Page 90 - Drumul_socialismului_1978_10
P. 90
ag; r
Televiz
12.00 Telex' ; r
U MM OTfURIf RICTHCÂ 12.05 Roman-foiicu
fără glorie
<tin 23 oct.).
«Iul 19 ;
s e cy gr iu în paralel cu preocupa minoare, cinci repere auto 12,55 Curs tle lins 1
(Urmare din pag. 1) logic va fi deranjat de e- rea permanentă pentru din mase plastice, zece ele nioiă ;
xistenţa liniei ferate de că sporirea producţiei mate mente prefabricate pentru 13.20 Muzică distrs
sionale pentru activitatea lători care intersectează a- (Urmare din pag. 1} cale pentru agricultură -sint ; riale, colectivele de muncă construcţii industriale u- 14.00 România pitt
14.35 Agenţia cult-
viitoare pe care o vor pres cest flux, afectînd capaci chemate să asigure o lar din majoritatea unităţilor şoare şi 52 de diverse alte 15.00 Fotbal: F.C.
ta în scopul asigurării con tatea de utilizare a cupto ţii de porumb. Recoltatul gă. mobilizare-a forţelor şi economice ale judeţului -materiale. Corvinul Hur
sc desfăşoară în. ritm sus
(Divizia A) ;
diţiilor normale de func rului. Avînd în vedere că •a mijloacelor de transport nostru desfăşoară o vastă După cum rezultă şi din 16.50 Folclor din I
ţionare a oţelăriei. Un aju tergiversarea rezolvării a- ţinut în unităţile aparţină > existente . în fiecare unita activitate de lărgire a ga cele enunţate mai sus, o slovacă ;
intercoo-
toare
Consiliului
tor eficient dau constructo cestei probleme durează de te, în scopul scurtării peri mei sortimentale, punînd contribuţie importantă la 17.05 R.S. Cehosloi
rilor şi ceilalţi membri ai mult, considerăm absolut peratist Haţeg, unde este oadei de recoltat -şi evită un accent deosebit pe asi această acţiune înnoitoare versări islorl
posibil -ca, menţinând rea-,
colectivului ce va deservi necesară rapida deviere a rii pierderilor din produc milarea de noi produse. o au siderurgiştii de la 17.20 Clubul tinert
noua oţelărie — printre ca liniei ferate amintite, cu lizările de pînă acum, ac ţie. Odată cu culesul şi în- .;, Rrin materializarea fermă Hunedoara, colectivele de 18,15 Octombrie 19
nica
cvenime
re maiştrii Aron Circa, La- atît mai mult cu cit greu ţiunea să fie încheiată în magazinarea ştiuleţilor, aşa la întreprinderea „Victo litice interne
dislau Budoi, Răducan Po tăţile se vor amplifica în mai puţin de 4-5 zile. Deşi cum prevede angajarea lu a programelor de acţiune ria" Călan, întreprinderea naţionale ;
pa, topitorii Iosif Elec, Va- perspectiva intrării în func suprafaţa de pe care s-a crărilor în acord global cu fixate în acest scop, în de materiale dc construc 18.35 Antologia fila
sile Leţcan, turnătorii Ioan ţiune a celui dc-al doilea str.îns recolta de porumb cooperatorii, trebuie să se cursul anului 1978, pînă în tru topii şi
Anii de aur
Dinu şi Pavel Vaşile — cuptor electric. Cu aceeaşi în cooperativele agricole facă şi eliberarea suprafe prezent, în judeţul Hune ţii Deva, întreprinderea diei ;
, dcpunînd eforturi stărui atenţie trebuie tratată şi în ziua de 26 octombrie ţelor de coceni pentru a se doara a fost asimilat un chimică Orăştie, din unită 19.30 Telejurnal ;
toare pentru ca -acest obi situaţia sistemului de dre a.c., a fost mai mare faţă putea efectua arăturile de număr de peste 820 pro ţile producătoare de bu 19.50 Viaţa raţion
ectiv să intre în funcţiune naj al apelor freatice din de cea stabilită, ritmul de toamnă. duse-şi tehnici noi, din ca nuri de larg • consum. în e fum de ţ
la termenul stabilit. Dar, secţie şi devierea pîrîului lucru nu poate fi conside Pe primul plan al -preo re mai mult de 80 la sută făptuind în continuare, boală ;
cu gîndul la importanţa Mînerău, lucrări care au rat satisfăcător în toate co cupării organizaţiilor de sînt înregistrate în sfera cu aceeaşi responsabilitate, 20.00 Teleenciclopt
premierei industriale ce va fost proiectate şi executa munele şi unităţile agrico partid şi conducerilor uni producţiei bunurilor de propriile programe întoc 20,40 Film serial:
gat, om sărs
avea loc aici peste puţin te în ideea amenajării hi le. Există însemnate posi tăţilor agricole se află o- larg consum. în rîndul mite în fiecare unitate dui 20 ;
timp, colectivul acesta are drologice a rîului Cerna. bilităţi pentru a creşte su norarea exemplară a obli noilor produse, specifice economică pentru moder 21.30 Intilivre cu :
şi unele îngrijorări. „Oda întrueît -această amenajare prafeţele de pe care se cu gaţiilor de livrare a pro industriei hunedorene, se nizarea şi înnoirea produc mori.; ;
tă cu punerea în funcţiune nu s-a făcut, în prezent a- leg ştiuleţii şi se elitrerea- duselor la fondul centrali înscriu de asemenea patru ţiei, pînă la finele anului 22.00 Melodii rom
a primului cuptor — ne pele Cernei colmatează mai ză zilnic de coceni, îndeo zat al statului. In acest sortimente de oţel-beton ieri şi do :
spunea tovarăşul inginer mult de jumătate din sec sebi în cooperativele -agri sens, exemple demne de şi unele oţeluri cu carac colectivele de muncă din 22.30 Telejurnal.
ţiunea de scurgere a pî cole din consiliile intercoo- industria judeţului Hune O Sport. C
IIio Marinescu, şeful noii rîului ’Mînerău, ceea ce ne peratiste Simeria, Orăştie, urmat oferă C.A.P. Hărău, teristici superioare — În doara -vor da noi dimen mondial de
Selecţiuni
oţelării — vom avea greu poate oferi surprize. neplă- Geoagiu. Deva, Dobra şi Sîntandrei, Şoimuş, Po deosebi oţeluri inoxidabile, siuni nomenclatorului dc dc la Straşi
tăţi^ deoarece fluxul tehno . cute...“. ■ Călan. Comandamentele lo peşti, Leşnic şi altele, care pentru rulmenţi, pentru bunuri materiale pe care
au transportat, pînă .acum,
cele mai mari cantităţi de sape de foraj. la mare a- le pun în volum sporit la ItADIO
porumb la bazele de re dîncime — noi tipuri de dispoziţia economiei noas
cepţie. cilindri turnaţi pentru la tre naţionale.
BUCUREŞTI I
dio programlU din
Riidiojuni.il; 8
Pe agenda de lucru a consiliilor populare presei ;• 8,10 Cur
diiior; 9,00 B
ştiri; 9,05 Audii
10.00 Buletin de
Finalizarea integrală a investiţiilor din Eegendâ şi literară
Revista
dor;
tin de ştiri; 11,0;
lural; 11,25 Mel<
11,3
contribuţia in bani şi in muncă a populaţiei micrâ Radlo-TV.
CrLstinoiu;
letin tle ştiri; 12
moara folcloni
12,35 Repere int
Acţiunile şi măsurile în zegetusa, Tomeşti, Vorţa şi ţiile la drumurile din Al- 13.00 De la l ia :
treprinse de organele loca Zam, cele ale oraşelor Lu- maşu Mic, Josani şi Va ridian-club; 16,Of
nai; 16,15 Fotba
le ale puterii de stat, mo peni, Vulcan, Călan şi Ha lea Nandrului, finisajele minut; 16,50 A
bilizarea şi participarea tot ţeg, care au înregistrat de la căminele culturale din estradă; 17,00 R:
mai activă .a cetăţenilor la păşiri însemnate faţă de Dumbrava, Ciulpăz şi Cu- me-rU muzical;
serii; 19,30 „Cin
realizarea unor importante prevederile perioadei res tin — comuna Peştişu Mic ; nereţo fără...
obiective edilitar-gospodă- pective. reparaţiile la drumurile 22.00 Radiojurnal
reşti de largă utilitate pu Avem însă -în cadrul ju din Mărtineşti, Dineu Ma raionul dansului
letin de ştiri; 0,<
i.M. -oiiAsjTIE. Subinginerul Petru Pârâu, împreună cu o -parte tlin echipa tle lăcătuşi blică au condus, cum -era deţului şi unităţi teri-to- re şi la podeţe în Măgura stop muzical no
întreţinere, condusă tic Iosif Borza, execută reparaţii de foarte bună calitate. şi firesc, la obţinerea de riaLadministrative care în — comuna Mărtineşti.
rezultate bune în îndepli primele nouă luni ale a- Investiţiile din contribu
nirea programului de in cestui an .au înregistrat re ţia în -bani a populaţiei I^INESVl
vestiţii -ce se-realizează din zultate slabe, sub orice constituie, potrivit Legii
contribuţia în bani -şi în critică. Aşa de exemplu 20/1971, un indicator al DEVA : Soţul
transport muncă a populaţiei atît la comuna PeŞtişu Mic a planului anual de dezvol a ile I-II (Arta);
(Pat
oraşe cit şi la sate. Cele
economico-soeială
realizat numai .12,2 la su
tare
Vlaicu
mai bune rezultate le-au tă din plan, Densuş — 17,6 comunelor şi oraşelor, iar ra : Corsarul S
(Flacăra);
(Constructorul);
Actualul ritm de -dez cuie şi un balot de tablă timp şi forţă de muncă, obţinut pe această linie la sută, Crişcior — 26,8 ,1a •consiliile populare in cali ŞANI : Revanşa
voltare — cînd volumul in greutate de 3592 kg — toate la un loc .afec.tin.-a di -consiliile populare comu sută, Sîntămăria-Orlea — tatea lor de beneficiari tre O fată aproa
producţiei ating'' valori -iar „ŢV-'-tll 21-HD-1591 — rect costurile de produc nale Cîrjiţi, Buceş, Gura- 31,7 la sută, Turdaş — 23,4 buie să asigure, luînd toa (7 Noiembrie)
impresionante tar procesul de la acelaşi beneficiar — ţie in unităţile beneficiare sada, Ilia, Rîu -de Mori, la sută, Geoagiu — 35,4 la te măsurile care se impun, sau picior (
Cai
de execuţie devine tot mai a plecat gol spre unitate respective. Or, pentru a ne Sălaşu de Sus, Unirea şi -sută, Burjuc — 37,7 la su realizarea integrală a o- EU PENI : (Cultural
munţi
-diversificat — impune mai pentru că... socoteala de încadra în exigenţele ac- • Vaţa de Jos, municipal tă, oraşul Orăştie — 34,1 biectivelor şi lucrărilor lebedei (Muncite
mult ca oricând studierea acasă a tehnicianului de a- tuale ale sporirii -continue s Deva şl orăşenesc Călan, la sută, iar oraşul Simeria prevăzute în planul de in CAN : Nimeni
şi analizarea detaliată a provizionare Iosif fluroş a eficienţei economice a 5 -care au îndeplinit -preve doar 76,5 la sută. Nu au vestiţii pe acest an. Tri mereu ; (Muncite
Brigadi
NEA
tuturor factorilor care nu se potrivea cu cea din activităţii dc producţie, se \ derile de plan pe întregul fost terminate lucrările de mestrul IV trebuie să con (Minerui); A
concură ia ridicarea efi B.J.AiT.M. Deva. Tractorul impune în mod evident, în > an, înregistrând to-todată extindere la căminul cul stituie pentru toate consi Urmărire periei
cienţei activităţii econo cu remorcă de 5 tone 41- fiecare întreprindere, o fi- : şi depăşiri substanţiale. tural din Nojag şi anexele liile populare o perioadă ile I-1I : (Munci
RICANI
Mari
mice, planificarea riguroa IfD-196 al C.F.R. L-o Deva guroasă planificarea trans- ■ Cu -realizări deosebite au gospodăreşti ..de la şcoala -de -muncă intensă pentru la Genova (7 1
să a 'muncii in toate com este însoţit de o... armată porturilor de materiale pe ; -încheiat primele nouă luni şi căminul din Săcărîmb finalizarea, cu participarea BRAD : Urmări
partimentele producţiei de oameni — 5 muncitori, bază dc grafice, ţinînd ale acestui an şi consiliile — comuna Certeju de Jos ; activă a cetăţenilor, a tu (Steaua roşie);
Ji
Gentleman
materiale. în acest context, asistaţi de delegatul maga cont de cantităţile contrac .populare comunale Şoimuş, reparaţia -căminului cultu turor lucrărilor de investi Riul care urc
activitatea din sfera trans ziner .Iosif Furdui j— care, tate, de timpul opox'tun şi Ghelari, Aninoasa, Baia ral -din Costeşti-.Deal, fini ţii .prevăzute a se construi (Flacăra»; GEC
portului, a procesului de contrar normelor în vigoa ordinea impusă de proce de Criş, Băniţa, Boşorod, sajele la podul din Cos- din contribuţia în bani şi Nun . uo piatr
Blanco
nlasa
<
.aprovizionare cu materii re, se urcaseră la -plssa-re sul normal, al aprovizionă teşti, îndiguirea văii în în muncă a populaţiei. HAŢEG : Ave
prime şi materiale, are un peste încărcătura remorcii rii tehnico-măteriale. Dobra, Hărău, Lăpugiu de Ludeşti de Jos — comuna Don Juan
rol hotărîtor atît în ce pri — o ladă cu .geamuri, să B. ION Jos, Rapoltu Mare, Sarmi- Orăştioara de Sus ; repara- N. ZAMFIR BRAZI ; Iarbi
acasă; CALAI
veşte continuitatea fluxului pun de rufe, câteva pache brie (Casa de c
productiv cit şi în dimi te cu parchet şi saci cu MERrA : Alt t
nuarea costurilor -de pro oxid galben. Cea mai „în femeie, seriile
şui); ILIA :
ducţie. cuiată" secvenţă a oferit-o dus pe strada Zorilor. E cu sub clar de li
O scurtă investigaţie fă însă maşina 21-HD-3487 a oamenii din circumscripţie na); TEI.IUC :
lui McQ in acţi
cută în una din zile a D.P.C.D.M. (I.C.R-L) Si Râs? pentru a împrăştia nişte rui).
le lui octombrie la poar meria — condusă de Vlad zgură pe drum.
ta B.J.A.T.M. Deva demon Codrean — care transporta Intr-adevăr acolo era.
strează însă că în acest nici mai mult, nici mai Muncea cu pasiunea omu
domeniu numeroase între puţin de... 8 (opţ !) lacăte, lui al cărui exemplu per
prinderi hunedorene conti Cu avizul de expediţie nr. MM RESPOftlSABILITĂŢ! sonal incită la strădanie
nuă să manifeste o negli 142667 care se află la... susţinută. Rezultatele tri
jenţă păgubitoare. De la însoţitorul şoferului, .teh — Ştiţi — ne spune Ioan din 27 octoml
bun început trebuie subli nicianul de aprovizionare CIIĂTIItSTI Vaida — eu mă simt bine
Extragerea I: i
niat faptul că, pe parcursul Viorel Bentea. Ies de ase şi la laminor dar şi aici în 89, 14, 42, 03, 3.
unei ore, cit am urmărit menea, una după alta, din Pe locui A. Vaida l-am ţelege munca In corelaţie sat, între ai mei. Socotesc Extragerea a
maşinile beneficiarilor ca baza deveană maşinile cunoscut la secţia lami- cu a celorlalţi. Ştie că de că principala obligaţie fa 88, 38, 77. 18, 7
Fond de cîşt;
re ieşeau din baza devea- 21-HD-3569, de o tonă ca noru'l de 750 mm, din ma telul cum îşi lace datoria ţă de oamenii din circum 1 190 725 lei.
nă, doar 2—3 din acestea pacitate, cu o încărcătură rele combinat hunedwean, depinde calitatea muncii scripţia comunală nr. 14,
erau încărcate cu materia de citeva- zeci -de kilogra unde lucrează ca lăcătuş. colectivului nostru. El se unde sint deputat, este ll
le la capacitatea lor, prin me pentru atelierul din L-am cunoscut ca om si angajează zi de zi intr-o să-i racordez cit mai con ^REMl
tre care : 31-HD-3406 (trans- Dobra al U.J.C.C., „DAC‘'-ul comunist, dominanta - con competiţie a calităţii mun cret la cerinţele timpului Vaida, calităţi pentru care
portînd ţeavă pentru Baza 21-HD-2179 de 10 tone ca ştiinţei sale muncitoreşti cii, oş putea spune. Are şi ce-l trăim. împreună cu ei, pe pieptul lui strălucesc
20 Simeria), „ARO“ 21-HD- pacitate, transportând cca. fiind responsabilitatea în multe responsabilităţi pe recent, am amenajat 250 „Medalia muncii", „Meda Timpul prob:
3598 (încărcată cu cabluri 1,1 tone materiale pentru îndeplinirea sarcinilor, atît linie obştească. In satul m.l. de drum, am întreţinut lia Jubiliară pentru merite 28 octombrie :
general
li
in
pentru baza de aprovizio I-V. Călan ş.aan.d. De pe linie profesională. cit şi său natal —, sau al nostru, parcul şi zona verde din deosebite în întrecerea so rece, cu cerul n
nare din Petroşani). în menţionat şi faptul că pe tărim obştesc. că doar sintem consâteni- faţa căminului cultural şi cialistă" cit şi 5 distincţii nin noaptea şi
rest, risipă de carburanţi, fiecare din aceste mijloace — Mi-am ales această — ieste deputat. alte lucrări inşumînd peste de „Fruntaş in gospodări şi cu unele inn
de timp şi forţă de muncă, de transport era însoţit de meserie — ne spunea ...Împreună cu primarul 500 de ore de muncă pa rea satelor". le ziua, viatul v
derat, ou unele
după cum vom vedea. Au 1—2 şi chiar de mai mulţi I. Vaida — nu întknplător. comunei Teliuc, Ion Vasile, triotică. ...Sînt calităţi bine racor locale de 40—45
tocamionul 21-IID-2371 de delegaţi. Un asemenea Îmi place să mă confrunt l-am căutat pe Ioan Vaida .., Respon s abilitai ea faţă date la exigenţele prezen sectorul nordic.
Temperatura
8 tone capacitate, însoţit sistem de -lucru, pe lingă ■ cu dificultăţile în faţa că acasă, in satul Clnciş. In de >prolesie, faţă de man tului, în care se pune mai prinsă, noaptea
de tehnicianul FI. Giocea utilizarea nejudicioasă -a rora alţii ezită. poartă, ne-a îMimpinat ma datul de deputat — con mult ca aricind accent pe 3 şi 3 grade, ia
de la C.S. Hunedoara, a mijloacelor de transport, — Comunistul Vaida — ma acestuia, EJisabela Vai chide primarul fon VasîJe calitatea muncii, a vieţii, a 7 şi 12 grade,
ieşit din bază cu o Jncăr- este caracterizat — după ne explică ing. Toma Gaş- da. — 'strădania de a fi om al -conştiinţei. local se va pre
Se va semnai
•eătură mai mică de 50 la cum aminteam mai la în par, secretatul organizaţiei — Îmi căutaţi fecioruJ, prezentului, sint-.doar citeva IOAN VLAD . îngheţ la sol,
sută din capacitatea mijlo ceput — şi de o mare ri de partid pe secţie — în ştiu, dar nu este acasă. E din calităţile comunistului ziarist colaborator mare parte a ţă
cului de transport — ,60 Rg sipă de' carburanţi, -de t*. mht n * mmm t mmm Ir 'jimmm M Mmmm M tmm