Page 15 - Drumul_socialismului_1978_11
P. 15
6 SIMBAtA, 4 NOIEMBRIE 1978 Pag. 3
(Umioro din pag. 1) combustibili. Pe trei trimes
Program concret de tre şi pe ansamblul indus Menirea nobilă a activistului
IE dustriei, a întregii economii, triei cheltuielile totale la
1000 lei producţie marfă au
pentru realizarea in .bune votimtar de Cruce rosee -
condiţii a planului pe ulti acţiune responsabilă fost depăşite cu 1,20 lei, iar
în ce priveşte cele materia
mele două luni ale anului şi le economiile sint minimale,
pe 1979, la care s-a referit
spa- fluctuante. în slu.ba sănătăţii
tovarăşul Nicolae Ceauşescu
în încheierea lucrărilor ple muncii îşi aduc partea de reiese din cuvîntul secre Secretarul general al parti
narei. contribuţie care le revine, tarului general al partidului, dului a insistat asupra ne Menirea nobilă a activis va a ajuns la 116, iar al <
s
tulp- Secretarul general a sub deşi de măsurile de creştere In aceste domenii trebuie să cesităţii unor largi acţiuni tului voluntar de Cruce roşie, membrilor cotizanţi a crescut-
«iui; liniat necesitatea intensifi mai accentuată a retribuţiei se imprime mai multă exi pentru valorificarea a tot ce dăruirea şi pasiunea sa pu cu peste 5 500. ContribuţiaI
Ii An; cării preocupării şi eforturi toţi au beneficiat. In perioa genţă şi răspundere, ordine rămîne după încheierea pro se în slujba generoasei idei adusă in domeniul propa-,
şi disciplină, întărit simţul
da scurtă care a mai rămas
;3zm lor, sporirii răspunderii or gospodăresc, luate măsuri cesului de producţie, pentru de apărare şi îngrijire a s<5- gandei sanitare — concreti
i; ganelor şi organizaţiilor de pînă la sfîrşitul anului tre impulsionarea colectării de nâtâţii oamenilor ou fost re zată in creşterea numerică a-
partid, a tuturor oamenilor buie făcute de către toate drastice pentru curmarea şeurilor şi reintroducerii lor
ocri- muncii pentru realizarea colectivele eforturi cu totul oricărei risipe, trebuie înlă in. circuitul economic, pentru levate pregnant, in această aotivului voluntar, încadrat înj
programului suplimentar de deosebite pentru realizarea turată din conştiinţa oame utilizarea cu maximum de toamnă, cu prilejul adunări formele specifice de instrui-;
dezvoltare mai rapidă eco- planului şi a angajamente nilor concepţia greşită că randament a capacităţilor de lor de dări de seamă şi a- re — e relevată şi de cele-
nomico-socială şi a progra lor, a producţiei fizice şi acţiunile de reducere hotărî- producţie create şi gospo legeri a comisiilor de Cruce 317 cursuri de gen la care-
i. to
naj ă; mului de creştere mai accen nete, pentru a lucra in no tă a consumurilor au un ca dărirea cit mai economică a roşie din unităţi economice, participă peste 5 000 de oa
tuată a nivelului de trai sta racter de campanie, de con instituţii, şcoli şi cartiere. A- meni ai muncii, ca şi de ma-<
l ■ iembrie — decembrie la ni mijloacelor materiale de ca
ieret, bilite de Conferinţa Naţio velul sarcinilor primului tri junctură, sau că în mod re. dispunem, ca toate aces ceste adunări au evidenţiat, nifestările educative cu ca
orae- nală a partidului. La acest mestru al anului viitor. normal consumul de ener te probleme care se ridică în încă o dată, că numai aco racter de masă, realizate in
program suplimentar judeţul gie trebuie să devanseze, economie să fie clarificate lo unde activistul de . Cruce forme variate. Dincolo de-
Hunedoara a subscris să Problema cardinală a eco
T; contribuie cu o producţie nomiei noastre — şi a ori creşterea producţiei indus cu. masa largă a celor ce roşie îşi înţelege menirea şi cifre — 336 expuneri susţinu
peste prevederile cincinalu cărei economii dealtfel —• triale. In judeţul nostru se muncesc, printr-o intensă îşi exercită atribuţiile, cu cre te pe teme ca „Alcoolismul"",\
lui de peste 5 miliarde de este reducerea substanţială ridică probleme deosebite în activitate de educare a oa dinţa că îndeplineşte un aot „Prevenirea bolilor iniecio- .
bo- lei. Pe ansamblul industriei a cheltuielilor materiale de unele unităţi, legate tocmai menilor muncii in spiritul umanitar, sarcinile ce revin contagioase", „Donarea de j
piso-
hunedorene ţ angajamentul producţie, a consumurilor, de aceste laturi ale activităţii, respectării riguroase a nor societăţii de Cruce roşie din sfnge" etc., realizarea de aii-j
^ suplimentar — partea ce re- utilizarea cu maximum de adică de depăşirea cheltuie melor de consum, a . reguli hotărîrile şi documentele de se, broşuri, pliante, fluturaşi!
~vme pentru acest an — se randament şi eficienţă a lilor de producţie, a consu lor de folosire raţională a partid, din planul unic de difuzate în cămine, puncte-
îndeplineşte, dar nu toate materiilor prime, materiale mului de metal, diverse ma tot ceea ce societatea ne-a
t; educaţie sanitară, işi găsesc sani-tare şi alte locuri de ac-j
colectivele de oameni ai lor şi energiei. Aşa cum teriale, energie electrică, încredinţat spre gospodărire.
materializarea. Sini adevăruri ces, de cele 460 lecţii ţinutei
reliefate şi în recenta dezba- la „Şcoala mamei", cu partî--
. tere a comisiei municipale de ciparea a peste' 4 000 de
Cruce roşie Deva, care şi-a gravide - dezbaterile au re
Sfiit necesare eforturi conjugate, pentru analizat cu răspundere acti lief al valoarea educativă a
bses vitatea desfăşurată în peri acestora şi mai ales, nece
oada anilor 1976-1978. O sitatea îmbunătăţirii munciţi
Ră ca la Chişcădaga să se' producă var în-acest an perioadă in care munca de- în vastul domeniu al apărării'
ii 7,00 pusă pentru înfăptuirea unei sănătăţii oamenilor.
jvisla largi, acţiuni de educaţie şi Prin participare activă la.
meto propagandă sanitară pentru
de (Urmare din pag. 1) maistru Rakoczi Ca’rol, şe Concluziile desprinse din tea lor, spre a nu fi pro dezbateri, Tuclor ionescu,,
adio ; ful lucrării din partea oonstatările proprii şi din bleme după intrarea obiec prevenirea îmbolnăvirilor, Vasile Constantin, Si-mion‘
10,05 S.I.M. Deva. „Aş zice că discuţiile purtate cu facto tivului în funcţiune. combaterea epidemiilor, a- F-răcea, Ioan M-andula, Sep-n
10,10 călduros la unii furnizori cordarea de prirn-ajutor în
i. Bu- pentru a urgenta livrarea lucrăm numai parţial bine, rii de răspundere din şan Este imperios necesar ca timiu PurceaT Maria Borza,.,
Atlas căci unele utilaje şi insta tier, sînt clare : construc toate forţele care concură caz de accidente şi calami dr. Radu Pă-irăşescu, Luciani
:otcca utilajelor contractate : la laţii au sosit cu întîrzieri torul — montorul — pro la realizarea acestui obiec tăţi s-a soldai cu rezultate Secaşan, Lucia Văiavu, Emi
mieră I.M.M.U.M. Baia Mare, meritorii. Han Jibea, Idă Ery, I. Radul
uletin pentru alimentatorul-vibra- şi de 150 zile, altele au iectantul şi beneficiarul tiv să acţioneze stăruitor
inioa- venit dezasamblate, în ra să-şi strîngă rândurile, să şi exigent în spiritul reco Organizarea şi desfăşura au scos la iveală cu răspun
I 12,33 tor, al cărui termen de li te, sau în ordinea inversă acţioneze stăruitor şi. res mandărilor date la Plena rea cursurilor de igienă şi dere neajunsurile manifestate',
; 13,00 vrare (30 septembrie a.c.) prirn-ajutor, a întrecerilor în activitatea de propagandă<
Merl- este de mult depăşit; la a montării, ceea ce ne-a ponsabil, iar furnizorii să ra C.C. al P.C.R. din 28
iojur- dat mult de lucru în plus. livreze neîntîrziat utilajele septembrie a.c., la Plenara „Sanitarii pricepuţi", dotarea (care trebuie să cîşiige în Că--
rding; C.I.C.M. Bistriţa-Năsăud, De asemenea, proiectantul şi instalaţiile contractate. Comitetului judeţean de şi instruirea grupelor sanita litote), in colaborare cu CO~-
0 Bo pentru filtrele cu saci de re şi a posturilor sanitare de drele medicale, au cerut fie
te bu- aer ; la „Balanţa" Sibiu, nu este mai mult prezent Numai în acest fel fabrica partid şi la recenta şedinţă
ncnla- pentru rezolvarea proble pe şantier pentru a solu de var de la Chişcădaga a Biroului Comitetului ju prirn-ajutor, buna funcţiona cărui activist voluntar de
aânia; ţiona operativ şi în folosul va putea produce în acest deţean de partid, privind re a cursului de surori de Cruce roşie să iacă din sar
; 22,00 mei cîntarului cu vas pen înaintării obiectivului, une realizarea la termen şi de Cruce roşie, munca educaiiv- cinile încredinţate in acest]
ar a to tru calcar; la I.M. Dr. Pe an, aşa cum a fost planifi
tul etin tru Groza, pentru elevato le probleme care se mai cat. Şi încă două lucruri: cea mai bună calitate a saniiară sînt dteva din acti domeniu un crez de muncă-
1 6top pun. Oamenii noştri, din finalizarea tuturor lucrări tuturor obiectivelor de in vităţile cu palmares lăuda îndreptat spre cel mai nobil*
rul de la var-bulgăr; la şi uman scop - sănătatea
luoiua- „Unio“ Satu Mare, pentru tre care se evidenţiază şe lor prevăzute în proiect şi vestiţii scadente în acest bil. Numărul comisiilor de
noma- transportorul cu bandă pi- fii de echipă Valentin A- maximă atenţie la calita an. Cruce roşie in municipiul De- oamenilor.
popu- dam şi Florin Sălăjan, su
e na- votantă. dorul Cornel Cerb, lăcătu
itoarc; — In măsura în care ni
> BOC- se asigură utilajele — şi şul Constantin Pîrvu, se ( CLAIA DE FIN 1-
tivalul străduiesc dar...". ţ CU BUCLUC
Uu-Ră cu. cît vin mai repede, cu 1
In di- atît mai bine —, noi vom Intr-adevăr, reprezentan l Nicolae l-ovan din s-a- ^
41,00— concentra formaţii masive tul permanent al I.C.P.I.L.A. I tul G-rohoţel, comuna Bu -
or. Bucureşti pe acest şantier, ) ceş, are un obicei foarte ţ
de muncitori pentru a le
monta, îneît obiectivul să ing. Ştefan Dancău — pe ţ interesant,: ţine, de mai l.
poată intra în funcţiune la care nu l-am întîlnit pe / mulţi ani, o claie de lin
termenul planificat — ne-a frontul muncii, alături de ) ps un teren ce-/ aparţine ţ
dat asigurări tovarăşul ing. ceilalţi factori care concu- ţ cu scopul de a atrage a- ţ
Gheorghe Buzdugan, şeful . ră la realizarea obiectivu i nim alele vecinilor. Cum 1
ambu- Şantierului instalaţii-mon- ’ patrupedele nu prea şti-u 1
arnou- lui, ei intr-un birou‘călduţ j ce urmăreşte N.I., mai im- 1
1ABA: taj Deva, din cadrul —, ar trebui să-şi corecteze
(Ha- G.S.I.M. Braşov, care coor stilul de muncă, să-i spri i bucă ci-te o gură de fin, i
ructo- donează direct lucrările la , AH ta ii trebuie lui Nlco- »
irsarul jine mai mult, prin misiu j l-ae iov a n. imediat se pre- |
Miriin, fabrica de var de la Chiş nea şi competenţa sa, pe ţ zin-tă la comisia de jude- {
brie) ; cădaga. Noi montăm tot ce
vîolac- putem, avem oameni buni, constructori. Intre altele, / cată sa-u la judecătorie şi )
peni : trebuie să soluţioneze J cere despăgubiri cît nki 1
lonce- avem mijloace mecanizate
loc de montaj, însă unele lu grabnic devizul lucrării de \ nu gindeşti: cî-te 2-3 mii ţ
CAN : crări sînt condiţionate de înzidire a cuptorului cu 1 de iei. In acest fel N.f. »
(Muu- / poartă pe drumuri o mul- I
Riul sosirea utilajelor. văr care, aşa după cum ni '....... ■ ■* . .'v . 1 * .'.'ti........ <;;..............—
(Minc- Aceleaşi griji le expri- s-a spus, condiţionează în ! ţime de oameni din sal, j
- Ni' şi tânărul dar inimosul ceperea acestei lucrări. Foto : VIRGIL ONOIU l lăcindu-i să piardă timp i
mereu Reflexe de toamnă în oglinda băt rinul ui Mureş. / şi bani pentru „toana" lui. ]
2ANI :
Joiem- ! Cine îl dezbată de ea ? ]
3, me-
DRAş- 180 care nu au apă pota
atrla); în cadrul adunărilor jin pentru a-şi amenaja nesc şi-au adus o contri munală materialul lemnos
(Fla- populare săteşti, în întîlni- un punct alimentar în sa buţie deosebită Gheorghe şi asigură mina de lucru bilă prin cbnducte. Toate
r: tî- rile pe care membrii bi tul lor. Li s-a dat tot a- Miheţ, Grigore Benea şi neoalificată pentru realiza lucrările de captare a u-
(Casa roului executiv al Consiliu rea obiectivului pe care şi nor izvoare, de construcţie ■s
i Ră- jutorul de care aveau ne Ioan Benea, zidari, Nicolae m
ilAZI : lui popular comunal voie. Cetăţenii au confec Benea, electrician, Moise l-au propus. Deşi termenul a bazinelor, de procurare
Jimeni Luncoiu de Jos şi deputa ţionat şi ars cărămida ne Mihoc, fierar, secretarul de predare este anul 1980, şi instalare a conductelor
(Casa ţii le au permanent cu ce organizaţiei de partid, ca locuitorii acestui sat au ho- de aducţiune s-au făcut j. DE UNDE CUMPĂRAM \
t: Ră- cesară, au procurat şi | ZIARE ? ' ' : \
ILIA : tăţenii, precum şi cu pri transportat piatra pentru re a executat tîmplăria tărît să depună toate efor exclusiv prin munca şi con
LIUC: lejul audienţelor pe care fundaţie, au tăiat, trans metalică pentru uşi şi fe turile şi astfel căminul să tribuţia cetăţenilor, fără a / Cititorii din Teliuc îşi j
: seiii- primarul le ţine în fiecare portat şi fasonat materia- restre. fie dat în folosinţă în 1979. se cheltui nici un leu de \ cumpără . ziarele dorite
sat, s-au făcut şi se fac -la bugetul consiliului popu \ doar de la poştă. Cum
propuneri de către locui lar. La Podele s-a • con r însă serviciul începe aici
3
tori, care, solicită sprijinul struit, în vederea alimen i numai la orele 8,00, cei
7 primăriei şi se angajează PERFECŢIONAREA ACTIVITĂŢII tării cu apă a gospodării \ ce ies din schimbul de *
i
să execute cu forţe şi mij lor cetăţenilor, un bazin : noapte n-au de unde 1
loace proprii diferite lu CONSILIILOR „ POPULAR® de captare şi unul de acu i’ să-şi procure ziarele, doar 6
din crări de larg interes cetă mulare, precum şi o sta ) dacă aşteaptă deschide- ţ.
ţenesc. Şi din acest dialog ţie de pompare a apei. în ţ rea poştei. Şi aceasta,' fă- I
55,
viu, direct cu locuitorii iz Activitatea social-obştească realizarea acestei lucrări i ră a mai vorbi de faptul \
22, vorăsc şi soluţiile pentru se evidenţiază deputatul 1 că uneori - cum s-a în- i
materializarea propunerilor Gheorghe îvan, Viorel Bol ţ timpla-t în ziua de 2 no- }
furi : şi iniţiativelor. Toate aces asigură teren îertil manifestării dura, maistru miner, Ma 1 iembrie -a.c., — ziarul \
tea îşi găsesc audienţa şi ri a Boldura, deputat, ini ) „Drumul socialismului" nu l
sprijinul cuvenit din par iniţiativei şi spiritului gospodăresc ţiatorii acţiunii de alimen j ajunsese în Teliuc „nici i
tea consiliului popular, ca tare cu apă a satului Po 1 la orele 8,20". „Pină nu \
re se concretizează în asi dele, toţi locuitorii satului.. } demult iu-ncţiona în cen- ţ
gurarea de proiecte şi am Anul acesta s-au realizat I t-rul Teliucului (unde se ii
plasamente pentru unele lui- lemnos' dat de primărie O altă lucrare importan La executarea acestei con şi alte lucrări edilitar-gos- ţ află grupate unităţile ca- *
îtru 1 lucrări, material lemnos din pădurea comunală. Tot tă — rezultat al iniţiativei strucţii se evidenţiază Şte podăreşti şi de înfrumuse i merciale şi staţia de au- \
■elativ din pădurea ' comunală, a- ei şi-au construit şi punc şi spiritului gospodăresc al fan Suhan, secretarul orga ţare în valoare totală- de 1 tobuze) un chioşc pentru i
tporar
t sînt jutor în procurarea . unor tul alimentar, iar instala cetăţenilor,, al dorinţei şi nizaţiei de partid, Viorel 380 000 lei. Toate acestea \ difuzarea presei care era }
ploi materiale de construcţie, ţia electrică de iluminat a dragostei lor pentru cultu Boldura, Nicolae Dud şi sînt rodul muncii nemijlo 1 mult mai la indemina ce- \
î In asistenţă tehnică şi ajutor fost făcută tot în mod- vo ră şi artă, pentru frumos alţi cetăţeni. cite, al întregii activităţi } tâ-ţeniJo-r, a celor ce Iu- {
tiuiile luntar de meseriaşii elec
îe în- în organizarea şi desfăşu în general — care se face între alte lucrări de ma desfăşurate de consiliul ) crează la I.M. Hunedoa- »
• cele rarea muncii pentru finali tricieni din sat. Şi astfel, prin contribuţia directă a re importanţă socială şi popular care, împreună cu \ ra - ne spunea un miner. 1
gra- zarea obiectivelor propuse. •începînd din luna septem locuitorilor din s a t u l obştească este alimentarea cetăţenii, lucrează într-o i Prin poziţia sa, acel ţ
e.
te
ţa se Anul acesta — ne relata brie a.c., locuitorii din Ste Luncoiu de Sus este cămi eu apă potabilă prin con strînsă şi rodnică unitate 1 chioşc te indem-na parcă ^
uiţi a-ţi procu-ra1 WVU.U ,
re pe tovarăşul Liviu Pătru.ţ, vi jărel se aprovizionează cu nul cultural. Cetăţenii au ducte a 80 la sută din gos pentru a face din comuna | sa nu I.M Ml,. M [■
cepreşedinte al biroului e- cele necesare de la punc asigurat piatra şi nisipul, podăriile satului Podele, Luncoiu de Jos una din lo I presa dorită. Reînfiinţarea y
n ge-
folos i". y
r va- xecutiv — locuitorii din tul alimentar din satul lor. au săpat şi turnat funda iar în Luncoiu de Jos — calităţile de frunte ale ju / chioşcului amintit ne-ar
Stejărel au venit cu pro în realizarea acestui obiec ţia, au tăiat, fasonat şi centrul de comună —- mai deţului. fi de
punerea şi au solicitat spri tiv de larg interes cetă-ţe- transportat din pădurea co- sînt doar 8 case din cele N. BADIU