Page 1 - Drumul_socialismului_1978_11
P. 1
Proletari din toate tarile, uniti-vă I
ANUL XXX
NIÎ. 6 529
MIERCURI,
1 NOIEMBRIE
1978
4 pagini — 20 bani
dinţa Consiliului
In ziua de 31 octombrie la 29 mai 1978 ; Acordul de rea şi prevenirea cazurilor
a.c., a, avut loc şed'nja Con cooperare economică şi teh- de dublă cetăţenie, semnată
:
siliului' de Stat, prezidată n că dintre Guvernul Repu la Moscova la 28 iunie
de tovarăşul Nicolae blicii Socialiste România şi 1978 ; Convenţia între Gu
;
Ceauşescu, preşedintele Re Guvernul Regatului Maroc, vernul Republicii Soc aliste
publicii Socialiste România. semnat la Bucureşti la 28 iu România şi Guvernul Repu
Marţi, 31 octombrie, sub preşedinţia tova ritmică, la nivelul şi în sortimentele stabi La şedinţă au participat, nie 1978; Acordul comer blicii Populare Bulgaria
răşului Nicolae Ceauşescu, secretar general lite, a populaţiei. ca invitaţi, tovarăşul Manea cial dintre RepubHca Socia privind protecţia, întreţine
al Partidului Comunist Român, s-au desfă Comitetul Politic Executiv a dezbătut şi Mănescu, primul nr nistru al listă România şi Republica rea şi reconstituirea liniei de
şurat lucrările şedinţei Comitetului Politic aprobat Codul vamal al Republicii Socialis guvernului, viceprim-miniştri Zair, semnat la Bucureşti la frontieră şi a semnelor de
Executiv al C.C. al P.C.R. te România, important act normativ al po ai guvernului, miniştri, alţi 8 august 1978 ; Acordul frontieră, în sectorul de
Comitetul Politic Executiv a examinat şi liticii vamale a ţării noastre. Prevederile sa conducători de organe cen uscat al frontierei de stat
aprobat programul cu privire la aprovizio le au drept scop stimularea dezvoltării şi trale, preşedinţi oi unor co dintre ' Republica Socialistă româno-bulgară, semnată la
narea populaţiei pe ultimul trimestru al a- modernizării economiei noastre naţionale, misii permanente ale Marii România şi Republica Isla Bucureşti la 27 mai 1978;
cestui an, precum şi pe semestrul 1 al anu extinderea participării României la diviziu Adunări Naţionale. mică Pakistan privind prote
jarea şi garantarea recipro
lui 1979. nea internaţională a muncii, intensificarea in cadrul şedinţei, Consi că a investiţiei de capital, Convenţia dintre Republica'
Elaborat pe baza indicaţiilor tovarăşului schimburilor cultural-ştiinţifice cu alte ţări şi Socialistă România şi Re
Nicolae Ceauşescu, programul prevede mă promovarea turismului internaţional, în con liul de Stat a dezbătut şi ,a- semnat la Islamabad la 21 gatul Unit ol Marii Britanii
doptot Decretul privind pre
surile necesare pentru asigurarea unei bune diţiile protejării patrimoniului cultural naţio levarea pentru societate a ianuarie 1978; Convenţia re şi Irlandei de Nord privind
aprovizionări a populaţiei cu o gamă largă nal, a intereselor generale ale poporului unei părţi din valoarea pro feritoare la statutul juridic asistenţa juridică în materie
de produse alimentare de bază şi de bunuri român. Prin sistematizarea şi unificarea nor ducţiei nete şi Decretul pri şi facilităţile Centrului in civilă şi comercială, semna
1
industriale • de consum, în sortimente diversi melor vamale se asigură întărirea rolului de vind unele măsuri pentru a- ternaţional de informare şti tă la Londra la 15 iunie
1
ficate şi de calitate superioară. Programul control al organelor vamale asupra respec părarea civilă. inţifică şi tehnică, încheiată 1978 ; Convenţia cu privire
este alcătuit în strînsă concordanţă cu cerin tării monopolului de stat al comerţului ex la Moscova la 26 iunie la evitarea dublei impuneri
ţele de consum determinate de creşterea terior, precum şi creşterea răspunderilor or Consiliul de Stat a exami 1973; Convenţia dintre Gu a veniturilor şi bunurilor
mai accentuată a veniturilor populaţiei, de ganelor centrale, unităţilor producătoare, a nat şi ratificat : Tratatul de vernul Republicii Socialiste persoanelor juridice, încheia
trecerea la realizarea celei de-a doua etape întreprinderilor de comerţ exterior şi a ce prietenie şi colaborare între România şi Guvernul Uniu
a majorării retribuţiei personalului munci lorlalte unităţi socialiste în desfăşurarea tu Republica Socialista Româ nii Republicilor Sovietice tă la Ulan-Bafor la 19 mai
tor. In acest sens, fondul de marfă stabilit turor schimburilor. nia şi Kampuchia Democra
pentru perioada toamnă-iarnă este mai mare Codul vamal conţine, pe linia reglemen tă, încheiat la Phnom Penh Socialiste privind soluţiona (Continuare în pag. a 4-a)
decît cel desfăcut în perioada precedentă. tărilor referitoare la trecerea peste frontieră
Comitetul Politic Executiv a stabilit, tot a mărfurilor, precizări privind introducerea
odată, o serie de sarcini pentru organisme sau scoaterea de bunuri din ţară de către
le răspunzătoare de ducerea la îndeplinire ! persoane fizice, scutirile de taxe vamale, anizaţiile de partid — implicate
a tuturor obiectivelor programului de apro răspunderile şi sancţiunile în caz de neres-
vizionare. S-o indicat Ministerului Comerţu pectare a normelor vamale.
lui Interior, Centrocoop-ului, consiliilor popu Codul vamal urmează să fie publicat în direct şi responsabil în realizarea
lare, celorlalţi factori însărcinaţi cu aorovi- Buletinul Oficial.
zionarea să acţioneze, în continuare, cu In încheierea şedinţei, Comitetul Politic
perseverenţă pentru perfecţionarea organiză Executiv a discutat şi soluţionat probleme producţiei de cărbune
rii şi funcţionării reţelei comerciale şi de privind activitatea curentă de partid şi de
alimentaţie publică, pentru aprovizionarea stat, adoptînd măsuri corespunzătoare. Din cele 10 luni care au pentru contribuţia adusă rea integrală a sarcinilor
trecut din acest an, I.M. la sporirea producţiei de de plan anuale. Avem or
Vulcan şi-a realizat preve cărbune a Văii Jiului, sînt ganizaţii de bază puterni
Acţionînd pentru înfăptuirea obiectivelor derile de plan doar în 6 hotărîţi să încheie şi acest ce, bine conduse, care a-
Acţiuni cu ocazia luni, 4 luni fiind încheiate ăn cu realizări bune în cordă cea mai mare aten
desprinse din cuvîntarea secretarului general cu 1‘ămîneri în urmă la producţie. Acestui scop îi ţie problemelor de produc
„Săptămînii producţia de cărbune. Res sînt subordonate preocupă ţie şi problemelor oameni
al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, tanţele nu sînt mari, ele rile întregului colectiv. A- lor care extrag cărbunele..
economiei" putînd fi • recuperate pînă vînd mereu în atenţie o- Munca de la om la om,,
la Ziua recoltei la finele anului, ba chiar rientările şi sarcinile pe dusă cu tact şi principia
în s&pt&mîna ce s-a în care ni le-a trasat secreta litate comunistă, încredin
cheiat, dedicată unor ac există posibilităţi de sen rul general al partidu ţarea posturilor cheie ale-
sibilă depăşire a sarcinilor
ţiuni menite să cultive spi
Strîngerea recoltei — grabnic ritul de economie şi gos ade plan anuale. Aş mai lui, t o v a r ă ş u l Nicolae producţiei celor mai des
podărire, casele do econo
Ceauşescu, în toamna anu
nota că înregistrăm o de
toinici membri de partid,
mii şi consemnaţiuni au
organizat şi finalizat in lo păşire de 75 ml a planului lui trecut, cînd a vizitat repartizarea de sarcini
Valea Jiului şi mina noas
finalizată, producţia viitoare calităţile judeţului o serie de investiţii, că am obţi tră, comitetul de partid pe concrete tuturor comuniş
de acţiuni destinate aces
tilor şi urmărirea atentă
nut- economii de peste 1,2
tui scop. Astfel, de săptâ-
mlna trecută, în şcolile ge milioane lei- la cheltuielile I.M. Vulcan mobilizează şi exigentă a modului de-
nerale nr. 4 Deva, nr. 1 materiale, că tot mai mul energic colectivele sectoa îndeplinire a lor — iată
pregătită temeinic şani funcţionează case de te brigăzi îşi îndeplinesc relor la îmbunătăţirea ac căile care duc nemijlocit
Hunedoara şi nr. 6 Petro
tivităţii, recuperarea res
la succese în muncă. Din
economii şcolare, iar in
de şcoli — cercuri ale e- ritmic planul. S-ar putea tanţelor acumulate la pro cele 52 de brigăzi, 50 sînt
aprecia, ţinînd cont de u-
în cuvîntarea rostită de ducţiei celui de-al patru 1 ev ului econom. Ia cinema nele greutăţi şi neajunsuri ducţia fizică şi încheierea conduse de membri de
tografele din judeţ s-au
secretarul general al parti lea an al cincinalului. prezentat filme de scurt eu eare s-a mai confrun anului economic 1978 cu un partid — mineri cu înaltă
dului,' tovarăşul Nicolae Lucrarea prioritară la metraj pe tema economi- tat colectivul I.M. Vulcan bilanţ pozitiv. Dialogul pregătire profesională şi
Ceauşescu, la marea adu încheierea căreia trebuie ■ sirii iar in mai multe în în acest an, că rezultatele permanent al comitetului competenţă, care sînt ade
treprinderi şi instituţii oa
nare populară din Piteşti, mobilizată toată suflarea meni ai muncii cu activi sînt', în general, satisfăcă de partid cu activul său, văraţi dinamizatori ai în-
cu prilejul Zilei recoltei, satelor este strîngerea fă tate la C.E.C. au vorbit ce toare, deşi ele nu au da dezbaterile frecvente din
se subliniază necesitatea ră pierderi a întregii re lor interesaţi despre condi rul să mulţumească, să cadrul organizaţiilor de ba VASILE RUSU
ţiile de acordare a credi
declanşării unei mobilizări colte de porumb. In coo telor de scurtă şi lungă conducă la autoliniştire. ză şi discuţiile individua secretarul
generale pentru înfăptui perativele agricole a mai durată, acordate de slat le cu membrii de partid comitetului de partid
prin C.E.C. pentru con
rea sarcinilor stabilite de rămas de strîns producţia struirea de locuinţe - pro Minerii de la Vulcan, re poartă amprenta acestei al I.M. Vulcan
Congresul al Xl-lea al de pe mai' puţin de 2 300 prietate personală. cunoscuţi pentru hărnicia mobilizări hotărîte şi res
partidului în domeniul a- hectare, iar în I.A.S. de pe şi dăruirea lor în muncă, ponsabile pentru îndeplini (Continuare în pag. a 2-a)
grieulturii, realizînd o re aproape 500 hectare. Cu r~
voluţie în conştiinţa tutu rezultate demne de evi
ror oamenilor muncii din denţiat la recoltări se cadrul destoinicului colectiv
agricultură, astfel îneît ei prezintă cooperativele a- de laminatori de la C.S.
să fie conştienţi de forţa gricole din consiliile in- Hunedoara.
de care dispun, conştienţi tercooperatiste Haţeg şi Receptivitatea la nou,
că de ei depinde punerea Toteşti, unde mai trebuie căutarea şi afirmarea a-
în valoare a marilor rezer strînsă recolta de pe cîte cestui nou in muncă, pen
ve de sporire a producţiei 150—200 hectare. Există l tru a o uşura şi a produce
agricole. Sînt asigurate însă şi consilii intercoope- } mereu mai mult, mai de
realmente condiţii ca, ac ratiste, cum sînt Orăştie, 1 calitate, sînt alte pasiuni
ţionînd în spiritul acestor Geoagi'u, Simeriă şi Călan, ţ Treptele afirmării ale lui Adrian Balaş. Îm
imperative, sub conduce în, care ritmul la recoltat ' i preună cu un colectiv for
rea organizaţiilor de eâte cu mUlt sub posibili- 1 mat din cunoscuţii specia
partid, lucrătorii ogoarelor tăţi, ceea ce denotă că din \ depline în viaţă
judeţului nostru să finali partea ' comandamentelor l lişti in laminoare, Silviu
zeze grabnic strîngerea re locale pentru agricultură ? se urcă muncind... Samoilescu, llie Marcu, la-
cob Topliceanu, Aurel Mo-
coltei culturilor de toam nu există o preocupare 1 lotcov şi Mihai Curcubci
nă de pe toate suprafeţele susţinută de a mobiliza l tă, a reuşit introducerea
întregul potenţial de forţe ^
şi să pregătească de pe părţile Clujului, Adrian Ba nedoara, Ambiţios şi .pa multor noutăţi in procesul
laş, eroul rîndurilor de fa sionat, holărit să prindă
acum baze , trainice pro- (Continuare în pag. a 2-a) ţ de laminare, mai cu seamă
ţă, omul şi comunistul care cit mai adine firul şi tai
ne-a fost recomandat cu nele meseriei, a îmbinat la laminorul de benzi, unde
toată căldura, a venii la munca din laminar cu stu a fost repartizat de mai
ÎN INTERIORUL ZIARULUI :
Hunedoara, a învăţat cu diul, urmind şcoala de mulţi ani. Cutii de ghidare
sîrguinţă meseria de lami- maiştri, apoi institutul de
• Pe agenda de lucru a consiliilor populare : Li nator, iar clnd a încheiai VASILE GFISORAŞ
vrarea produselor la fondul de stat • Cum sînt gos După ce a terminat cu subingineri. Muncă şi invă- ziarist colaborator
podărite bunurile în unele unităţi comerciale din Va rezultate bune şcoala ge şcoala profesională, s-a ■ţâtură — trepte urcate pas
lea Jiului • Carnet cultural • Sport : rezultate, cla încadrat la secţia bfuming cu pas, cu toată siguran
samente • Semnal. nerală, intr-un sat de prin 7 000 mm, de la C.S. Hu ţa, pe drumul afirmării in (Continuare în pag. a 2-a)
J