Page 99 - Drumul_socialismului_1978_10
P. 99
VÎARŢI, 31 OCTOMBRIE 1978 Pag. 3
grupul vocal şi interpreţii
ai unor momente vesele. *
„OMAGIU LUI CRIŞAN"
Frumoasa salbă de medalii a gimnastelor noastre
ÎNTRECERILE Duminică s-a deschis
ediţia a doua a saptă-
PE CONSILIILE
mînii culturii şi educa Duminică seara s-au înche
1NTERCOOPERATISTE ţiei socialiste ribiţene. iat Campionatele mondiale
Organizată de consiliul de gimnastică, care au con
Duminică, în patru comunal de educaţie po sacrat valoarea noii echipe
centre din judeţ a debu litică şi cultură socialistă de fete a Romorviei, meda
tat faza pe consilii inter- liată cu orgint într-o con
eooperatiste a întrecerii Ribiţa, manifestarea a de fruntare de mare anvergură,
butat cu expunerea „2050
din cadrul ediţiei a 11-a în compania celor mai bune
a Festivalului naţional de ani de 1a crearea gimnaste din lume. Regretul
primului stat dac centra
„Cîntarca României**. nereuşitelor ia individual
lizat şi independent" şi * 1
La Toteşti şi Haţeg cu trecerea în revistă a compus al reprezentantelor
s-au întrecut formaţiile formaţiilor cultural-artis- noastre a fost compensat
dc teatru, brigăzi artisti tice de pe raza comunei. cu marea satisfacţie a pre
ce, montaje literare din zenţei Nadiei Comăneci şi
comunele Răchitova, Den- TRECERE IN REVISTA Emiliei Eberle în toate fina
suş, Sarmizegetusa, To lele la cele 4 aparate —
teşti, Unirea, Sîntămăria- Formaţiile artistice ale i performanţă remarcabilă prin
Orlca, Pui, Baru, Sălaşu Şcolii generale din Haţeg ea însăşi, fără a mai adău
de Sus. La Brad şi Deva au prezentat, duminică, ga clasarea pe podiumul
au evoluat formaţiile mu- un apreciat program în i laureatelor. Cu atît mai de
zical-coregrafice din co cadrul fazei de masă a pline sint satisfacţiile acum,
munele Vălişoara, Luncoiu celei de-a doua ediţii a cînd, după finalele pe apa
de Jos, Ribiţa, Buceş, To- Festivalului naţional „Cîn- rate, cele d^uă mari spor
meşti, Vaţa de Jos, Baia tarea României". Locul I tive au colectat o salbă de
de Criş, Crişcior, Băiţa, la ampla întrecere a fru 5 medalii : Nadia Comăneci
Veţel, Şoimuş, Cîrjiţi şi mosului î-au ocupat bri — aur şi campioană mon La prima sa paruciyare la
Cristur. gada artistică a clasei a dială ia bîrnă, argint la să Campionatele mondiale, ju a
EBERLE
EMILIA
nioara
Vl-a A, montajul muzi rituri ; Emilia Eberle — cucerit 3 medalii de bronz,
SPECTACOL cal literar (clasa a VlII-a bronz la paralele, sol şi plus una de argirt cu echipa.
IN DEPLASARE C), muzica folk adusă de bîrnă.
Şimona Sereţiu, soliştii Elevele profesorilor Marfa
Formaţiile artistice ale instrumentişti Ion Toma şi Bela Karoly, antrenori e- nedoora antrenorilor Ka-
Clubului sindicalelor din (acordeon), Lionel Vlă- meriţi, au avut o comporta rolyi, elevelor lor harnice,
Simeria s-au deplasat în care în băţălia de la Sfras-
doni (instrumente corzi), re demnă de faima şi renu- bourg au întrunit elogiile şi
localităţile Băiţa şi Hăr- M. Pascotescu (muzicuţă), mele gimnasticii româneşti, aprecierile maselor de spec
ţăgani unde au prezen solista vocală Diana Te- la a cărei ridicare pe firma tatori şi au înfruntai cu spor
tat un bogat program ar glaşi, recitatoarea Mirela mentul înaltei performanţe tivitate unele erori de arbi
tistic. Au evoluat forma Enache şi creatorii de contribuţia profesorilor de traj. Fără asemenea... erori,
ţia de estradă, soliştii poezie Traian Părău şi la Şcoala generală nr. 7 De probabil pe fruniea fetelor
vocali, brigada artistică, Monica Popa. va este unanim recunoscută, noastre laurii ar fi fost mai
iar în recentele lor succese strălucitori. Oricum, felici
se regăseşte, înfr-o anume tări Nadia, felicitări Emilia,
măsură, pregătirea şi exce felicitări echipei şi antreno
rilor I
Unde ti-8 uniforoio şcolară! lentele condiţii create la In cursul zilei de azi, gim
Deva acestui frumos sport,
j» * NADIA COMĂNECI — campioană. mondialii la bir mi, s-a mereu aducător de glorie nastele vor sosi în Capitală
numărat printre protagonistele întrecerii de la Slrasbourg,
fiind răsplătită cu călduroase aplauze, întrunind elogiile sportivă ţării noastre. Oma şi foarte probabil mîine vor
Păi... aia dat-o la spălat presei şi ale specialiştilor şi în evoluţiile la celelalte aparate. giile Devei şi judeţului Hu- reveni în Deva.
Chiar aşa. Titlul insem- izolate. Un „coz izolat" e RUGBi mereu în spatele fostului
nărilor de faţă ni l-o su Vasile Cobuz, din clasa a său coechipier Sătmărea-
nu — unul dintre cei mai
gerai raidul întreprins in Vl-a A (cu abateri grave de
cîieva şcoli din Valea lin la disciplina şcolară şi mo STUDENŢII IA A PATRA periculoşi jucători de pe
teren, pentru picioarele ad
iai în care om urmării cil rală, abateri care vor face VICTORIE versarilor...
„spaţiu" ocupă ordinea şi obiectul altui material).
disciplina m aceste impar- „De ce vil la şcoală fără CONSECUTIVĂ Luînd conducerea în AURUL BRAD -
tanie unităţi ale instrucţiei uniformă „Azi am avut Ştiinţa •— Jiul — Dinamo min.. 11, cînd Dinu s-a tre MIN. M. NOUĂ
şi "educaţiei. Şi nu c vina sport!“. „Dar ieri ?". „feri zit singur, neincomodat în
noastră dacă dialogul din am dat-o la spălat". Lecţia Politehnica Cluj-Napoca 1-1 (0-1) interiorul careului şi a în 4-0 (2-0)
titlu a devenii un laitmo e învăţată şi „sună" a lip 56—0 (26—0) scris cu capul, Dinamo a După un prim sfert de oră
tiv in raidul c-u pricina, să de control din partea Chiar dacă valoarea ad Intr-o etapă în care Glo purtat în continuare doar fără veleităţi tehnice deose
unde, trebuie să recunoaş cadrelor didactice, acel versarului nu permitea an ria Buzău şi Chimia Rîm- grija păstrării rezultatului. bite, fotbaliştii brădeni şi-au
tem, am întilnit şi multe control pe care învăţătorul, ticiparea unei partide de nicu Vîlcea cuceresc punc Şi, în acest scop, are o luat în serios calitatea de fa
partidei,
dezlănţuln-
lucruri lăudabile, care ono dirigintele, profesorul, tre mare interes, numeroşi su te mari la Iaşi şi Steaua, iar tehnică de admirat, mai voriţi in ai atac şi impresionînd
du-se
rează munca colectivelor buie să-l tacă zilnic la cla porteri au luat loc în tri Jiul pierde un punct în ales cînd e şi sprijinită de prin combinaţii subtile, bina
de cadre didactice de la să. Dar el nu se face, pen buna cochetului stadion u~ un arbitraj ce contribuie lucrate de mijlocaşi, cu parti
şcolile generale nr. 6 Pe- tru co unele cadre didac niversitar pentru a vedea faţa unui Dinamo care nu mai mult la întreruperea ciparea alternativă a fundaşi
au
înscris
în
trila, nr. 1, 5 şi 6 Petro tice au slăbit exigenţa in la lucru o echipă în vervă prea spera multe de la a- jocului, la prelungirea tim lor. ra nu mai puţin această
de
perioadă
4
şani, nr. 7 Aninoasa. In urmărirea disciplinei, a or oest joc, e firesc să ne pului de repunere a mingii goluri unei echipe care în 10
pauza mare, la Şcoala ge dinii. Cum se poate că un din rîndurile căreia, de întrebăm (şi să întrebăm) în joc. etape a primit doar 7 goluri;
această dată, făceau parte
nerală nr. 1 Petroşani, de cadru did'Crcţic, care are şi recentele revelaţii ale ce facem fraţilor, cine va Istoria victoriei acestui joc
pildă, am căutat, printre obligaţia să prevină şi să turneului britanic, Enciu retrograda ? Dar mai în Aşa că unele eforturi ale s-a consemnat in perioada mi
30—35,
cînd
nutelor
jucătorii
sutele de elevi, măcar u- combată indisciplina şcola Stoica, rugbistul numărul trebăm pe Jiul: unde e Jiului, mai ales după pau brădeni şi-au concretizat do
nul care să nu poarte u- ră, fumează cu dezinvoltu unu al României, Ortele- meciul, unde e mobiliza ză, nu reuşesc decît să a- minarea autoritară, prin golu
aiiormă. N-a iosl chip să ră in faţa elevilor (cărora rea, unde e rezultatul de ducă egalitatea (Bucurescu rile înscrise de Klein (min.
1 âsirn. Elevii din clasa a probabil la-a cerut să nu can şi Tudose. anul trecut cu Dinamo. — min. 56), pentru că ata 30), care a înscris cu un şut
sec în colţul lung, şi Petrişor
Vlll-a A care aveau prac facă asta). „Vă rugăm să Evoluînd într-o manieră Sau, mai bine-zis, Jiul a canţii ori ratează, ori nici (min. 35). In min. 60, fun
tică în atelierele şcoala, iertaţi, dar profesorul in specifică rugbiului modern, revenit la „tradiţia" me n-ajung la finalizare, în daşul Petrică a trimis cu ca
purtau halate aşa „cum cauză — il scuză directo elevii antrenorului Titi Io- ciurilor cu Dinamo. A deosebi Sălăgean şi Dumi- pul balonul în plasă din cen în
lui
Petrişor,
apoi,
trarea
scrie la carte", „Halatele rul — a fost. in concediu nescu au prestat un joc fost odată o... floare rară, trache. Un egal nedorit în- min. 81, Ceauşu a deschis în
albe (pentru că acestea nu medical in perioada cînd în viteză, mizînd în ex acel 4—1 din campionatul tr-un joc totuşi cu cîteva diagonală pe Ghiţă, aflat la
se găsesc in comerţ), noi s-a prelucrat ordinul nr. clusivitate pe circulaţia ra trecut, şi acum s-a şi re bune ocazii ale Jiului, u- marginea careului advers, ca
re, cu o execuţie de mare fi
le-am lucrat — se mîn- 1085" (!). pidă a balonului la mină, venit la egaluri... Pentru ncle ratate, iar altele sal neţe, pecetluieşte scorul final
dreşte o elevă, tot de cla Ce şi cum li se spune pe excelenta prestaţie a că nu e vorba că Dinamo al partidei.
sa a Vlll-a A, la care ad elevilor in legătură cu obli unui pachet de înaintaşi ar fi fost duminică mai vate de portarul Eftimes- Corect arbitrajul lui G. Io-
mirăm, ca la multe altele, gativitatea respectării disci deosebit de mobil. Numă bună ca acum un an. Nu, cu; un egal care readuce nescu (Braşov).
AURUL : Rudisull 8 — Bu-
părul frumos sirius in co plinei şcolare, a ţinutei ves rul mare de încercări reu nicidecum. Ci de faptul Jiul la un minus de două eiuman 8, Petrică 8. Giurgiu 9,
diţe şi cu cordeluţă albă timentare, am dedus şi din şite de gazde, unsprezece, că Jiul nu s-a mobilizat puncte, în timp ce echipe Şchiopu G (min. 4G — Stingă
deasupra. „Amănunt" pe răspunsurile primite de la reflectă superioritatea evi acum ca atunci, că Dumi- mai slabe cîştigă în depla 7), Moraru 8, Petrişor 7. Klein
care nu ham întilnit la elevi la întrebarea „De ce dentă a petroşănenilor în trache n-a mai fost ambi sare. E, totuşi, timpul tre 9, Ghiţă 9, Golda 7 (min. 72
— Ceauşu 8), Stoica 10. (ALE
multe eleve care porneau porţi uniforma ?" — „fiind faţa Politehnicii Cluj-Na- ţiosul care să-şi învingă zirii, băieţi ! Nu credeţi ? XANDRU JURCA, ziarist co
spre casă de la Şcoala ge că vine controlul", „ca să poca, echipă ambiţioasă, fosta echipă, ci s-a ascuns NICOLAE STANCIU laborator).
nerală nr. A Petroşani sau o port", „fiindcă ne cere" dar atît...
la altele, care se îndrep etc., etc. La Şcoala gene Ion Aurel (3 încercări),
tau spre Liceul economic rală din Aninoasa, răspun Enciu Stoica, Dragu şi DIVIZIA A DIVIZIA B 3
şi de drept administrativ surile vin in cunoştinţă de Merca (cîte 2 încercări), REZULTATE : Jiul — Dinamo 1—1; U.T.A. — REZULTATE : C.I.L. Sighet — C.F.R. Timi
Petroşani. A /ost greu să cauză pentru că aici, de Dumitru şi Ghiţă (cîte o Politehnica Timişoara 1—0; F.C. Bihor — Olim şoara 2—2 ; U.M. Timişoara — F.C.M. Reşiţa
aflăm că sint eleve aici, la primele adunări de de încercare), Tudose (5 trans pia S.M. 1—0 ; S.C. Bacău — Sportul studen 0—0 ; C.F.R. Cluj-N. — Victoria Călan 1—0; în
frăţirea Oradea — „U“ Cluj-N. 0—0 : Minerul
pentru că ţinuta lor vesti taşamente, Chemarea foru formări) şi din nou Enciu ţesc 4—1 ; F.C. Argeş — F.C. Corvinul 2—0 ; Anina — Ind. sîrmei C. Turzii 1—0 ; Metalur
1—3 ; Steaua
Politehnica Iaşi — Gloria Buzău
mentară n-o releva, iar mului pionieresc, Codul Stoica (o transformare) — — Chimia -Rm. Vîlcea 1—1 ; A.S.A. — C.S. Tîr- gistul Cugir — Mureşul Deva 1—0 ; Aurul Brad
emblema de pe braţ, care etic al pionierilor s-au dez au fost autorii celor 56 de govişle 0—0 : F.C. Baia Mare — Universitatea — Minerul M. Nouă 4—0 ; Gloria Bistriţa —
bătut cu răspundere, iar puncte ale gazdelor, oas Craiova 1—0. Dacia Orăştie 0—0 ; Minerul Cavnic — Chimica
o putea dovedi, lipsea. Şi la nivelul unităţii coman peţii fiind o singură dată C L A S A M E N T U L Tîrnăveni G—2.
C L A S A M E N T U L
cum la o bună parte din damentul s-a întrunit de la un pas de... o încerca 1. F.C. Baia Mare 10 8 1 1 15— 4 17 1. „U“ Cluj-Napoca 11 8 o 1 20— 4 33
elevi locul uniformei l-a t rei ori de la începutul a- re (min. 11), Balint fiind 2. steaua 10 G 1 3 21—13 13 2. Aurul Brad 11 G î 4 18—10 13
10 G 1 3 17—12 13
luai blujeans-i, la întreba nului şcolar pentru a ana placat în ultima instanţă 3. F.C. Argeş 10 4 3 3 1G—10 11 3. Gloria Bistriţa 11 5 3 3 13— 7 13
4. Minerul Anina
rea „unde vă este uniforma liza aspectele ivite şi a lua de defensiva petroşăneană. 4-5. Univ. Craiova 10 4 3 3 14— 8 11 5. C.F.R. Cluj-Napoca 11 6 1 4 19—12 13
4-5. Dinamo Bucureşti
11 G 1 4 11— 7 33
şcolară răspunsul a ve măsuri în consecinţă, ga 6. Politehnica Iaşi 10 4 3 3 8— 8 11 6. Minerul Moldova Nouă 11 6 0 5 12—11 12
nit prompt : „am dat-o la zeta „Semaforul" fiind pe Arbitrul bucureştean So 7. A.S.A. Tîrgu Mureş 10 4 3 3 13—14 11 7. Minerul Cavnic 11 5 1 5 18—19 11
10 4 2 4 15—12 10
spălat !". rin Cristescu a condus co 8. U. T. Arad 10 3 4 3 13—12 10 8. C.I.L.' Sighet 11 4 3 4 15—16 11
11 4 3 4
8—10 11
fază cu epigrama şi cari rect un meci fără proble 9. Sportul studenţesc 9. Dacia Orăştie-
10 4 2 4 11—12 10
11 3 4 4 16—14 10
La şcoala generală nr. 2 catura. Organizaţia de me, în care învingătorii au 10. C.S. Tîrgovişte 10 4 1 5 9— 8 9 10. F.C.M. Reşiţa 11 4 2 5 15—16 10
Petroşani, majoritatea ele partid din şcoală a trecui utilizat următoarea formu 11. S.C. Bacău 10 4 1 5 13—16 9 11. înfrăţirea Oradea 11 5 0 0 13—17 10
12. F.C. Bihor
12. Ind. sirmei C. Turzii
vilor care se jucau prin problemele disciplinei şi lă de echipă: Tudose — 13. Olimpia Satu Mare 10 4 1 5 10—13 0 13. Chimica Tîrnăveni 11 4 2 5 12—18 10
curte, în pauză, purtau u- ordinii pe locul ocupat de Dragu, Dumitru, Budică 14. Gloria Buzău 10 4 1 5 12—16 9 8 14. Metalurgistul Cugir 11 4 2 5 12—19 10 9
11 3 3 5 11—15
10 3 2 5 11—15
15. Jiul Petroşani
nîlorma. Ciţiva „pestriţi“ problemele instruirii şi edu (Merca), Dinu — Nedelcu, 1G. F.C. Corvinul 10 4 0 G 11—17 8 15. U.M. Timişoara 11 4 1 G 11—20 9
16. Vicloria Călan
se remarcau, totuşi. Profe caţiei. Cu asemenea inter Bonea — Vieru, Enciu 17. Chimia Rimnieu Vîlcea 10 2 3 5 10-20 7 4 17. C.F.R. Timişoara 11 3 2 G 13—16 8 7
9—17
11 3 1
5—14
sorul de serviciu îi „supra venţii, dialogul din titlul Stoica, Ion Florentin, Bă 10. Poli. Timişoara 10 1 2 7 18. Mureşul Deva M.N. ind. sirmei;
.ETAPA VIITOARE : Min.
ETAPA VIITOARE : C.S. Tîrgovişte — Poli.
veghea"... fumind. Tovară acestor rinduri n-ar fi a- lai, Ion Aurel, Petre Do- laşi ; Olimpia — F.C. Baia Mare ; Univ. Cra- Gloria — înfrăţirea ; C.F.R. Timiş. — Min.
şul profesor Bende Ştefan, vut loc. bre, Ortelecan, Oprea. jova'— Steaua ; Gloria — Chimia ; S.C. Bacău Cavnic : C.F.R. Ciui-N. — U.M.T. ; Met. Cugir
— „U“ C!uj-N. ; V. eter ia Călan — Min. Anina;
directorul şcolii, ne asigură Raid realizat de NICOLAE LOBONŢ — F.C. Bihor : Dinamo — Poli. Timişoara : Chimica — Mureşul ; F.C.M. Reşiţa — Aurul ;
| că „pestriţii" sint cazuri LUCIA LICIU ziarist colaborator F.C. Corvinul — A.S.A. ; Sportul stud. — Dacia — C.: L.
U.T.A, ; Jiul — F.C. Argeş.