Page 95 - Drumul_socialismului_1978_10

DUMINICĂ, 29 OCTOMBRIE 1978 r ag. 8

fi „^ * T ,, i GljnmsHdS
Tf
UE
&ms&i MP ’ 4 | | ■ ■
si fotbal
i problematica acestui anuar.
•#»!«- Sargefia“ — o publicaţie Este propus, printre altele, 9 Ln Str„....... ot în onla--
Consemnări 99 un sistem original de clasi­ „Rhenus", de profesorii de generală
gini-
nasticâ
Şe<xua
ia
f. ştiinţifică prestigioasă ficare ornitocenologieă, o ar. 7 Deva, Mana şi Baia Ki-
I co­ premieră dealtfel în litera­ rolyl, împreună cu citeva ele­
lici* ; tura de specialitate.' Sînt ve ale aceleiaşi şcoli devene,
compo­
IV. ; Două recente apariţii e- Sumarul, echilibrat, in­ continuate,, de • asemenea, cu îtadia şi celt.aite vei ţării
reprezentau
nente
«Ie
» — G o 1 d i s ditoriale se detaşează prin clude în continuare mate­ studiile privitoare la aso­ noastre, demonstrează cu suc­
reeift prestanţa ştiinţifică menită riale variate- semnate de ces, în competiţia moaidială; '
luma- ciaţiile vegetale şi. animale valoarea şi resursele gcolîl
»taa- să le confere un . loc . dis­ muzeografi şi cercetători din cea mai întinsă rezer­ româneşti de gimnasUcă. Pce- ,
i re- Dacâ-i privim chipul, aşa că" omul'se dezrobeşte trep- tinct în peisajul vieţii spi­ din judeţ şi din ţară refe­ vaţie naturală a ţării,. Par­ luaită de Bela Karolyi doar cti,
Ciim ni s-a transmis intr-o tat de robia oamenilor. rituale hunedorene: Sar- ritoare la istoria ţinutului o lună'înaintea Campionatelor,
fotografie din uitima par- Procesul dinţii este cultu- getia, seria istorie, volu­ hunedorean începînd cu cul Naţional Retezat. mondiale, echipa României a ■
te a vieţii, nu ne putem- 'ralizare, ecl de al doilea Cele două publicaţii, ale reuşit repetarea succesului de
14,10 da scama dacă a fost un ţ civilizare. Contrariul mul XIII, respectiv volu­ perioada comunei primi­ Li Montreal : medalia de ar-
tarea es e mul XI—XII al seriei de tive pînă în. epoca con­ căror restanţe în apariţie gvrvt şi titlul de vicocamp ioa­
ic a- om înalt, dar rămînem cu culturii este ignoranţa, con- ar> trebui recuperate, susci­ nă a lumii.- O lună de mimeă -
raual certitudinca că a fost un trâriul civilizaţiei este bar­ ştiinţele naturii. Noile nu­ temporană, fiind acoperi­ tă prin tematica lor* va­ sub conducerea. reputatului an- •
Stlei- oni marc. Ochii săi au o baria“. Şi mai departe : mere ale anuarului ■ Mu­ tă astfel o arie tematică trenor o fost suficientă şi
15,Z0 expresie mîndră şi- fermă zeului judeţean din Deva, vastă. Sîn-t notabile, de riată atît interesul specia­ pentru ca Nadia să răminfi
e de „Cultura ‘ este astăzi arma liştilor cît şi al publicului Nadia — chiar dacă nu maj e
lOTMl- in spatele căreia licăreşte cea mai puternică a po­ larg. ' • ' . fetiţa de-acum doi ara, cd o
box; abia perceptibilă o undă de poarelor şi incit un popor VK sportivă matură, la fel de iu­
Baia umor. Nasul puternic, frun­ se arată mai apt i şi mai bită de publicul din lumea in-, •
lalea tea înaltă, păml sur, scurt, II Proî. E. PAVEL treagă şi mai puţin — d>r»' '
i> a accesibil pentru cultură, cu Deva nou ! — de arbitre... Am Vă- .
e di-, probabil aspru. Mustaţa atît mai multe cuvinte are zut, în zgîrcitele secvenţe ve­
fare; Vansă, ca la r.tiţia dintre la o existenţă valoroasă în structurate în funcţie de asemenea, diversele genuri nite de la televiziunea france­
.orie; bătrinii noştri ardeleni, concertul celorlalte popoa­ profilul celor două secţii, de instrumente de lucru ză, am citit cu toţii elogiile
... 15 păstrători ai „rînduielii“ re". marchează contribuţii rea­ (repertorii, cataloage, eor- Soţul călduroase la adresa echipei’ '
imn care înţelegeau o sin­ *» noastre şi... huiduielile la a-
>ada- Situai în permanenţă în le la cunoaşterea şi valori- pus-uri de documente) ca­ dresa arbitrajelor. Dar trfntem
teză aparte între dreptate, aripa stingă a Partidului j ficarea patrimoniului din re, faţă de numerele ante­ mindri, bucuroşi că Nadia şi
ma- morală şi bun simţ. Naţional Român, a profesat meu 4 4 Emilia au arătat lumii conti­
:pi»o- I Există in istoria omenirii cu consecvenţă o atitudine această zonă, impunîn- rioare ale anuarului, sînt nuitatea, resursele gimnasticii;
puse cu o mai mare per­
unele ceasuri decisive şi i- materialistă, democratică, du-se atenţiei prin‘-bogatul feminine româneşti. Emilia
repetabile. Un scriitor le de respect a demnităţii u- lor conţinut, prin ţinuta tinenţă în circuitul ştiin­ Ecranizarea romanului Eberle, campioana europeană
i-Ga- numea „ovele astrale ale mane indiferent de naţio­ materialelor inserate. ţific. dc junioare îşi face, cu cute­
între;
şi
zanţă
loc
măiestrie,
ular ; omenirii". O asemenea oră nalitate sau confesiune. Primul volum menţionat, Punctele de vedere care prestigiosului prozator in­ stelele gimnasticii mondiale şi.
pera- astrală pentru noi a fost Sargetia XIII, reuneşte pe sînt formulate in acest ca­ dian Sharadchandra Cbat- sigur, fără zgîrcehia arbitraje-:
m“. Conştient că a fi orator nu dru, abordarea istoriei hu­ terjec este distinsă cu două lor — am văzut joi exerciţiile
Vra- aceea în care Mihail Ko- înseamnă a vorbi, ci a spu­ parcursul celor 622 de premii importante : Pre­ sale la paralele şi soţ —, pre­
urilor gălniceanu a citit în Par­ ne ceva nou şi util, el ră- pagini un număr de 60 de nedorene din unghiuri di­ zenţa sa mai aproape de eli­
lament Declaraţia de In­ mîne totodată unul dintre studii şi articole de isto­ ferite, în contextul larg al miul pentru cel mai bun ta campionatelor de la Stras-
«re. dependenţă. O asemenea cei mai străluciţi oratori civilizaţiei româneşti, con­ film al Festivalului de Ia bo-urg, ar fi fost deplin meri­
mon- rie, etnografie, istoria Cairo şi Premiul pentru tată. La ora cind apar aces­
?A — oră astrală o fost şt cea în ai acestui popor, celebru culturii şi muzeologie, co­ feră noii apariţii o certă te rinduri, întrecerile la indi­
îi.rat« care Vasile Goldiş a citit pentru rostirea sa sobră, municări privind rezultate­ valoare. cel mai bun film al anului vidual compus s-au încheiat
la Alba-Iulia, la 1 Decem­ concisă, expresivă şi afo­ le unor cercetări arheolo­ La rîndul său, volumul în India. Important în ca­ şl nu dispunem de rezultate.
!R!E brie 1918, Rezoluţia Unirii. ristică, de o subtilă elegan­ gice şi, arhivistice. în pri­ XI—XII al Sargetiei, seria zul filmului „Soţul meu" (Azi se va desfăşura con­
pe
Supremă cinste, de care ţă literară. ma parte, consacrată cen­ ştiinţele naturii, înmă­ este curajul regizorului cursul locul aparate). Dar, ori­
doi pe echipe
cum,
ou-:
puţini bărbaţi ai unei na­ Se apropie acea lumina­
i nsa- tenarului independenţei de nunchează în cele 340 de Basu Chatterjec de a spar­ cerit in conjunctura pregătirii j
ţiuni au parte. El a avut tă zi in care vom serba ge tiparele convenţionale şi formării reprezentativei
eaţie; parte deoarece — asemenea cea de a 60-a aniversare a stat a României, o serie pagini o gamă variată de ale cinematografului in­ noastre şi apoi a desfăşurării !
lui Kogălniceanu — a ştiut Marii Uniri. Se cade să ne de articole trec în revistă articole, rod al unei asidue dian, axat în mod prepon­
că politica nu devine efi­ amintim de bărbaţii a că­ aspecte privitoare l-a lupta cercetări de specialitate. derent pe melodramă. Pe.
cientă decît în corelaţie cu ror siluetă a rămas de a- pentru neatîrnare a popo­ Includerea unor studii de­
• Fn- de altă parte, ni se pare
J5pi- cultura. Cine ignorează a- tunci in panteonul istoricei rului român, păstrarea fiin­ dicate temelor prioritare
c est adevăr poate deveni zile. In fruntea acestui lung ţei sale naţionale consti­ de ocrotirea naturii, con­ interesant că în India e în
reba- cel mult un abil politician. şi glorios şir stă Vasile tuind o 1 năzuinţă ' de tribuţiile privind cunoaşte­ plină ascensiune un nou întrecerilor lumii, rămîne in­
Vasile Goldiş însă, înte­ Goldiş, cel pe care Octa- veacuri. Sint relevate, pe rea patrimoniului natural curent în cea de-a şaptea contestabil argument pentru i
potenţele, rezervele şi valoarea
meiat pe o vastă cultură, vian Goga U numea „unul baza unor documente, da­ din spaţiul hunedorean artă, care tinde să desfiin­ gimnasticii româneşti, in care
ă fost un om politic, ceea dintre părinţii patriei 11 : te inedite legate de con­ (inventare floristice şi fau- ţeze hotarele delimitative —• este clar acum — centrul!
câ e cu totul altceva. „Prin supremă recunoaştere şi tribuţia hunedorenilor la nistice), cercetările aplicate din jurul subiectelor tabu, din Deva va avea un cuvînt 1
greu de spus în viitorii ani.
cultură — scria el — omul inalterabil adevăr. susţinerea războiului pen­ de ecologie animală şi ve­ intrînd adine în probleme • Şi fotbalul a adus puţină
Se dezrobeşte treptat de tru cucerirea independen­ getală, geologie şi palon- sociale de maximă impor­ bucurie şi răsplată dragostei
robia naturii, prin politi- RADU CIOBANU ţei. tologie lărgesc" implicit tanţă, cum ar fi rolul şi publice pentru el. Echipa ţă­
rii a învins, in sfîrşit, şi la
i Ka- locul femeii în societatea Bucureşti, selecţionata iugosla­
ejnie- indiană contemporană. Tî- vă. După emoţii, după un joc
i re- năra Saudamini, protago­ mai bun în repriza a doua, eu
î *,00 ajutorul marelui jucător Do-
1 Ra- nista peliculei „Soţul meu", brin, omul chemat de antre­
10,00 este menită să întruchipe­ nori ia lot numai cînd n-au
riM,05 încotro, numai la necaz. Din;
tfl Tc ze această nouă problema­ dragostea sa mare pentru fot­
mea; tică, cu toate implicaţiile bal, pentru spectatori, Dobrin,
11.05 sale contestatare contrapu- trece mereu peste acest fapt;
eilor ; ui univers şi joacă, joacă fără prejude­
ale se tradiţiilor osificate. Fe­ căţi. trimiţîndu-şi coechipierii
papu^ meia indiană, citim sub- la gol. Dobrin e chemat la lot
dimii; Numărul planetelor lo­ atunci cînd antrenorii sînt
12.05 cuibile din galaxia noastră textual în filmul lui Chat­ presaţi de opinia publică sau
13.00 este mult mai mare «lecît terjec, nu mai e azi o fiin­ de indisponibilităţi, dar Ân-
ortret se credea pînă in prezent ţă supusă, care acceptă ghelini şl Iordănescu sînt titu­
Dfts- — apreciază doi astronomi lari permanenţi ; AngheUni,
eselă; americani, Helmut Abt şi orbeşte tirania familială, ci rezervă la echipa sa de club,
Iii de Saul Lcvy, de la Observa­ îşi cere dreptul ei la o via­ care face henţ în careu ca -un
Horă torul naţional Kitt Peak ţă fără prejudecăţi. Şi junior ! Oricum meciul a ară­
14,«5 din Arizona. După obser­ chiar dacă în „Soţul meu" tat ceva îmbucurător : un
(I Di- vaţii îndelungate făcute eu moral mai bun, mai solid, e-
Se-aş- ajutorul telescopului de *4 nu se produce ruptura ire­ c.hipa depăşind — minată însă •
vii; inehes al observatorului (1 parabilă dintre ceea ce e de Dobrin, Romilă şi Hădules-.
.ţiona] incit—2,54 cm), cei doi oa­ sortit legic dispariţiei şi a- eu — momentul greu cînd era,
. 20,30 meni de ştiinţă au ajuns la condusă, reuşind să facă din.-
nsem- concluzia că 10 Ia sută titudinea novatoare, din Sameş un mare jucător, odată
22.00 dintre stelele Caii Lactee ar contextul filmului respiră In viaţă... Rădueanu ne-a de­
tnora- putea avea planete în ju­ lectat din nou şi a demonstrat,
ns pe rul lor şi, deşi este impo­ un aer proaspăt, semna- eă experienţa sa competiţiona-
in de sibil de stabilit ce propor­ lînd instalarea unui alt lă nu l-a învăţat nimic. Cu.
Btop ţie dintre aceste planete forţa şi înălţimea sa, nu a
sint locuibile după standar- sentiment de viaţă într-o
durile terestre, cu cit este structură socială dintre ce­ reuşit să degajeze mingea, în
«I, 31 mai mare numărul lor cu le mai conservatoare. minutul 90, dincolo de centrul
uJetin atit sporeşte şi şansa ca pe terenului... Dar ce a fost a-
ort şi unele dintre ele să existe trecut şi azi ne reîntllnim.
State» condiţii propice de viaţă. Obiecte funerare descoperite în mormintele dc la Valea Arsului. AL. COVACI cu... campionatul diviziei A. ©
azi ; Intr-un studiu publicat de Etapa de azi aduce două nou­
ni — Fundaţia naţională ameri­ tăţi pentru fotbalul hunedo­
Agen- cană pentru ştiinţă, Abt şi Medicina populară — sursă pentru rean. La Jiul debutează ca an­
itivele I,evy afirmă că pot demon­ trenor principal, într-un meci
ne — stra existenţa unor planete Necropola de ia Valea Arsului greu, cu Dinamo, Nicolae
Mu- in jurul aşa-numitclor ste­ cercetările farmacologice Oaidă. Vineri, iioul antrenor
lorioa le „calde". Pină acum s-a ne spunea că pregătirea jocu­
iul la apreciat că, diu cauza miş­ stabili cu exactitate perioada Medicina populară se puternică acţiune antibio- lui de azi s-a făcut în cele
liric: cării lor de revoluţie mai de încadrare a necropolei ? dovedeşte mereu aceeaşi tică şi antiseptică, acţio- mai bune condiţii, cu o par­
lolan- rapide, asemenea aştri nu Interviu cu ADRIANA RU- — Materialul de inventar ticipare activă, cle-a lungul în­
19,30— pot avea însoţitori plane­ SU — arheolog la Muzeul al mormintelor — urcioare sursă vie pentru cercetări­ nînd prompt asupra infla­ tregii perioade de întrerupere,’
(ion al tari. Soarele (astru relativ judeţean DEVA funerare, căni, opaiţe, frag­ le farmacologice — au a- mării căilor' respiratorii a tuturor jucătorilor, care de­
stiva- „rece") are la suprafaţă o mente de cuarţ, cuie, mone­ rătat specialiştii Centrului superioare. Extractul din monstrează o îmbucurătoare
temperatură de 10 000 dc revenire de formă, adaptabili-,
grade Fahrenhelt şi efectu­ de — face posibilă o plasare de cercetări medicale din frunze de coacăze negre late şi receptivitate la efortul,
ează o mişcare completă de — In cadrul simpozionului a ei pentru secolele II-III Tg. Mureş, într-o serie de sau strugurei s-a dovedit procesului de instruire. In e-
rotaţie in 25 de zile. Ste­ „Permanenţă şi continuitate e.n. cltipă va reintra Mulţescu şii
lele „calde" ating tempera­ pe meleagurile hunedorene", — Dintre obiectele scoase comunicări privind valori­ unul dintre cele mai efi­ sînt speranţe ca şi Dumitrache
turi de 100 000 grade Fah- desfăşurat recent la Deva, la iveală cu ocazia Săpătu­ ficarea plantelor medicina­ ciente remedii împotriva să fie mai apt de joc. Oricum,
renheit şi se pot roti în comunicarea susţinută de rilor care prezintă un inte­ le şi aromatice la un re­ creşterii colesterolului din meciul cu Dinamo rămîne di­
jurul axei lor in cîteva dumneavoastră, in care pre­ res aparte ? ficil, dar nu de necîştigat... #
entru ore. Aproximativ 10 la sută zentaţi concluziile săpăturilor —Prezintă interes apariţia cent simpozion ştiinţific. sînge, fenomen care favo­ A doua noutate, tot un antre­
rece, dintre stelele Căii Lactee de la Valea Arsului (Brad), a trei stele funerare frag­ Astfel, s-a dovedit că rizează apariţia ateroscle- nor : Dumitru Borcău la 'Mu­
Izolat sînt „calde". a stîniit interes. mentare pc baza cărora se rozei. reşul Deva. în primul său joc,'
)1 taţii Abt şi Levy au urmărit — La Valea Arsului s-a va putea face o încadrare în extractul de usturoi' are o la Cugir. Succes !
slab recent evoluţia a 42 de ste­ descoperit o necropolă roma­ spaţiul necropolei respective.
nord- le „calde", Sneercînd să nă care numără în prezent Sint interesante şi prin teh­
aptea vadă dacă nu cumva miş­ 1X5 morminte şi e atribuită nica de execuţie, una dintre Realizări româneşti NICOLAE STANCIU
rtinus carea lor nu este încetinită unor colonişti illiri sau dal- ele, după cîte s-ar părea, ar
î în- dc forţele gravitaţionale ale matini — aduşi pe teritoriul fi, prin forma sa, un unicat
unor planete. Ei au des­ Daciei romane imediat după în întregul imperiu Roman. NOU INSTRUMENTAU ANTICANCEROS
eţ la coperit că în cazul a şap­ cucerirea ei —, ce se ocupau — Zona în care aţi făcut în divizia A
,eaţa, te dintre ele acţionează a- cu extragerea şi prelucrarea săpăturile este mal puţin stut
brie: fiemenca forţe. Un studiu aurului. Interesant pentru diată din punct de vedere Un colectiv de fizicieni, marcabile în tratamentul
;, cu similar, efectuat în 1970, a necropolă este ritul de în- arheologic. Intenţionaţi să vă medici, ingineri şi tehni­ cancerului de limbă, al la fotbal
Lo- avut ca obiect 123 stele mormîntare : incinerare In. continuaţi investigaţiile aici cieni a realizat aşa-numi- sinusurilor, pielii, colului
•reci- „reci". S-a ajuus la con­ groapă de înhumare — gropi şi pe viitor ?
oaie, cluzia că circa zece la sută de formă rectangulară. în — Intr-adevăr, această zo­ tul „set oncobalt" — o uterin, deschizînd noi po­ Ieri chtpă-amiază, in cadrul
e la- dintre de au în vecinătate privinţa locului de incinera­ nă este puţin cunoscută. Cer­ colecţie de 88 elemente sibilităţi de diversificare etapei a 10-a a campionatului
diviziei A la fotbal, s-au dis­
corpuri cereşti caro sînt re există două ipoteze : ar­ cetări sistematice aici au radioactive (ace şi celule) în domeniul iradierilor
ntcr- prea mici pentru a putea derea se făcea pe un rug îhcePtrt abia în 1977. Inten- putat două partide. La Piteşti,
i in- care permite terapia di­ biomedicale. Acest nou echipa locală F.C. Argeş a în­
fi alto stole, dar suficient deasupra gropii, sau în altă ţi^e mele sînt de a continua medical este vins cu scorii! de 2—0 (0—0)
de mari pentru a fi plane­ parte, resturile fiind aduse şi săpăturile pentru a vedea în- ferenţiată, în funcţie de instrument
s, cu te. depuse în groapă după puri- tinderea cimitirului, eyen- tipul histologic, extinde­ folosit în mod curent în formaţia F.C. Corvinul Hune­
. Se Aparatura actuală nu este ficarea ei. îh sprijinul primei tnal depistarea aşezării şi, de' oncologie doara, prin golurile marcate de
1 sub totuşi suficient de sensibi­ ipoteze stă grosimea p e r e ţ i - î n d o i a l ă , _ de .a face şi rea, localizarea şi stadiul institutele Moiceanu (min. 85) şi Radu
nin- lă pentru detectarea conclu­ lor arşi şi cantitatea de căr- ' fl lte sondaje în vederea gă- de evoluţie a tumorii. din Bucureşti şi Cluj-Na- H (min. 90). Echipa IJ.T. Arad:
centa dentă a prezenţei planete­ bune din groapă. sini c * e n °i puncte arheolo- Verificat în practică poca şi în spitalele cli­ a câştigat cil scorni de 1—8
teren
km/ lor In jurul stelelor ga­ — Pe baza obiectelor des- £ ice> , _ , , medicală „Setul oncobalt" nice din Sibiu, Craiova şi (1—0) jocul susţinut pe Timi­
cu
propriu
Politehnica
laxiei. coperite în morminte puteţi VIORICA ROMAN
a realizat randamente re­ Iaşi. şoara, autorul golului fiind
Broşovsehi (min. 25).