Page 98 - Drumul_socialismului_1978_10

Fag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR,

Plenara Consiliului judeţean Hunedoara
Telei
ing. - al Frontului Unităţii Socialiste
(Urmare din pag. 1} Deşi mai sînt şi aici u- precum şi alţii, constituie adresat tovarăşului I. 3,00 TelcşcoaD
0,00 Panoramh
nele srreutăţi şi neajunsuri, o garanţie că şi pe acest Mircea Chirilă, şeful Şan­ 10.33 Roman-fo:
care aparţin fi muncitori­ şantier treburile pot şi tre­ tierului nr. 5 Orăştie al (Urmare din pag. 1} tribuţie însemnată la mobili­ iero fără
tate individuală. Vremea lor din şantier, dar şi u- buie să meargă mai bine. T. C. Deva, întrebarea : zarea activă a tuturor oame­ luarea cp!
bună îi îmbia parcă Sa lu­ nor beneficiari sau chiar Pentru stabilizarea oa­ Cum va fi încheiat anul judeţene ale oamenilor mun­ nilor muncii din judeţul nos­ II, 23 In alb şi
cru pe oameni, iar apro­ proiectanţilor, este vizibilă menilor — şantierul este 1978 la construcţia de lo­ cii de naţionalitate maghia­ tru la înfăptuirea neabătută cărările
iubiri. F,pl
piata scadenţă a locuinţe­ preocuparea colectivului de deficitar cu vreo 60 de lu­ cuinţe şi ce pregătiri se ră şi germană în lumina in­ a obiectivelor şi sarcinilor 12,15 Telex;
lor pe acest an îi mobiliza a face lucrul la timp şi crători, iar ceilalţi nu se iac pentru activitatea din dicaţiilor date de secretarul stabilite de Congresul al 12.20 Includerea
lui;
şi mai mult. Maiştrii P.an- anul viitor ? general al partidului, pre­ Xl-lea şi Conferinţa Naţio­ lfi.OO Telex;
ridică toţi la un nivel de
dele Popeseu şi Oliviu de calitate. Din discuţiile pregătire corespunzător — — Am predat pînă acum şedintele Frontului Unităţii nală ale partidului. In con­ 16,03 Telcşooală
Popa coordonau electiv, purtate cu muncitori, maiş- 54 de apartamente, în pri­ Socialiste, tovarăşul Nicolae tinuare, vorbitorul a relevat 16.33 Cure de
1
ză;
„de aproape *, activitatea ma jumătate a lunii no­ Ceauşescu. principalele direcţii în care 17.05 Moştenire
echipelor de la blocul 7. iembrie vom mai preda 38, S-a apreciat că alături de consiliile oamenilor muncii lor — <
„După cum se poate ve­ Condiţiile pentru adică jumătate •. din blocul oamenii muncii români, de naţionalitate maghiară şi ncscu (I);
-
dea, forţele sînt concentra­ 7, urmând ca în decembrie muncitorii, inginerii, tehni­ germană sînt chemate să ac­ 17,53 Tragerea i
ic ADAS;
te la finisajele interioare să-l predăm integral, ceea cienii, celelalte categorii de ţioneze în viitor, alături de 18.05 Consultaţii
şi exterioare — preciza îndeplinirea planului ce îndeamnă realizarea îîi oameni ai muneji de naţio­ celelalte organizaţii compo­ 18.25 Tribuna T
maistrul Popeseu. Vrem ca plus a 9 apartamente faţă nalitate maghiară şi germa­ nente ale Frontului Unităţii 13.50 Lecţii TV.
crătorii d!
prin 10 noiembrie să pre­ anual trebuie de plan. în schimb, rămî- nă din unităţile industriale Socialiste, pentru educarea ră;
dăm 3 scări, respectiv 38 nem în restanţă cu blocul şi de construcţii, din agri­ revoluţionară, ştiinţifică, pa­ 13.20 îoai de se
19,80 Telejurnal
de apartamente, urmînd 116, în principal din cau­ cultură, comerţ, transporturi, triotică şi civică a tuturor 19.50 Ancheta
ca pe celelalte 44 să le materializate integral za primirii cu mare întâr­ din unităţile de învăţămînt, categoriilor de oameni ai 20.20 Scară de 1
predăm înaintea încheierii ziere a documentaţiei. Noi cultură şi sănătate aduc o muncii. Munca de educaţie renada pe
anului. Toţi lucrătorii sînt urgentăm lucrul şi aici, contribuţie sporită la înfăp­ trebuie să cultive cu stăruin­ vlrsle“ 0
verac. Pr,c
hotărîţi şj se ţin de trea­ tri, cu factori de răspun­ se depun eforturi de îmbu­ dar nu-1 vom putea termi­ tuirea neabătută a sarcini- ţă dragostea pentru patria 22 1 O.Mcz'câ uş
bă". „Dar calitatea?" — dere din şantier a reieşit nătăţire a condiţiilor de na. Pentru anul 1979 sar­ nilor economico-sociale ce natală, pentru Partidul Co­ 22.25 Telejurnal:
întrebăm. „Eu, împreună hotârîrea unanimă de a e- lucru şi de viaţă, de ridi­ cinile şantierului cresc cu stau în faţa judeţului — rod munist Român, pentru statul 22.33 lui. Închiderea
cu băieţii din echipele pe limina carenţele care mai care a pregătirii profesio­ 10 milioane lei, iar ca nu­ al lărgirii continue a de­ şi poporul nostru, să sădeas­
care le coordonez, am există în activitatea şan­ nale şi a conştiinţei mun­ măr de locuinţe cu peste mocraţiei noastre socialiste,
hotărit să nu dăm nici o tierului, de a îmbunătăţi citoreşti. De curînd a fost 100. Ne preocupăm deja al activităţii educative des­ că în conştiinţa tuturor oa­ Kadk
lucrare de calitate slabă, continuu munca, sub toa­ terminat un nou bloc cu de asigurarea condiţiilor făşurate sub conducerea or­ menilor muncii români, ma-
să n-avem probleme de re­ te aspectele, de a se înca­ 40 de garsoniere, care vor pentru planul anului vii­ ganelor şi organizaţiilor de glrari, germani şi de alte
medieri". ÎI abordăm pe dra riguros în prevederile fi repartizate chiar în a- tor — completarea şi pre­ partid. naţionalităţi sentimentul de BUCUREŞTI
şef pi de echipă zidari, de pţan. Lucrători de nă­ ceste zile lucrătorilor din gătirea forţei de muncă, Participanţii la dezbateri frăţie şi solidaritate în lupta diopro gramul d
Rad i o, j urnal; S
Martin Miiller, care lucrea­ dejde, cum sînt şefii de e- şantier, s-a luat măsura organizarea mai bună a lu­ au. exprimat hotârîrea de a pentru ridicarea patriei so­ presei; 8,10 Cu
ză efectiv cu cei 8 oameni chipă Nicolae Radu — dul­ organizării unor cursuri de crului la fiecare obiectiv, acţiona cu şi mai multă cialiste comune pe noi trep­ dillor ; 9,00 j
Răs
din formaţia sa la faţade. gheri, Constantin Mocanu pregătire profesională. Du­ contractarea materialelor fermitate în vederea ridică­ te de progres şi civilizaţie. ştiri; 9,05 10,0
cultătorilor;
„Noi -alcătuim o echipă su­ — fierar-betonişti, Martin pă cum ni s-a spus, pe şan­ necesare,' o mai bună con­ rii nivelului general de Ea trebuie să se manifeste ştiri; 10,20 Alterr
dată, din oameni bine pre­ M.ullcr — zidari, Dumitru tier sînt condiţii pentru a lucrare cu beneficiarii noş­ cunoaştere al maselor, al activ, combăfînd cu energie folk; 10,10 Mie
Buletin
ştiri
de
gătiţi şi cu vechime în Popa — mozaicari, Vasile se lucra mai bine, mai cu tri de. investiţii — şi avem dezvoltării conştiinţei socia­ ideologia burgheză, concep­ folcloric; 11,20 •.
muncă. Ne străduim să fa­ Doşteţeanu — tâmplari, spor. Ele trebuie însă te­ încrederea, că vom lucra liste. S-a relevat necesitatea ţiile antiştiinţifice despre lu­ ră radio-tv. :
cem treabă bună şi cred Szekereş Ioan — instala­ meinic folosite, la maxi­ mai bine şi mai eficient de a se munci cu şi mai me şi societate. Munca edu­ tec» „U'‘; 12,00
că reuşim" — ne spune in­ tori, Vasile Iancu şi Dra- mum valorificate: în anul viitor, multă stăruinţă în direcţia cativă trebuie să se desfă­ ştiri; 12,05 E no
folclorului
terlocutorul. gostin Negru — zugravi, — în finalul anchetei am îlămîne de văzut. creşterii nivelului politic şi şoare în cunoştinţă de cau­ Ziua mondială
ideologic al celor ce mun­ ză, de specific, diferenţiat, lor; 12,35 Med:
rentin
Dclinar;
cesc de naţionalitate ma­ folosindu-se cu mai multă in­ 1 Ia 3 ; 35,00
CKItE HI uaimie «HOR formarea concepţiei ştiinţifi­ bărilor şi răspunsurilor. 16,20 16,40 Nod
FOTQCRiTICĂ ghiară şi germană, pentru sistenţă dialogul, forma între­ rioşllor; 16,00
Coordonat
ce;
Este necesar ca învăţâmîn-
ce, materialist-dialectice de­
uş
spre lume şi societate, pen­ tul polifico-idea!og c pe linia de muzică ştir
Buletin
do
:
(Urmare din pag. 1) semănăfoare s-au bucurat, cii spornice pentru bunăsta­ tru stimularea participării mori» pămlnti
de asemenea, legumele şi rea poporului a fost între­ maselor la amplele activităţi F.U.S, să fie mai bine orga­ nesc; 17,50 Cîn
iensivă şi modernizare a a- fructele puse la dispoziţia gită şi de evoluţia mult a- ce se desfăşoară în cadrul nizat, insfruindu-se temei­ tice; 18,00 Oreli
Iniţiatori — ini
nic propagandiştii pentru a-
griculturii, precum şi a în­ populaţiei — dornice să-şi piaudată a unor formaţii şi Festivalului naţional „Cîn- sigurarea unui conţinut co­ Informaţii —
semnatelor rezerve de a facă aprovizionarea pentru ansambluri artistice. Pe sce­ tarea României". interviuri; 20, i
folosi cu eficienţă tot mai toamnă şi iarnă de către u- na amenajată Iq locul unde Plenara a examinat de a- respunzător şi îrvlăturînd.u-se vatră do ciutei
20,15 România •
ridicată potenţialul uman şi nităţile întreprinderii jude­ semenea măsurile luate pen-• orice manifestare de forma­ dustrial contrar
material de care dispun u- ţene de legume şi fructe, a fost sărbătorită Ziua re­ fru pregătirea şi deschide­ lism. Numai în acest mod Cadenţe sonori
stu
nităţile agricole de stat şi Agrocoop şi Complexul de coltei la Deva şi-au dat rea noului an de învăţămînt se va asigura eficienţă învă­ şlagăre in oră;
zi
intr-o
cooperatiste. Aplicînd pe magazine Gostat. Notabilă concursul, între altele, fan­ politico-ideologic ol F.U.S. ţământului politico-ideologic Non stop muz'
scară largă tehnologiile a fost şi prezenţa produse­ fara E.M. Deva, grupul vo­ In încheierea lucrărilor ple­ şi întregii munci educative
înaintate, cooperativele a- lor întreprinderii de stat cal şi soliştii Casei pionieri­ narei a luat cuvînful tova­ în mobilizarea tuturor oa­
gricole din Ostrov, Lăpuş- „Avicola" Mintia, a celor o- răşul Teodor Haş, care a a- menilor muncii la realizarea Hi 1NER
nic, Rapoltu Mare, Sînton- ferite de Apicola şi Plafar, lor şi şoimilor patriei Deva, preciat activitatea desfăşu­ şi depăşirea sarcinilor eco­
drei, Geoagiu, Silvaş, Orăş­ de unităţile cooperaţiei de taraful I.E.C. Deva, ansam­ rată de consiliile oamenilor nomice pe acest an, pregăti­
DEVA:
Ghin
tie — să ne referim doar la consum şi meşteşugăreşti, blurile folclorice ale caselor muncii de naţionalitate ma­ rea condiţiilor îndeplinirii ria); Omul
cîteva exemple, ou reuşit să precum şi de cele de ali­ de cultură din Deva şi Ca­ ghiară şi germană ca o con­ planului pe anul 1979. (Arta); HUNE
smulgă an de an pămîntu- mentaţiei publice. lau. ţul meu — ser:
lui roade bogate, demon- in numeroase co-mune şi căra); RîMl cai
tc-le (Arta); Gi
s+rînd că există realmente unităţi agricole, Ziua recol­ striictorul); 1
condiţii pentru a obţine tei a fost sărbătorită prin Corsarul din
randamente superioare la muncă, ţăranii cooperatori rea); Mă voi
(7
Noii
toate culturile şi în toate şi ' mecanizatorii fiind pre­ Erimo la unchi
canţă
sectoarele de producţie. De­ zenţi la datorie, la strînge- publica); DUP
altfel, afluenţa mare de rea grabnică a roadelor' York, New Y<
cumpărători spre standurile, toamnei. De asemenea, în I-1I (Cultural)
(Munci;
nebuni
sectorul cu foc continuu al
invitaţie punctele sau expozijiile cu agriculturii, zootehnia, acti­ CAN ; Odisei
(Muncitoresc);
vînzare organizate de unită-
Jile respective şi de multe vitatea nu a cunoscut clipe Danka (Miner
LA: Melodii, r
Noul pod tle peste Mureş de altele, cu prilejul sărbători­ de răgaz, in cadrul adună­ citoresc) ;
la Şoiinu.ş — inaugurat nu de rii Zilei' recoltei, a fost o rilor populare, care au mar­ Mărit poliţista
muit — este o realizare fru­ cat evenimentul sărbătoririi (Muncitoresc);
moasă ce contribuie la buna dovadă elocventă a recu­ luiN'' V de cei
desfăşurare a circulaţiei auto. noaşterii în fapte a dăruirii, roadelor toamnei, s-a adus şic) , /ORAŞTI
Deşi n-a trecut multă vreme hărniciei şi priceperii în cinstire muncii făuritorilor periculoasa —
de la darea lui Sn exploatare, recoltelor bogate, a fost ex­ (Patria); Mai
podul a şi început să pună muncă a ţăranilor coopera­ (Flacăra); GI
probleme. Astfel, pe unui din tori, mecanizatorilor şi a primată hotârîrea fermă a Aventurile lui
trotuare (pe cel din dreapta lucrătorilor ogoarelor hune- (Casa dc culţi
cum mergi spre Şoiniuş), au cadrelor de specialişti. Exi­ dorene de a transpune nea­ Jucăria (Popa
apărut — cum se poate vedea genţele consumatorilor au Aventurile iui
şl în fotografia de fată —cî- rost deplin- satisfăcute de bătut în viaţă politica în­ CALAN; Vi
teva găuri ce fac dificilă cir­ calitatea produselor oferite ţeleaptă a partidului nostru (Casa de cu
culaţia pietonilor, mai ales de dezvoltare intensivă şi RIA: Judecăt
pe întuneric. Oare tovarăşii spre vînzare de cooperato­ modernizare a agriculturii. drum (Mureş;
care so ocupă de întreţinerea rii din Geoagiu, Lăpuşnic, pidemia (Li
şoselelor naţionale nu-şi fac Ostrov, Peşfeana, Deva, Şoi­ * L1UC: Sclavi
drum pe noul pod ? Ii invi­ norul).
tăm să se ducă mai des pe muş, Turdaş, Haţeg şi din Atmosfera de sărbătorire Mii şi mii de huncdorenl au ţinut să fie prezenţi ia sărbătorirea Zilei recoltei.
acolo. alte unităţi. De aprecieri a- a roadelor hărniciei, a mun­ Foto : V1RGIL ONOIU
Se zice că, odată, un lună da, nouă ba. Căci nu muncă. Dar n-a făcut-o, notă discordantă cu mo­
om ce îndrăgea munca i-a plăcut nicăieri. De duc si caut de lucru, preferind să se plimbe dul de a trăi şi a gîndi Timpul pro
precum clinele lanţul, ie­ ce ? O zice singur cui îl prin oraş — în companii al oamenilor muncii din 31 oct. :
In prima ]
şea pe poarta casei: „Un­ întreabă : „Munca nu-i de care nu-i fac cinste — şi Valea Jiului, caracterizaţi valului vrem
de mergi ?“ — l-a între­ mine. Rupere de oase ioe-ar fi să nu găsesc 1“ să taie frunză la cîi'ni, prin hărnicie, principii de general răcoi
bat cineva. „Mă duc să îmi trebuie ?“. cum se zice. C.N. are nu­ muncă şi de viaţă sănă­ rul temporar
caut de lucru, bine-ar fi Ce face I.P. în lungul mai mamă, tatăl lui a toase. Dezvoltarea multi­ vor cădea pl
general
s
in
să nu găsesc !“ — a răs­ său tinip liber ? S-o luăm băutură. Ceea ce se mai ductivă, I.P. le-a dat cu plecat şi de cea care laterală a patriei oferă tura minimă
puns omul. Nu se ştie de dimineaţă. Se scoală întâmplă, uneori, deşi tifla : „Lăsaţi-mă în pace. i-a dat viaţă nu ascultă. fiecărui om posibilitatea tre 0 şi 5 gr.
dacă respectivul a aflat pe la 9—10, se îmbracă I.P. îi bruschează pe cei îmi trăiesc viaţa cum Ba mai mult, a început — care este în acelaşi ma între 7 ş
mineaţa loct
de lucru, însă întâmpla­ alene — cu dichis căci doi oameni în vîrstă pî- vreau". să vîndă lucruri din casă timp şi o îndatorire —
?
rea aceasta — imaginară ţine mult la aspectul său .nă obţine suma de care Un alt caz de care ne ca să-şi facă rost de bani de a se împlini prin mun­ . ~*&ssm
sau reală, nu are impor­ exterior —, apoi porneşte are nevoie. „Ii dăm bani vom ocupa este cel al lui pentru băutură. In schimb că, de a-şi onora existen­ |»ro»
tanţă — li se potriveşte brambura prin oraş. N-a­ — ne mărturiseşte tatăl Culiţă Nicola. Culiţă a pleacă urechea la glasu­ ţa prin participarea la
foarte bine la doi oameni re un ţel sau un itinerar lui I.P. — că n-avem ce fost elev la ' Grupul şco­ rile unor indivizi certaţi muncă. Eşte nefiresc' ca
ce trăiesc^ în Petroşani. anume, îşi face unul în face. Altfel ne bate". Şi lar minier, de unde a fu­ cu normele comportării unii — e drept, puţini la Rezultatele
Doi oameni în plină pu­ funcţie de inspiraţie. In astfel trec zilele lui I.P. git, prin clasa a IX-a. în societate — a lui Ioan număr — să stea la o din 29 .ocli
tere, sănătoşi tun, care orice caz, programul lui — searbăde, în fum de Ceea ce îl deosebeşte de Stănescu, ce are antece­ parte, să nu contribuie F.C. Baia Mi
Craic
„U“
ar putea munci 'cu spor nu diferă prea mult de I.P. este nu numai vîrsta dente penale, şi a lui Ioan cu nimic la propăşirea Jiul — Dina
oriunde, dar care fug de la o zi la alta: intră ţigară şi în abur de al­ — are 19 ani — ci şi fap­ Barabaş, exmatriculat din societăţii; In eventualita­ F.C. Bihor -
orice fel de activitate ai­ prin localuri, se lipeşte cool. A fost chemat la O- tul că nu o spune des­ Institutul de mine pentru tea că nu vor să şe ali­ S.C. Bacău
Poli. Iaşi —
doma şoarecilor din faţa de un grup sau altul de ficiul de repartizare a chis că nu vrea să mun­ abateri disciplinare — şi nieze din convingere în Steaua — Ci
pisicii. Unul dintre ei — cunoscuţi, cerşind cîte o forţelor de muncă, i s-au cească, numai că nu pro­ altora, care-1 sfătuiesc în rîndul oamenilor, este bi­ A.S.A. Tg.
C.S. Tîrgc
Iosif Pricop —, are 28 de vodcă, un coniac, o bere. oferit mai multe locuri cedează cum zice. Şi la fel şi chip. Dealtfel, com­ ne, chiar necesar, să fie Bologna —
ani bătuţi pe muche, din Asta eînd nu reuşeşte să de muncă, a fost pus în Oficiul forţelor de mun­ pania respectivă l-a îm­ luaţi de mînecă şi duşi Catanzaro -
care a muncit cei mult scoată de la părinţii lui discuţia cetăţenilor din că, şi în faţa cetăţenilor pins la fapte antisociale, acolo unde e locul fiecă­ Lazio — Lo
patru ani, prin mai multe — tatăl pensionar, mama cartier, dar tuturor celor din cartier, care au dis­ pentru care a fost amen­ rui om, în cîmpul muncii. Milan — Fi
Napoli — {■
locuri. Cum a muncit ? O casnică, doi oameni cum­ oe l-au sfătuit să se inte­ cutat situaţia lui, s-a an­ dat, nu de mult. Torino — Ir
săptămînă da. şapte nu, o secade, liniştiţi — bani de greze în activitatea pro- gajat că se va încadra în Iată două cazuri ce fac TRAIAN BONDOR Fond de
Iei.
r tuv # » amemt a £ anime* enturt . r M jmmar M *