Page 89 - Drumul_socialismului_1978_10

4

ANUL 'XXX!

NR.6 52G

SlMBĂTÂ, 28

OCTOMBRIE

1978

4 pagini — 30 bani

P© platforma siderurgica Hy^©doara
M SUGO8S0
La noua ofelărie electrică pregătirile puneri în în întrecere

I. M. HUNEDOARA A
ÎNDEPLINIT PLANUL
funcţiune au intrat In faza finali PE PRIMII TREI ANI
AI CINCINALULUI
In rîndul colectivelor de
O vizită în aceste zile la tier se desprindea în pri­ şi terminaseră lucrările, de muncă din industria Jude­
oţelăria electrică nr. 2 mul rînd grija meticuloasă specialitate pe podurile ru­ ţului Hunedoara, care în
a Combinatului siderurgic cu care constructorii (şi a- lante, iar acum au început ultimii ani au obţinut în
Hunedoara oferă imaginea lături de ei, oţelarii care munca la instalaţiile de pe mod progresiv rezultate
în
do
deosebite
activitatea
tipică a muncii efervescen­ vor exploata noile cuptoa­ cuptorul electric propriu- producţie, se înscrie cu
te, a pregătirilor intense re), acţionează în aceste zis. majuscule şi cei de la în­
din preajma unei noi pre­ zile, pe bază de „inventar — Sînt definitivate, de treprinderea minieră Hune­
doara. Cel mai recent suc­
miere industriale de am­ de probleme pentru pu~ asemenea, liniile ferate ces al harnicilor mineri din
t,
I
ploare — intrarea în fron­ • nerea la punct a celui mai pentru intrarea în secţia bazinul metalifer jtl Munţi­
lor
ii
tul productiv a noii oţelă- mic amănunt legat de in­ principală şi în triaj — a- HUNEDOA.UA — noi blocuri date In folosinţa sklerurgiştilor. stituie Poiana Iluscăi încă con­
de
îndeplinirea
rii electrice hunedorene. trarea în funcţiune a oţe- mintea tovarăşul Mircea pe acum a sarcinilor reve­
în paralel cu ultimele mon­ lăriei. Tovarăşul Mircea Bîrsan. în prezent se lu­ Proiectul Legii TnvăţămYntului — nite pe primii trei ani din
cincinal.
anualul
După
taje ce se efectuează la Bîrsan — inginer şef la crează la liniile aferente cum ne-a informat tovară­
halei de pregătire a ansam­ în dezbatere şul Ion Ungureanu, şeful
blurilor de turnare a oţe­ biroului plan de la I. M.
Toate obiectivei® de mi vestiţii se.văente Hunedoara, p cş t o aceste
lului. Dar pentru intrarea prevederi «-a realizat o
Ia 1.978 — să intre ia xexinBn in funcţiune ? trenurilor în zonă este im­ producţie Industrială în va­
perios necesar ca I.C.C.F. Orientare dară spre loare de 9G,7 milioane lei,
planul
la
marfă
dolomită
fiind depăşit cu 350 000 to­
cuptorul nr. 1. o parte din I.C.S. Hunedoara — subli­ Timişoara să realizeze le­ ne.
constructori lucrează la... nia că, practic, cuptorul nr. gătura cuvenită la linia politehnizare
planul general — după cum 1 este în definitivare: se C.F.R., inclusiv instalaţiile SUPLIMENTAR: 15 00»
se exprima în limbajul u- montau în ritm viu meca­ corespunzătoare de semna­ O nouă lege a învăţă- cestuia, legarea sa cu pro­ TONE DE OŢEL
zual de aici tovarăşul Au- nismele de acţionare, co­ lizare în telecomunicaţii. mîntului se impunea, date ducţia, cercetarea şi pro­
gustin Rus, şeful lotului 3 loanele şi grinzile port-elec- în strînsă colaborare cu fiind transformările surve­ iectarea. La. cele trei oţcJării hu-
al şantierului T construcţii trozi. în ziua următoare constructorii, la montaje nite în şcoala românească Procesul legării învăţă­ nedorenc, întrecerea socia­
listă pentru metal mai mult
— ceea ce practic înseam­ erau aşteptate de la furni­ lucrează intens şi oamenii în ultimii ani. Proiectul mîntului cu producţia şi şi mai bun sc desfăşoară
înalte
nă amenajarea căilor de zorii din Bucureşti ultime­ din compartimentul de în­ Legii învăţămîntului, ela­ cercetarea a început de la hărnicie. cote de dăruire
Exploatarea
şt
ra­
acces, nivelări de terenuri, le trei grinzi aferente pri­ treţinere mecanică a noii borat din iniţiativa Comi­ cîţiva ani, dar abia acum, ţională a agregatelor şi res­
tetului Central al partidu­
cînd va avea un caracter
pectarea
verificarea şi retuşarea u- mului cuptor, care fusese oţelarii, conduşi de mais­ lui, personal a secretaru­ legic, va cunoaşte amploa­ nologiilor riguroasă a teh­
de
or­
elaborare,
nor lucrări de canalizare deja luat în primire şi de trul Alexandru Mărgoi, lui său general, tovarăşul re şi se va perfecţiona pe ganizarea raţională a mun­
cii pe întregul flux de pro­
etc. în acest mod, oame­ instalatori ; formaţiile con­ ceea ce altfel spus înseam­ Nicolae Ceauşescu, ' con­ ducţie — iată coordonatele
oţela-
nii din echipele lui Iosif duse de Alexandru Puşcaş, nă şi acumularea unei va­ sfinţeşte realităţile din e- Ing. VIOREL DRAGAM esenţiale alo muncii aceste
rilor
Pe
hunetloreni.
Bogdan, Ion Frunză, Nieo- Matei Şuster, Vasile Bocă- loroase experienţe profe- tapa actuală. Este pentru d-rector adjunct căi ei au realizat supli­
Liceul industrial nr. 2,. mentar prevederilor de
lae Feleki, valorifică cu fo­ neţ şi loan Sandu — de prima dată cînd o lege a „Aurel Vlaicu" Orăstle plan iu cele 9 luni şi 25
S. tONESCU
los timpul în aşteptarea la şantierul II montaj-in- învăţămîntului tratează de zile din an, aproape
45 009 tone de oţel de bună
predării iminente — de stalaţii al I.C.S.H. — sînt (Continuare în pag. a 2-a) problema politehnizării a- (Continuare în pag. a 3-a) calitate.
către montori — a cupto­ prinşi într-un adevărat iu­ DEPĂŞIRI DE PLAN
rului nr. 1 la înzidire, ope­ reş la aceste lucrări fina- LA PRINCIPALELE
raţie care va trebui să fie lizatoare. La rîndul lor, e- PRODUSE
efectuată în timp record. lectricienii puseseră în Dăruirea în muncă şi hăr­
nicia, hotărirea unanimă de
Din operativa ce a avut funcţiune cele trei staţii a încheia anul 1978 cu rea­
lizări şi depăşiri de plan
loc în ziua vizitei pe şan- interioare de C/0,4 kilovolţi la toţi indicatorii, la toate
sortimentele se concreti­
zează la „Marmura" Simc-
ria în apreciabile realizări.
Numai dc la Începutul a-
şi
cinstea eestui aici trimestru fost pînâ la
zi
au
obţinute
peste plan mai mult do
1000 mp placaj finit din
marmură şi aproape 1 500
Zilei recoltei mp dale considerabil caro
mozaicaie,
rc-
majorează
zultatelo înregistrate do Ia
începutul anului. Do remar­
cat şi calitatea superioară
DEPĂŞIRI Valea Sîngeorgiutui, iar a acestor principale produ­
LA EFECTIVELE la carne — C.A.P. Geoa- ATEIJERUn MECANIC CAII VA. Echipa de bobinatoare condusă <Io Tovia Herbei exe­ se ale fabricii.
DE ANIMALE giu, Cigmău, Beriu, Bo- cută lucrări de bună calitate. Foto: VIKGir. ONOIU
bîlna, Teliuc, Silvaş, Sui­
Preocupîndu-sc cu răs­ turi, Bretea Mureşană,
pundere de înfăptuirea o- Densus, Boş şi altele. Cu eforturi unite, organizare temeinica ş> mobilizare exemplară se realizează
biectivelor ce le revin din
programul judeţean de REALIZĂRI ALE
dezvoltare a zootehniei, LEGUMICULTORILOR Semănatul ultimelor suprafeţe cu grîu, strîngerea
numeroase cooperative a-
gricole se prezintă acum, Datorită eforturilor sus­
în preajma sărbătoririi ţinute depuse pentru a-
Zilei recoltei, cu preve­ plicarea tehnologiilor spe­ fără pierderi a recoltei şl livrarea producţiei
derile planului anual în­ cifice culturilor de - legu­
deplinite şi depăşite la e- me, fermele legumicole
fectivele de animale. La ale I.A.S. Mintia şi Sime- destinate fondului de stat
specia bovine, cele mai ria îşi onorează în bune
însemnate sporuri sînt condiţii sarcinile de li­ Una clin lucrările cu in­ aport decisiv la efectuarea
înregistrate de către vrare a produselor la fon­ fluenţă hotărîtoare asupra £3 însămînţarea griului trebuie încheiată grabnic pe semănatului în condiţii a-
C.A.P. Silvaş, Ostrov, Bur- dul centralizat, realizînd recoltei, de cereale păioase toate suprafeţele planificate în fiecare unitate agricolă
jue, Lăpuşnic, Romos, totodată însemnate depă­ a anului viitor, respectiv grotehnice superioare l-au
Lu-
mecanizatorii.
avut
Turdaş — să amintim şiri faţă de veniturile bă­ semănatul, sc găseşte în ffll Există realmente condiţii să fie mult sporite vitezele
doar cîteva exemple. neşti planificate. zilnice la recoltatul porumbului E3 Nu este îngăduită crînd în schimburi prelun­
faza de finalizare. Exem­ nici o restanţă leu onorarea obligaţiilor asumate faţă gite, inclusiv în zilele de
plul cooperativelor agrico­ de fondul centralizat al statului 1 duminică, mecanizatori cum
AU ÎNDEPLINIT RĂSPLATA HĂRNICIEI
PREVEDERILE le din consiliile intercoope- sînt Ştefan Sora, Petru Mi-
PE ANUL 1978 Acum, cînd se culeg ratiste Haţeg, Toteşti, Ilia huţ, Moise Bojin, Traian
roadele toamnei, mecani­ şi Simcriâ, cărora ieri le-au conştiinciozităţii şi răspun­ rămas de însămînţat. Fi­ Rînzşr, Ion Dănilă, Nico­
zatorii şi cooperatorii din mai rămas do pregătit pa­ derii dovedite în muncă de reşte, în continuare cadre­ lae Petruşe, Viorel Blaj,
O serie de cooperative Rapoltu Mare' ani toate tul germinativ şi de însă- către mecanizatori, cît şi le tehnice din unităţi tre­ Aurel Deheîean şi mulţi
agricole au reuşit să de­ motivele să se mîndreas- mînţat suprafeţe de ordi­ preocupării cadrelor tehni­ buie să urmărească cu a- alţii, au dovedit în fapte
vanseze cu cîte două-trei că cu rezultatele pe care nul zecilor de hectare cu ce faţă de calitatea lucră­ tenţie evoluţia culturilor, înalta lor răspundere fală
luni îndeplinirea planului le obţin la cultura po­ grîu sau secară, este în­ rilor, s-a reuşit ca recoltei care pe majoritatea supra­ de soarta recoltei, de înde­
şi a angajamentului asu­ rumbului. De pe suprafe­ deaproape urmat şi de că­ de cereale păioase a anului feţelor sînt răsărite şi se plinirea sarcinilor ce Ie
mat în întrecerea socia­ ţele unde s-a făcut recol­ tre unităţile din celelalte viitor să i se pună teme­ dezvoltă bine, pentru a de­ sînt încredinţate.
listă privind realizarea tatul s-au obţinut, în consilii intercooperaiisle. lii trainice. Pentru a asigu­ pista din timp eventualele Pe agenda dc lucru a
producţiei marfă de car­ medie, peste 5 000 kg Cooperativele agricole din ra condiţii ca de pe în­ . atacuri de boii sau dăună­ cooperatorilor, locul cen­
ne şi lapte. Intre unită­ boabe la hectar. O con­ raza de activitate a S.M.A, treaga suprafaţă destinată tori în scopul de a inter­ tral îl deţine acum recol­
ţile cu depăşiri la livra­ tribuţie decisivă la acest Orăştie, Dobra, Brad şi Hu­ culturilor de păioase să se veni operativ la combate­ tarea porumbului şi înma-
rea producţiei de lapte rezultat şi-au adus-o me­ nedoara, de pildă, mai a- obţină recolte sporite la rea lor. gazinarea grabnică şi fără
se situează C.A.P. Ostrov, canizatorii Acs Francisc, veau, ieri, de însămînţat hectar se impune, cu acui­ Alături de cooperatori, pierderi, pînă la ultimul
Pul, Bărăşti, Lunca Mo­ Adam loniţă, Romulus tate, ea lucrătorii ogoare­ care au lucrat intens la e- ştiulete, a întregii produc-»-
ţilor, Archia, Răcăştie şi Toader şi alţii. cîte 110—160 hectare din lor să nu slăbească exigen­ liberarea cu prioritate a
prevederile planului pentru ţa La calitate nici pe ulti­ terenurilor destinate însă- N. T1RCOB
această toamnă. Datorită mele tarlale care au mai mînţărilor de toamnă, un (Continudra în pag. a 2-a]