun căutat cu- tot dinadinsul Ă nosticuri: va ploua sau
11,20 A- bază materială şi organiza­ G.I.G.C.L. prin unităţile sole. podăria comunală dar con­ l nu va ploua în zi-u-a care
-TV; 11,35 torică dezvoltată. Ori prin­ O altă mare categorie de cluzia care se desprinde din îl luminează ochii. Dă din excepţionalul în colectivul ) începe ? Dacă reuşesc să
,00 Bule- cipala lacună în această di­ analizarea ei într-un context mină ca şi cum ar spune : „năzdrăvanilor“ de la Pe-
Diii co- prestofii pentru populaţie „doA ce să mai vorbim" I trila. Explicaţia este foar­ J ghicească ploaia, atunci
nost ru ; recţie este asigurarea cu prin acest compartiment sînt mai larg, aşa cum am în­ ) ia înapoierea acasă de *!
rotative ; materiale din categoria celor serviciile comune : de apă, cercat să facem aici, arată Kovacs îmi zlmbeşie com­ te simplă : 'STABILITATEA I \ la serviciu n-au de făcut J
S; 15,00 considerate cheie. Imperfec­ că sînt posibilităţi pentru ca plice : „Că nu-mi place Şi încă ceva: respectul
0) Radio- canal, ridicarea gunoiului să-mi schimb mereu tova­ pentru muncă şi viaţă în­ l altceva decit să golească \
lonate c- ţiuni sînt şi aici şi om da menajer, termoficore etc. în să marcheze un spor sub­ ■ lighean ele cu apa irrfil- ţi
lai do bn exemplu concludent. Din ansamblu, instalaţiile de ter- stanţial în calitate. răşii de muncă ? Nu I Cu seamnă pentru acest colec­ / trată prin terasă în apar- }
uşoară ; Eugen C-rasuc, cu Soc aci tiv gindire, demnitate, do­
tiri; 17,20 Alexandru Marion, Ştefan rinţa de a ii respectat şi } tamentele lor. Dacă nu \
50 Din ţ ghicesc, atunci „disirac- i
,00 Orele Bereş, Ion Giol, Zokan preţuit după muncă. Inima (fia" e moi mare. Au in- i
aluri fol- Aţi întrebat, vă răspundem ATELIERUL MECANIC Mayoi, Vasile Giol, Ko­ unui colectiv, oridt de pu­ I cercat ei . „să aranjeze }
îaio cu BARZA, ta foto : o parte vacs Alexandru, Alexandru ternic ar fi el, este omul,
iţe sono­ din echipa de bobinatoare, A ploile" la I.G.C.L. După
r-o oră ; Emilia Baie — Boiţa. Pen- solvenţii şcolilor profesiona­ condusă de loan Pieţa, e- Băyte şl alţii muncesc de cu faptele şi glodurile sa­ i două reparaţii, în case la
» muzical sionorii de invaliditate gra­ le vor fi încadraţi în cate­ chipă caro executa mimai la începutul începuturilor. le. Sînt bucurii care n-au ; ei nu mai plouă chiar a-
lucrări de bună calitate.
dul III încadraţi în muncă goria 1 B. Foto: V1RGIL ONOIU Nu cred că, trecînd - din egal... \ Urnei cînd plouă alară;
cu jumătate de normă bene­ Nîcu Sbuchea — Haţeg. brigadă în brigadă, s-ar a- DUMITRU DEM IONAŞCU i plouă după aceea ; ca i
ficiază de concediu de o- Nota trimisă recent pentru j fr.tr-o casă reparată cu.,. }
dihnă în raport cu vechimea rubrica „Semnal" se referă ţ apă de ploaie. }
totală în muncă, aşa cum
i ia un fapt prea minor pen­ j DOAR IN PROGRAM Ă
eu, se- prevede' Legea nr. 26/1967,
); Aurel calculul indemnizaţiei de tru a putea fi înserată în A Printre acţiunile ce tre- ).
JNEDOA- coloanele ziarului.
n v insulă concediu făcîndu-se în func­ A bule să fie întreprinse la \
1 lebedei ţie de cîşfigul realizat din Geta Viorica Marcu — i C.A.P. Fintoag pentru re- i
he (Cou- retribuţia pentru jumătate de Deva. Se poate schimba şi i dresarea economico-Hnan- j
ROŞANI :
; O fată normă. prenumele, procedura fiind A clară a unităţii, era pre- ţ
7 Noiem- M. T., C. A. — Deva, în aceeaşi ca în cazul schimbă­ • văzut să fie confecţionate 1
sau pi- rii .numelui, adică pe cale I 20 000 bucăţi fascine şi }
LUPENI ; conformitate cu prevederile A înfiinţat un atelier de ţ
aţi (Cul- anexei nr. 1 din Legea nr. administrativă.
lebedei 12/1971, grupa II, al. „b“, Fîorica Lazăr — Petroşani. ( confecţionat care şi căru- 6
'ULCAN : i ţe. Preşedintele C.A.P., Io- I
;ă mereu muncitorii care au absolvit Ceea ce vreţi dv. să publi­ ! sil Şerban, inginerul şef, }
LONEA : şcoala profesională pentru caţi în _ ziar este un anunţ
Minerul); promovarea în categoria a de „Mică publicitate". Tri­ A Petru lehim şi contabilul
ia navală ( şef, Ionel B-iînduşesc, mi
reşf»; A- 2-a vor trebui să aibă o miteţi textul formulat şi ' au mişcat Insă nici un
03 , . ..„ci - vechime minimă în meserie contravaloarea lui (2,50 lei
IRlC.vTVI ; A deget pentru a demara %
i ,«Jenova de un an. în consecinţă, în. cuvîntul) şi va apare cînd ţ aceste activităţi. Mai poa- £
IAD : Ur- / te mira oare pe cineva î
k <Steaua primul an de activitate ab­ doriţi dumneavoastră.
:,, Gen- \ de ce unitatea continuă \
(Patria) ; A să bală pasul pe loc ? ^
- muntele
jIU-BAI : A fi membru al societăţii, să notaţi ca exemple în a- de nimic. Intră în casă şi — Cum sînt oamenii din — De atunci nu ?
• Simen noastre socialiste înseamnă cest sens pe Petru Tomotaş, nimeni nu-i mai scoate de a. bloc, le plac frumosul ? — Nu. Ă URAREA DE PE CURSA
cultură); a-fi aduce contribuţia, pe Stancu Crisfea, Sofia Arde­ colo. — Da. Numai că sînt unii loan Lîcă, de profesie me­ A DE SEARĂ
îrile lui
Popular); măsura capacităţii, la viaţa leana, Aurel Bucium, Luca — De ce credeţi că pro­ ce nu pun mîna la crearea dic, a recunoscut deschis că t „Vă dorim noapte bu-
-de de a- localităţii unde munceşti şi Ciurea, loan Macra şi foarte cedează aşa ? lui. contribuţia personală la as­ j nă /". Urarea a adresat-o
eptembrie trăieşti, îa bunul mers o! tre­ mulţi alţii. — Nu ştiu — ne-a spus C. — Cine sînt aceştia ? pectul cartierului e neînsem­ 1 călătorilor, la microlonuf
l E p i d e -
IMERIA : burilor obştii, socialismul o- Vasiu Axente, administra­ Tismănaru. Ceea ce este —~Mai degrabă pot să nată, motivîndu-şi atitudinea I din cabina „IKARUS“-v!uî,
•mfeie, se- ferind cadrul favorabil afir­ torul Asociaţiei nr. 1, a adău­ moi trist, este faptul că nici vi-i spun pe cei ce partici­ prin aceea că este foarte o- şoferul H. Perian de pe
i) ţi 1LIA : mării şi împlinirii persona­ gat : * chiar chemaţi, invitaţi la pă la înfrumuseţare : Mioara cupat, că acosă are multă autobuzul 31-HD-3823 (a-
Iar de îu-
TELIUC ; lităţii umane în toate dome­ treabă — studiază, îl con­ parţinător G.I.G.C.L, De­
l in ae- niile de activitate. Ne e trolează pe copil la lecţii va) seara, la ora cînd se
i HEI. ARI: complet străină acea situa­ etc. etc. retrăgeau de pe traseu.
itotcsc). ţie — la care mijloacele de In discuţie publică — indiferentismul — Ca medic, cred că ştiţi Călătorii tntirziaţi i-au
informare în masă se referă că munca fizică e foarte răspuns emoţionaţi. N-au
pe larg — caracteristică so­ indicată la sănătate. mai avut asemenea sur­
cietăţii de consum ce reflec­ UE STĂ IA 0 PARTE SAU DESPRE CÎTEVA DINTRE — Da, şi eu . fac munca prize plăcute decit pe
tă izolarea individului, re­ fizică. La Sanatoriu, unde lu­ „IKARUSUL“-uJ 31 -HD-
tragerea lui din viaţa publi­ crez, mi-am plantat ceapă, 5894, condus de I. Ma-
4
că, închistarea în propriile CEI CE SE RETRAG IA „COCHILIA VIEţll PERSONALE morcovi şi adesea ies să Ie tieş. Frumos gest I Dar ar
interese. Sigur, nu se poate sap, să le plivesc. 1 li şi mai frumos dacă şi - i
spune că la Brad, unde Cazurile de mai sus, nu ceilalţi tovarăşi de breslă. 1
ne-am documentat pentru a- — Vedeţi dumneavoastră, muncă patriotică de pildă, Grarna, Constantin Solomon, sînt, din păcate, singulare. le-ar urina exemplul. 1.
cest articol — oamenii nu-şi cei mai mulţi dintre oameni nu vin. Ionel Tătărăşan şi cam atif. Pe lista celor ce nu parti­ CREDEM CĂ S-AU
aduc contribuţia la bunul participă la viaţa cartieru­ înarmat cu numele cîtorva Ceilalţi... cipă la viaţa cartierului îşi LECUIT
mers. al treburilor obşteşti, lui — aş putea să-i citez astfel de oameni, am plecat împrejurul blocului A 2 e înscriu numele şi Gheorghe Cu ocazia reviziei de
la gospodărire şi înfrumu­ aici pe Victor Negreonu, prin cartier. In faţa multor frumos, îngrijit. Şi la intrări Lifă, Gheorghe Moldovan, fond efectuate la C.A.P.
seţare. însuşi faptul că pînă Gheorghe Pietrosu, Vasile blocuri am văzut oameni şi în spate sînt plantaţi Silviu Olos, loncu lanos şi Şoimuş s-a constatat, în­
în prezent valoarea muncii Ştefan, Victor Tonţa şi alţii, muncind la straturile cu flori, trandafiri, flori. Am între- alţii, oameni care — oricît tre altele, că s-au făcut !
patriotice a ajuns la peste lacob llie, spre exemplu, mi­ bat-o pe soţia lui Mircea sînt invitaţi — se fac că nu diverse plăţi direct din
21 milioane lei, e un argu­ care se interesează de toate ner de meserie, ieşise cu să- aud sau promit, dar nu-şi încasări şi, în repetate ,
ment în acest sens. Ne spu­ — şi de aprovizionarea ma­ păliga în faţa blocului său Matei în ce a constat con­ ţin cuvîntul. Sigur, ne dăm ri.iduri; a fost depăşii j
nea Constantin Tismănaru, gazinelor din cartier, de şi muncea cu hărnicie, iar tribuţia familiei la înfrumu­ cu toţii seama, asemenea a- plafonul de cosă. Cum a- ;
administratorul Asociaţiei de buna servire în unităţile co­ gesturile tandre cu care seţarea împrejurimilor blo­ titudini nu sînt agreate şi de semenea practici contra-
locatari nr. 2. merciale, ca şi de gospodă­ mîngîia florile ni s-au părut cului. aceea trebuie găsite forme i vin normelor legale, vino-
şi mijloace — opinia publi­
— Avem în cartier oameni rire, înfrumuseţare, fiind de o deosebită gingăşie. _— Am fost la muncă pa­ că, gazetele de perete, adu­ ) vajii au suportat pencli-
foarte activi, care participă . fruntaşi în muncă patriotică. Am stat de vorbă cu loan triotică, sigur că da... nările cetăţeneşti etc., care j zările de rigoare, ceea ce
nu numai la gospodărire^ şi Dar sînt şi din aceia — de Man, de la I.M. Barza, care — Cînd ? să-l activizeze pe fiecare A credem ca-/ va ajuta să
înfrumuseţarea spaţiilor din­ ce să n-o recunoaştem ? — — Nu-mi aduc precis a- membru ol societăţii noastre. l se lecuiască de vechile
tre blocuri, ci şi la rezolva­ care după ce ies de la lu­ şi el ieşise să aranjeze stra­ mlnte, dar parcă în primă­ 1 metehne.
rea altor probleme. Puteţi cru, nu se mai interesează turile din faţa blocului C 1. vară... TRAIAN BONDOR ^