Page 100 - Drumul_socialismului_1978_11
P. 100
i
Paş. 4
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 554 @ JOI, 30 NOIEMBRIE 1978
Plenarei taiietuiui Central al Partiikikii Comunist Român cu privire la activitatea
al statelor
(Urmare din pag. 1) militare. De aceea, partidul nostru dez ţiei naţionale, înfăptuirea neabătută a
aprobă cu toată fermitatea hotărîrile programului partidului de edificare a celelalte popoare, vor contribui la a-
finnarea în lume a principiilor noi,
noi şi importante poziţii, devin tot adoptate de Consiliul Tratatului Nord- societăţii socialiste multilateral dezvol
mai puternice şi mai influente, creşte Atlantic la sesiunea de la Washington tate şi înaintare a României spre co democratice de colaborare între state.
în amploare şi intensitate lupta po din acest an. Plenara consideră nece munism. Constatînd cu profundă satisfacţie că
poarelor pentru a-şi hotărî singure sar ca ţările socialiste, celelalte state, Comitetul Centrai împărtăşeşte pe viaţa a confirmat pe deplin justeţea
soarta. Comitetul Central consideră că conducătorii ţărilor şi guvernelor, ma depiin convingerea exprimată do to politicii externe ci partidului şi statului,
acţionînd unite şî intensificîndu-şi efor sele populare de pretutindeni, forţele varăşul Nicolae Ceauşescu la întîlniri- Plenara Comitetului Central hotărăşte
turile aceste forţe sînt în stare să în- progresiste şi democratice să facă totul ie salo recente cu reprezentanţi ai di ca organele de partid şi de stat, or
frîngă politica cercurilor reacţionare, pentru a determina să se revină asu feritelor categorii de oameni ai mun ganizaţiile de masă şi obşteşti să ac
imperialiste, să determine oprirea pra acestor hotărîri, să nu se admită cii, după care, cu cît vor fi mai mari ţioneze şi în viitor neabătut pentru în
cursei înarmărilor, să bareze calea escaladarea cursei înarmărilor, sporirea succesele pe care le vom obţine în tărirea şi extinderea colaborării eco
războiului, să asigure o lume fără ar cheltuielilor militare, acumularea de dezvoltarea industriei şi agriculturii, a nomice, politice, ştiinţifice, tehnice,
me, pacea şi securitatea internaţională. noi stocuri de armament care aruncă întregii economii naţionale, în înflori culturale, militare şi po alte planuri
Plenara Comitetului Central subli noi poveri pe umerii celor ce muncesc, rea ştiinţei, culturii, învăfămîntului, în cu ţările socialiste membre ale C.A.E.R.,
niază că realizarea unei păci trainice creează noi pericole pentru pacea şi creşterea bunăstării întregului popor şi cu statele participante Ia Tratatul de
reclamă din partea ţărilor socialiste, securitatea popoarelor, pentru progre a conştiinţei sale socialiste, revoluţio la Varşovia, cu toate. ţărtiZ ."TeCyiite,
a ţărilor în curs de dezvoltare şi ne sul şi viitorul omenirii. nare, cu atît poporul va lupta mai să dezvolte relaţiile cu ţărilel în curs
de dezvoltare, cu ţările nealiniate, cu
aliniate, a guvernelor tuturor statelor, Plenara îşi însuşeşte pe deplin punc ferm pentru a apăra orînduirea socia
a tuturor forţelor democratice şi pro tul de vedere exprimat de secretarul listă, va înfrînge mai uşor orice opre toate statele lumii, fără deosebire de
La
baza
socială.
orînduiro
relaţiilor
gresiste intensificarea eforturilor poli general al Partidului Comunist Român, siune imperialistă, pe oricine va în sale internaţionale, România situează
tice, diplomatice, a acţiunilor maselor preşedintele Republicii Socialiste Româ cerca să se atingă de cuceririle sale
largi populare în lupta împotriva pre nia, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ootri- revoluţionare, de libertatea, indepen cu toată consecvenţa respectarea prin
cipiilor independenţei şi suveranităţii
gătirilor de război, pentru consolida vit căruia actuala situaţie internaţiona denţa şi suveranitatea patriei. naţionale, egalităţii în drepturi şi ne
rea cursului destinderii, acţiuni hotărî- lă nu reclamă luarea de măsuri milita amestecului în treburile interne, avan
fe pentru asigurarea păcii şi dezar re excepţionale, nu face necesa Plenara Comitetului Central aprobă tajului reciproc.
mării, în primul rînd a dezarmării ră sporirea cheltuielilor milita în unanimitate poziţia clară, princi Partidul Comunist Român va milita
nucleare. A acţiona cu energie şi ho- re peste limitele raţionale şi prevede pială, exprimată de tovarăşul Nicolae şi în viitor cu toată fermitatea pentru
tărîre, a determina măsuri eficiente rile stabilite anterior. O nolitică de Ceauşescu în legătură cu unele pro. înfăptuirea securităţii, colaborării şi
pentru oprirea cursei înarmărilor, pen sporire excesivă a cheltuielilor milita bleme militare ale , Tratatului de 1° păcii în Europa şi în lume, renunţarea
tru a înlătura pericolul unui război re nu poate să nu afecteze capacita Varşovia, faptul că nu s-a declarat de la folosirea forţei sau ameninţării cu
mondial, a asigura liniştea omenirii, acord cu adoptarea de măsuri care forţa în relaţiile internaţionale, pentru
pacea şi colaborarea internaţională tea ţărilor noastre de a rezolva pro nu au fost convenite între toate state reglementarea paşnică po calea trata
— aceasta este sarcina primordială a blemele majore ale construcţiei socia le membre, aşa cum prevede Tratatul. tivelor a tuturor problemelor litigioase
tuturor forţelor ce poartă răspunderea lismului şi comunismului, ale dezvoltării Plenara subliniază că, atît timp cît dintre state, pentru trecerea la măsuri
pentru prezentul şi viitorul umanităţii. econoniico.sociale şi ale ridicării nive se menţin blocurile militare, pericolul concrete în domeniul dezarmării, în
Plenara Comitetului Central reafirmă lului de trai al celor ce muncesc. unei agresiuni imperialiste, România, primul rînd la dezarmarea nucleară.
hotârîrea fermă a României de a ac Plenara C.C. al P.C.R. subliniază din ca participant la Tratatul de la Var Partidul Comunist Român, Guvernul
ţiona neabătut pentru aplicarea inte nou că atît timp cît vor exista sursele şovia, de prietenie, colaborare şi a- Republicii Socialiste România vor ac
grală în viaţă a angajamentelor asu de încordare, de conflicte militare, sistenţă mutuală, va dezvolta, în con ţiona neabătut pentru lichidarea sub
mate de statele participante la Confe concentrare masivă de trupe şi arma- , tinuare colaborarea cu celelalte ţări dezvoltării şi făurirea unei noi ordini
rinţa general-europeană prin Actul fi mente, inclusiv cele nucleare, cît va e- membre, fiind hotărîtă să-şi respecte economice mondiale; bazată pe depli
na! de la Helsinki, pentru adoptarea xista politica imperialistă de forţă şi întru totul angajamentele asumate prin nă egalitate şi echitate, care să des
cît mai curînd a unor măsuri practice, agresiune, este necesară întărirea cbn- Tratat ca şi prin acordurile bilaterale chidă calea progresului mai rapid al
eficiente, de dezangajare militară şi iinuă a capacităţii de apărare a tă în cazul unei agresiuni imperialiste în ■ ţărilor rămase în urmă, să asigure
dezarmare pe continent. în acest scop rii, pentru a putea face fată în orice Eurona împotriva ţărilor socialiste. dezvoltarea economică a tuturor ţări
se impune să se acţioneze consec împrejurări oricărui atentat la cuceriri România dezvoltă, totodată, relaţii de lor lumii.
vent, în spirit constructiv, pentru pre le revoluţionare alo tării noastre, ale prietenie şi colaborare cu armatele Partidul Comunist Român va milita
gătirea temeinică a reuniunii de ia celorlalte ţări socialiste, la indepen celorlalte ţări socialiste, ale altor sta şî în viitor cu toată fermitatea pentru
Madrid din anul 1980 a statelor denţa şi suveranitatea naţională. Rea- te prietene, avînd convingerea că a- lichidarea ultimelor rămăşiţe alo colo
participante Ia Conferinţa general- firmînd hotărîrea Partidului Comunist ceasta serveşte intereselor popoarelor nialismului, împotriva oricărei forme
europeană, astfel ~că‘ această reuni Român, a Guvernului Republicii Socia noastre, cauzei colaborării internaţio de dominaţie şi asuprire imperialistă,
une să ducă la adoptarea unor mă liste România de a face totul pentru a nale, progresului, democraţiei şi păcii neocolonialistă, pentru afirmarea şi
suri concrete de dezvoltare a cola asigura capacitatea de apărare a pa în lume. înfăptuirea dreptului tuturor popoare
borării dintre toate statele partici triei, pregătirea de luptă a armatei In legătură cu aceasta. Plenara Co lor de a se dezvolta nestingherit, fă
pante, să pună un accent deosebit naţionale, plenara apreciază că chel mitetului Central consideră necesar să ră nici un amestec din afară, potri
pe soluţionarea problemelor militare tuielile militare trebuie să aibă în reafirme poziţia partidului nostru, po vit voinţei şi năzuinţelor lor.
ale securităţii europene. continuare un caracter raţional, rezo trivit căreia la baza colaborării mili Plenara Comitetului Central reafir
Plenara Comitetului Central rea nabil, să nu împovăreze poporul, eco tare dintre statele socialiste trebuie să mă hotărîrea Partidului Comunist Ro
firmă actualitatea propunerilor pre nomia naţională. în acest spirit, plena se situeze necondiţionat principiul în mân de a întări prietenia şi solidari
zentate de partidul nostru privind în. ra consideră că nu este necesar să se tăririi armatei naţionale a fiecărei ţări tatea internaţională şi de a dezvolta
gheţarea neînfîrziată şi trecerea ulte aloce mijloace materiale suplimentare ca forţă înarmată a poporului, iar colaborarea cu partidele comuniste şi
rioară la reducerea cheltuielilor mi pentru nevoile militare faţă de cele conducerea armatei naţionale, atît în muncitoreşti clin întreaga lume,^ cu
litare şi a efectivelor forţelor ar prevăzute în planul naţional unic de timp de pace, cît şi în timp de război, mişcările de eliberare naţională, de
mate, începînd cu statele niai puter dezvoltare economico-socială a ţării şi este atributul inalienabil al forurilor a intensifica dialogul rodnic şi conlu
nic înarmate ; asumarea de către în bugetul de stat. Alocînd fondurile supreme de conducere din fiecare ţa crarea cu partidele socialiste şi sociaj-
toate statele, a angajamentului de a stabilite pentru nevoile militare, parti ră, al partidului, guvernului, parla democrate, cu partidele de guvernă-
nu amplasa noi trupe şi armamente oe dul şi guvernul sînt ferm hotărîte să mentului, al poporului fiecărei ţări. mînt din ţările în curs de dezvoltare,
teritoriile altor ţări şi de a trece la asiqure condiţiile necesare pentru dez în acest context, plenara reafirmă că cu alte partide şi organizaţii progre
reducerea şi retragerea totală a ce voltarea în ritm susţinut a industriei forţele armate ale României nu vor siste şi democratice, inclusiv religioase,
lor existente, pînă la lichidarea tu şi agriculturii, a ştiinţei şi culturii, fi niciodată angajate în luptă decît cu toate mişcările sociale care se pro
turor bazelor militare, în primul pentru propăşirea economico-socială pe baza hotărîrilor organelor supre nunţă pentru o politică de ?*
rînd a celor nucleare de pe teritorii a tuturor judeţelor ţării, pentru ridica me de conducere ale partidului şi sta conlucrare, pentru întărirea destinaeTti,-
străine; reducerea şi încetarea tu rea continuă a nivelului de trai al în- tului nostru, ale comandantului suprem încetarea cursei înarmărilor, pentru
turor manevrelor militare, îndeosebi treaului popor. al armatei — secretarul general al cauza colaborării şi păcii internaţio
a celor cu participarea mai multor Comitetul Central consideră că ţara Partidului Comunist Român, preşedin nale. /
state, precum şi oricăror demonstra noastră trebuie să-şi concentreze e- tele Republicii Socialiste România.
ţii de forţă în apropierea frontiere forturile spre soluţionarea problemelor Conducerea armafei naţionale con
lor altor state ; încheierea unui tra fundamentale ale dezvoltării în ritm stituie una din laturile principale ale Comitetul Central îşi exprimă cor»,
tat general-european de renunţare la susţinut a economiei naţionale, învă- exercitării suveranităţii naţionale şi, vingerea că clasa muncitoare, ţărăni
forţă şi Ia ameninţarea cu forţa, la ţămîntului, ştiinţei şi culturii, a proble totodată, o cerinţă esenţială pentru mea, intelectualitatea, oamenii muncii
care să ia parte toate statele partici melor privind condiţiile de muncă şi de întărirea colaborării, prieteniei şi fră din patria noastră — români, maghiari,
pante Ia Conferinţa pentru securitate viaţă ale oamenilor, inclusiv ale dez ţiei de luptă a armatelor ţărilor socia germani şi de alte naţionalităţi — în-
şi cooperare în Europa. voltării continue a democraţiei socia liste, atît în timp de pace cît şi de ţelegînd că ţelul final şi raţiunea supre
Plenara reafirmă poziţia fermă a liste, ale perfecţionării conducerii so război. în legătură cu aceasta, plena mă a întregii activităţi a partidului
partidului şi statului nostru potrivit că cietăţii pe baze ştiinţifice — asigurînd ra subliniază că problemele privind nostru constau în ridicarea continuă
reia o importanţă hotărîtoare pentru proqresul de ansamblu al întregii ţări. colaborarea dintre armatele naţionale a nivelului de trai material şi spiritual
pacea si colaborarea internaţională trebuie reglementate pe bază de a- al întregului popor, vor munci cu pa
are lichidarea scindării omenirii în Plenara hotărăşte ea în continuare corduri şi tratate, în spiritul princi siune, hărnicie şi pricepere, vor face
blocuri militare, desfiinţarea concomi eforturile principale ale partidului şi piilor relaţiilor dintre statele socialiste, fotul pentru îndeplinirea în mod exem
tentă a Tratatului Nord-Atiantic şi a guvernului, ale întregului nostru popor al dreptului inalienabil al fiecărui stat plar a planului pe acest an, pe anul
Tratatului de la Varşovia. Spre a asi să fio concentrate spre întărirea şi de a hotărî de-sine-stătăfor, fără 1979 şi întregul cincinal, a programu
gura securitatea tuturor statelor este modernizarea bazei tehnico-materiale a vreun amestec din afară, în probleme lui elaborat de Congresul al Xl-lea
esenţial să se urmărească realizarea u- socialismului. Şi în viitor, pe primul le politice interne şi internaţionale, de dezvoltare în ritm înalt a econo
nui echilibru mondial nu prin întărirea plan al preocupărilor clasei noastre inclusiv în problemele apărării naţio miei naţionale, pentru transpunerea în
blocurilor militare, prin escaladarea în muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, nale. viaţă a întregii politici interne şî ex
armărilor, ci prin reducerea treptată a ale tuturor oamenilor muncii, fără de Realizînd între armatele lor rapor terne a partidului nostru, pentru pro
activităţii lor militare, a efectivelor şi osebire de naţionalitate, se va situa turi, bazate pe aceste norme şi prin gresul şi prosperitatea României so
armamentelor, în vederea creării con dezvoltarea susţinută a forţelor de cipii, ţările socialiste vor putea oferi cialiste, pentru fericirea poporului,
diţiilor pentru desfiinţarea blocurilor producţie, creşterea viguroasă a avu- şi pe plan militar un exemplu pentru pentru progres social şi pace în lume.
rile celei de-a XlV-a sesiuni getului <lc sfat pe anul vii Bulgariei pe 1979 şi 1980, al a rostit o amplă cuvîntare menite să ducă la schimba
a Comisiei mixte guverna tor — anunţă agenţia TASS. bugetului ţării pe 1979 si a în care a trasat liniile direc rea regimului demografic, \
mentale romuno-ungare de La lucrări • participă Leonid propus Consiliului de Miniş toare privind îndeplinirea ce geografic şi cultural al zo
colaborare economică şi teh- Brejnev, secretar general al tri să prezinte aceste proiec lui de-al doilea plan şepte- nei menţionate. O altă re
nico-ştiinţilică. C.C. al P.C.U.S., preşedinte te Adunării Populare. nal de dezvoltare, în curs de zoluţie deplînge astfel de
în cursul primirii a fost le Prezidiului Sovietului Su realizare, şi a planului pe acţiuni menite să ducă la
© Tovarăşul Gyorgy Lazar, trecut în revistă stadiul ac prem. alţi conducători de • După cum transmite a- anul 1979. modificarea statutului juridic
membru al Biroului Politie tual al relaţiilor de coooera- partid şi de stat sovietici. genţia ACTC, la Phenian şi de altă natură a teritori
al C.C. al P.M.S.U., preşedin re dintre cele două ţări. s-au desfăşurat lucrările ce Comitetul politic special
tele Consiliului de Miniştri A La 28 noiembrie, la So lei de-a 17-a plenare a C.C. al Adunării Generale a ilor ocupate după 1967, inclu
al R.P. Ungare, l-a primit, © La Moscova s-au des fia a avut loc plenara C.C. al Partidului Muncii din Co siv Ierusalimul.
miercuri, pe tovarăşul Uie chis, la 29 noiembrie, lucră al P.C. Bulgar. După cum rcea, care a dezbătut Planul O.N.TJ. a adoptat, marţi, trei
Verdet, membru al Comitetu rile sesiunii Sovietului Su informează BTA, C.C. al do dezvoltare a economiei rezoluţii prin caro se con
lui Politic Executiv al C.C. prem al U.R.S.S. consacrată P.C.B. a dezbătut şi apro naţionale pe 1979. în cadrul damnă stabilirea de noi aşe
al P.C.R., primvicepriin-mi dezbaterii proiectelor planu bat prevederile de bază ale plenarei, TCim Ir Sen, secre zări israeliene în teritoriile
nistru al guvernului roi*1n,' lui de dezvoltare economică proiectelor planului de dez tar general al C.C. al P.M.Cj ocupate şi extinderea celor
aliat la Budapesta la lucră şi socială a U.R.S.S. si bu voltare social-economieă a preşedintele R.P.D. Coreene, vechi, precum şl acţiunile