Page 14 - Drumul_socialismului_1978_11
P. 14
ag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NB. 6!
Autoperfecţionarea permanentă, complexă - TELEVIZ
componentă definitorie a unul colectiv muncitoresc 12.05 Curs de liml
1.2.00 Telex;
niolă;
12.35 România pite
13.05 Muzică distra
14,10 Simpozionul i
tură Măgura i
Ne legitimăm în fiecare 14.30 Publicitate ;
14.40 Incursiune Sa
0 perspectivă 15.00 Stadion —
sportiv în in
etapă cu noutatea 16.30 Muzică uş<
producţie a
mereu lor din Gruj
prese de ambalat (la aces 16.50 Agenda cultu
17.00 Clubul tinere
Convorbire cu directorul şi secretarul comitetului te prese sîntem singurii devansată 18,20 Săptămîna p<
producători în ţară). De a- ternă şi inten
de partid dc Ia întreprinderea mecanică Orăştie semenea, producem strun 18.35 Antologia fiii
gul S.N. 320, un strug mic, pentru copii
„Anii de aur
uşor, folosit pe vapoare, a- întreprinderea se află diel“;
întreprinderea mecanică sională, care ar fi fost teliere mobile etc. în ultimii ani intr-o con 13.30 Telejurnal;
Orăştie este expresia unei păcat să se ocupe de lu tinuă dezvoltare. Se ivesc 19.50 Viaţa raţiona
metamorfoze neîncetate, cruri mărunte. E drept că — Avem de-a face, deci, 20.00 Teleenciclopc(
stadiul, iar nu sfîrşitul n-aveam decît un inginer cu un proces îndelungat mereu activităţi construc 20.40 Publicitate;
unei deveniri. Cîndva, aici şi cîţiva maiştri, dar care, de asimilări. tive noi, cave cer, lără 20,45 Film serial :
gat, om sărai
erau ceva ateliere de tip împreună cu muncitorii, N. A.: Asimilări şi îm îndoială, cadre bine pre dul 21;
manufacturier, fără nici o erau capabili de lucruri bunătăţiri, pentru că în- gătite. In viitorii ani dez 21.35 Intimi,<L i
exagerare, în care se con mari. Faptul se simţea, dar tr-un fel arăta ceea ce in voltarea va fi fi mai ac umorul;
fecţionau scaune, bănci nu se putea încă dovedi, şi tra pe poarta asimilării şi centuată în direcţii calita 22.05 Telejurnal •—
şcolare, cărămizi, cuiere şi nu se putea pentru că nu cu totul altfel ceea ce ie tiv superioare, in care 22.30 Melodii romă
alte asemenea obiecte. De era pe ce. Atunci a înce şea pe cea a producerii şi amprenta metalurgică este Ieri şl de azi.
aici, s-a străbătut un put o acţiune de ieşire din livrării. Şi de fapt, despre din ce in ce mai eviden
drum pe care intenţionăm găeaee, cum s-ar zice. Am acest proces nu trebuie să tă. O putem reconstitui
vorbim la trecut, pentru că
să-l dezvăluim prin inter intrat în cooperare cu uni se află în plină desfăşu chiar şi după profilul pro ■IgADSGl
mediul anei convorbiri cu tăţi de talie republicană, rare. fesiilor in care s-au pre
directorul întreprinderii, iar aceasta ne-a permis să gătit muncitorii. Este su
Ioan Cîndea, şi secretarul preluăm comenzi de an- Poate că aceasta este una ficient sc5 amintim că, de BUCUREŞTI I :
comitetului de partid, Ni- samble şi subansamble. Ni din coordonatele colectivu pildă, in meseriile de aş- dloprogramul dim
colae Andrei. se cedau cu o oarecare sa lui de la întreprinderea ohietori in ultimii trei ani Radiojurnal; 8,00
mecanică: de la etapă la
presei; 8,10 Curie
— Deci, care ar fi mo- tisfacţie căci pentru o în etapă s-a legitimat prin s-au calificat peste 400 diilor; 9,00 Bu
bilul-motor al mişcării de treprindere de grad repu asimilare şi noutate. Este de oameni. Avem aici in ştiri; 9,05 Audicn
la eîteva ateliere la între blican acestea reprezentau vedere 226 de strungari, 10.00 Buletin de
inconvenient
anume
un
Revista literară r
prinderea mecanică ? o legitimaţie cu care se pot Legendă şi dor;
la productivitate. Pentru trece examenele impuse de 125 de frezori şi 52 de
I. C. : Eu cred că oamenii noi însă erau o condiţie exigenţele revoluţiei tehni- rectificatori. Aceste cifre letin de ştiri; 11
cultural ;
11,25
sînt acest motor, bine zis, de depăşire a unei stări co-ştiinţifice, ale trecerii U“; 11,35 Av;
oamenii care ştiu să se vechi. plenare la noua calitate — sint capabile să dezvăluie Radio-Tv. ; 12,1
direcţia dezvoltării unită
exprime ca stăpîni, ea pro obiectiv definitoriu stabilit do ştiri; 12,05 D,
ra folclorului noi
prietari şi ca beneficiari. •— Altminteri spus, eraţi de partid pentru progresul ţii. Cele 3 profesii repre Medalion compot
Aici nu este vorba nici pe o anexă a marii industrii, dinamic al economiei ro zintă aproape jumătate De la 1 la 3 ; 3
d'cparte de un concept ab stare ce nu vă putea su- mâneşti. din totalul oamenilor ca dian-club ; 16,00
stract, ci de o realitate în rîde. re s-au calificat in ulti nai ; 16,15 Ilari 1<
18.00 Orele serii ;
toată puterea faptelor. Ce I. C.: Eram, ce-i drept, mii 3 ani. Alte 8 meserii rnanţe, eîntece di
dar trebuia s-o acceptăm, Echipa de lăcătuşi confecţii metalice, condusă de Ni- ocupă cealaltă jumătate nă şi melodii in
vreau să spun ? Că aşa pentru a ne confrunta cu colac Suciu, efectuează lucrări do maro anvergură. le; 20,30 Azi in
cum era făbricuţa noastră, între documentele ce În de muncitori. Este vorba, 20.40 Cadenţe soi
relaţiile
cît de eterogenă era ea ea probleme şi pentru a ne soţesc întreprinderii productive intre aceste profesii, de Radiojurnal; 22,3
ale
alte
cu
dezvolta, pentru a dovedi.
producţie, putea evolua Căpătăm comenzi, La înce unităţi Industriale din ju sudori, lăcătuşi, bobina nul dansului; 24
de ştiri; 0,05—6,00
oricînd spre tîmplărie, co- put derizorale ca pivei şi deţ, din ţară şi străinătate Şi totuşi, oamenii tori, turnători ş.a., care muzical nocturn.
jocărie sau pentru fabrica complexitate tehnică. Dar, descoperim o scrisoare ve ţin, de fapt, tot de meta TIMIŞOARA : 1
nită de la Combinatul si
rea de covoare, sucuri, sau le-am executat pe fiecare derurgic Hunedoara, In lurgie. Diversificarea pro lltatea radio; 18,!
nia azi; 18,15 Jo
tinichigerie. Oamenii noştri în mod conştiincios şi în două rinduri so spune că dau viaţă întreprinderii ducţiei de strunguri, creş lare româneşti t
alimentatoarele
fabricate
au înţeles însă un lucru tregul colectiv trăia din pentru C.S. Hunedoara co terea ponderii acesteia in ţionalităţilor cor
esenţial, că nu de aşa ceva plin sentimentul datoriei respund pe deplin exigen ansamblul activităţii pro 18.40 Acorduri d
na lirică; 19,00
este nevoie, ci de ceva e- împlinite. S-a dovedit că ţelor impuse dc nivelul Pe mulţi dintre „oamenii mără şi printre „şcolile" ce ductive îşi pune pecetea concurs -..AurcU
tehnic al Jaminoarelor hu-
levat, care să pună în ac marea industrie trăieşte nedorene şi că sint compe de bază“ ai întreprinderii le mai productive de noi pe profilul pregătirii oa duţu“ — transn»
rect de la Bot
ţiune concepţia, îndemâna greu fără mica rotiţă sau titive cu produsele simila mecanice Orăştie îi cunoaş meseriaşi „universali" — menilor. 22.00 Caleidoscop
cum îi califica cineva, adi
tem demult, dc cînd aici, in
re din K.F.G., U.B.S.S., Ja
rea tehnică, priceperea, micul angrenaj. Astfel, s-a ponia, Polonia etc. două-trei hale întunecoase, că buni ia toate : sudori — Un element care dez
competenţa. Aceasta era căpătat încredere în noi şi Precizări de natură să a- afumate şi numai a industrie dar mai ales sudoriţe „mai văluie calitatea nouă in
orientarea spre metalurgie. am ajuns cu anii să pro ducă mulţumiri şl satis nearătînd, începuseră să-şi bune ca bărbaţii", Terezia pregătirea cadrelor de
E drept că această opţiu facţie în inimile celor care facă loc spre piaţă primele Cionca, Maria Furdui, Maria muncitori il constituie fap
ducem reductori de com le-ati produs, cuvinte dc
ne a fost consistent şi în plexitate tot mai mare, a- încurajare şl îndemn spre repere industriale, primele Dumitraş —, lăcătuşii Aurel tul că, deşi calificarea
delung sprijinită de orga poi strunguri. Azi produ alte Împliniri, subansamble pentru alte în Furdui, Francisc Bereczki, la locul de muncă rărni- DEVA: Orchcs
Francisc Godor, Dorel Tira,
nele judeţene şi centrale. cem 160 tipuri de reducloa- treprinderi ce nu se mai Valentin Ciurciun. ne o formă cu însemnă-, lantă (Arta); HUI
(Patria);
„încurcau" cu lucruri mici.
che
— Exista un temei pen re de turaţii şi 5 tipuri de Anii au trecut, oamenii au In total, atelierul numără taiea ei, capătă pondere Soţul meu, seriile
tru o asemenea opţiune sau strunguri, citeva tipuri de mai rămas, au mai plecat, 40 de oameni, din care 22 însemnată şcoala : liceul căra); Urgia ('
a fost o alegere subiecti prese mecanice cu excen Ce nu se dar mai ales mulţi au ră „producţie' proprie", şi pen şi şcoala profesională. In rul) ; PETROŞAN
clin insulă (Unir
vă ? tric de pînă la 25 de tone- mas şi mai mulţi au venit, tru ca promoţiile viitoare să curînd acestea, ca şi seriile I-Ii (7 N
au crescut şi au devenit „de
N. A.: Revenim la ceea forţă, iar acum trecem la bază". Nea Ion Pricăjan, fie mai consistente şi mai şcoala de maiştri se vor Sandokan — tig
zici
(Republica);
ce spunea şi tovarăşul di asimilarea presei de 100 spune covaciul de-acum 15 ani, ca valoroase, de aici a plecat constitui intr-un grup şco Avaria (Cultura
iniţiativa testării printr-o
rector, adică tot la oameni. tone-forţă. Am trecut la re făcea „industrial", adică probă de timp a aptitudini lar metalurgic. Anul şco diul care nu a
(Muncitoresc);
Nu ştiu dacă aceştia repre construcţia reductoarelor în scrisoare în serie, nişte săpăligi de lor noilor încadraţi pentru lar curent cuprinde peste Capcana din mi
zintă un temei obiectiv de mare complexitate pen grădină, priveşte cu uimire calificare la locul de muncă 600 de elevi. Întreprinde citorcsc); LONE
sau subiectiv, vorba e că tru blocurile iinisoare de — dar şi stăpîneşte cu fer în meseriile respective. rea ore in prezent 10 ti care urcă muntt
aveam un nucleu impor trefilare a sîrmei. Produ mitate — coloşii din noua Dar la I.M.O. am cunos neri care frecventează rul) ; nu. ANÎNO/
hală de forjă. Pe Feri Hollo
meni
alear
tant de oameni cu o bună cem, de asemenea, maşini- l-am cunoscut tratamentist, cut oameni care. au dat, sau cursurile facultăţilor de (Muncitoresc);
Pentru cci cărora le sint
pregătire tehnică, profe unelte pentru tîmplării, adresate este suficient a- apoi confecţioner al unor a- au redat viaţa unor maşini subingineri de la Hune Surisul mamei -ţ
şi agregate „moarte" pentru
bric); BRAD : H
tlta. Este suficient pe de devărate bijuterii din fier alte întreprinderi. Recent, doara şi Cu gir. lodii (Steaua re;
o parte pentru că ei sînt forjat pentru export, apoi Anul acesta, I.M. Orâş- TIE: Septembrî
familiarizaţi cu moderniza conducînd formaţii de con maistrul electrician Cornel iie a primit prin reparti Hamlet — serilli
rea, cu denumirile Şi no fecţii metalice pentru in Coşobea, împreună cu elec căra); GEOAGIi
ţiunile tehnice intrucit ei dustria siderurgică din ţară tricienii Octavian Rusu şi ţie 10 ingineri, 14 subin nutul uitat de
dau forma concretă. Pe şi de peste mări şi ţări. A- Trandafir Socol au pus în gineri şi 6 economişti. do cultură); H.
altă parte, pentru că funcţiune o maşină de recti tăcire (Popular;
oamenii caro fac aceste cum l-am întîlnit în atelie ficat complexă, cu comenzi lată o comparaţie edi Jucăria ; CALA
lucruri sint modeşti, n-au rul de confecţii metalice II, electronice, care s-a tot ficatoare pentru drumul pe nu aleargă me
nevoie de nu ştiu ce do specializat mai mult pe con care il urmează întreprin dc cultură); Sil
gii sforăitoare. Sînt sobri, fecţii... mecanice. Chiar a- plimbat prin ţară şi nimeni derea : in prezent ea dis tâcire t (Mureşul
măsuraţi in tot ce fac, dar cum atelierul în care lucrea n-a reuşit s-o pornească. Aşa pune de 27 ingineri, iar Jucăria (Lumina
sclipitori in pricepere, in ză a fabricat prototipul plat i-am reintîlnit pe- vechii oa Rocco şi fraţii
le I-n (Minerul;
descifrări, In creaţie. formei de ridicat pentru în- meni ai vechii „firme" — la sfinţitul cincinalului ac
Ce nu se spune in scri cărcare-descărcare în vagoa cum îi spuneau ei, iar a- tual, numărul acestora
soarea de la C. S. Hune ne 'C.F.R. — produs nou, cum în noua întreprindere va ajunge la 65. Numărul
doara ? premieră pentru contracta oameni noi — cei de atunci 4
Nu se spune că un co rea căruia au şi sosit co şi cei de acum — ţin pasul, subinginerilor, al maiştri iJ
lectiv din care fac parte lor şi tehnicienilor se va
maistrul Mitru Crcţu, lăcă menzi. Atelierul; condus de ba chiar o iau înaintea teh dubla,
tuşii Traian Mihuţ, Dumi maistrul Ion Cristea, se nu nicii; Rezultatele
tru Bogdăncscu, , Vasile 3 nov. 1978 :
Sîntion, Ioan Visăroiu, Iu Extr. I : 52,
lian Mic şi rectificatorul 3, 5, 77, 28 ;
Candin Pârău, au conceput Extr. a U-a
şi construit un alimentator
24, 8, 87, 58, 30
de ungere pentru liniile de Fond do
laminoare ale combinatului 1 052 329 led.
hunedorean. Produsul a fost
supus unor încercări se
vere pe caro lc-a trecut
cu brio, iar astăzi aceste I VREMI
alimentatoare sînt produse
in seric. Acestea au elimi
nat importul de produse
similare. Timpul proba
încă un examen ă fost noiembrie : Vrc
trecut cu bine. Dar ci te frumoasă cu c
speranţe şi poticniri, cîte noros. Cu totu:
bucurii şl dezamăgiri tem posibile burai
porare s-au suprapus în slabe. Vin tul v
general slab. T
această muncă ! Dar to£ minime vor fi
Da turnătorie, formaţia condusă de Mi hai Henrich, lu- timpul oamenii au crezut
crînd Ia finisarea unui miez do lingotieră necesar C.S. in reuşită, ştiind că un lu tre 0 şi 5 gra
Hunedoara. maxime între !
cru greu, serios nu se de. izolat mal
conturează fără muncă Noaptea şl c
tenace, dîrză şi încredere va produce ce:
Pagină realizată de : în forţele proprii. alocuri va per
CORNEL ARMEANU şi NICOL-AE STANCIU Toate acestea nu se poi 15a munte : V
Fotografii: VIRGIL ONOIU spune într-o scrisoare. neral frumoasă
Maistrul Emilkvn Siănilă împreună ou O parte din echipa de mentori strunguri, con rlabil.
duşii de Nicolac Olani, execută lucrări dc finisare la un lot dc strunguri.
