Page 16 - Drumul_socialismului_1978_11
P. 16

Pag. 4                                                                    DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 532 © SÎMBÂTĂ, 4 NOIEMBRIE 1973



          Lucrările                                                    Adunări Naţionale



             (Urmare din pag. 1)   nor  comisii  permanente  ale   Tovarăşul   Ilie   Şalapa,   metrologiei,  iar  deputata
                                   Marii  Adunări  Naţionale,   preşedintele  Comisiei  pen-   Eleonora   Cojocaru,   vice­
          La  primul  punct  de  pe   impuse  de  faptul  că,  în  ,  tru  industrie  şi  activitatea   preşedinte  a  Comisiei  pen­
        ordinea  de  zi.  Marea  Adu­  ultimul  timp,  unii  depu­  economico-financiară,   a   tru  industrie  şi  activitatea   încheierea convorbirilor-
        nare  Naţională  a  eliberat   taţi,  membri  ai  comisiilor   prezentat,   apoi,   raportul   economico-financiară,  a  ex­
        pe  tovarăşul  Ludovic  Fazo-   permanente  ale  Marii  A-   comisiilor  permanente  ale   pus   raportul   Comisiilor   soviefo-viefnameze
        kas  din  calitatea  de  mem­  dunări  Naţionale,  au  fost   Marii  Adunări  Naţionale   permanente  ale  M.A.N.  cu   I
        bru  al  Consiliului  de  Stat,   numiţi  membri  ai  guver­  care  au  examinat  şi  avizat   privire  la  proiectul  de  le­
        ca  urmare  a  numirii  sale   nului,  reprezentanţi  diplo­  proiectele  de  lege  pentru   ge supus dezbaterii. ‘  MOSCOVA  3  (Agerpres).   Van Dong, primul ministru
        îm  funcţia  de  ministru  al.  matici  sau  au  primit  noi   adoptarea  planului  şi  buge­  La  discuţia  generală  a-   La  Moscova  au  luat  sfîrşit   al guvernului, alte oficiali­
        economiei  forestiere  şi  ma­  însărcinări.  Marea  Aduna­  tului pe anul 1979.  supra  acestui  proiect  de   convorbirile   sovieto-vietna-   tăţi vietnameze,
        terialelor  de  construcţii,  şi   re  Naţională  a  adoptat-  în   S-a  trecut,  apoi,  la  dez­  lege  au  luat  cuvîntul  de­  meze  la  care  au  participat,   în urma convorbirilor, la
        a  ales,  la  propunerea  Co­  unanimitate   propune ri le  baterea   generală   asupra   putaţii  :  Justin  Rogoz,  Tu-   din  partea  sovietică,  Lconid   . Moscova, au fost semnate
        mitetului  Central  al  Parti­  privind  modificările  pro­  celor două proiecte de lege.  dora  Şerbu,  Valcriu  Ceo-   Brejnev,  secretar  general   Tratatul de prietenie şi
        dului  Comunist  Român  şi   puse.                      Au  luat  cuvîrttul  depu­  ceonică, Emil Uncheşel.  al  C.C.  al  P.C.U.S.,  pre­  colaborare între U.R.S.S.
        Consiliului   Naţional   al   în  continuare,  tovarăşul   taţii  Ion  Avram,  Ion'  Din-   După  examinarea  pe  ar­  şedintele  Prezidiului  Sovie­  . şi R.S. Vietnam, un acord
        Frontului  Unităţii  Socia­  Iile.  Verdeţ,  prim  viceprim-   că,  Gheorghe  Dinu.  Mihail   ticole  a  proiectului  de  Le­  tului  Suprem,  Aleksei  Ko-   privind dezvoltarea şi a-
        liste,  ca  membru  al  Con­  ministru   al   guvernului,   Florescu,  Ştefan  Mocuţa,   ge,  Marca  Adunare  Naţio­  sîghin,  •preşedintele  Con­  dîncirea colaborării econo­
        siliului  de  Stat,  pe  tova­  preşedintele  Comitetului  de   Eva  Richter,  Angelo  Micu-   nală  a  adoptat,  în  unani­  siliului  de  Miniştri,  alte   mice .şi tchnico-ştiinţifice,
        răşul  Nagy  Ferdinand.  In   Stat  al  Planificării,  a  pre­  lescu,   Constantin   Petre,   mitate, Legea metrologiei.  persoane  oficiale,  iar  din   alte documente privind
        calitate   de   membru   al   zentat,  din  împuternicirea   Cornel  Burtică,  May  Gunt-   Seara,  la  încheierea  şe­  partea vietnameză Le Duan,
        Consiliului  de  Stat,  tova­  guvernului,   proiectul   dc   her,  Ion  Ursu,  Gheorghe   dinţei,   tovarăşul   Nicolae   secretar  general  al  C.C.  al   colaborarea economică din­
        răşul'  Nagy  Ferdinand  a   Lege   pentru   adoptarea   Badea,   Gheorghe   Roşu,   Giosan,  preşedintele  Marii   P.C. din Vietnam, Fam  tre cele două ţări.
        depus  apoi,  jurămîntul  de   Planului  naţional  unic  de   Traian  Dudaş,  Ştefanache   Adunări  Naţionale  a  a-
        credinţă   şi   devotament   dezvoltare  economico-socia-   Scărlăteseu,  Ion  Păţan,  Ion   nunţat  că  sesiunea  Marii   5
        faţă  de  Republica  Socia­  lă  a  Republicii  Socialiste   Catrinescu,  Ana  Vornicu,   Adunări  Naţionale  rămîne
        listă România.             România  pe  anul  1979,  iar   Toader  Brădăţean,  Vasile   deschisă  în  continuare.  în  I Consultări franco—vest-germane
          în  continuare,  Marea  A-   tovarăşul  Paul  Niculescu,   Potop.  Aurel  Albu,  Teodor   perioada   caro   urmează,
        dunare  Naţională  a  elibe­  viceprim-ministru  al  gu­  Negoiţă, Alexandru Toană.  proiectele  de  16gi  rămase   i  PARIS  3  (Agerpres).  —   sistem  monetar  al  „celor
        rat  pe  tovarăşul  Nagy  Fer­  vernului,  ministrul  finan­  După  examinarea  pe  ar­  pe  ordinea  de  zi  a  sesiu­  s  La  Paris;  s-au  desfăşurat   nouă".  Franţa  şi  R.F.G.  au
        dinand  din  calitatea  de  se­  ţelor,  a  expus,  din  însărci­  ticole  a  fiecărui  proiect  de   nii,  ca  şi  alte  proiecte  de   \  joi  convorbiri  oficiale  în­  hotărît  să  propună  gu­
        cretar  al  Marii  Adunări   narea  guvernului,  proiectul   lege,  Marea  Adunare  Na­  legi  ce  se  vor  primi  la  Bi­  tre   preşedintele   Franţei.   vernului  de  la  Roma  o
        Naţionale,  ca  urmare  a  a-   de  Lege  pentru  adoptarea   ţională  a  votat,  în  unani­  roul  Marii  Adunări  Naţio­  Valery  Giscard  d’Estaing,   marjă  de  fluctuaţie  pen­
        legerii  sale  în  calitate  de   Bugetului  de  stat  pe  anul   mitate,  Legea  pentru  •  a-   nale,  urmează  să  fie  exa­  şi   cancelarul   R.F.G.,   tru  lira  italiană  de  4,5  la
        membru  al  Consiliului  de   1979.                   doptarea  Planului  naţional   minate  de  comisiile  per­  îlelmut   Schmidt,   consa­  sută,  faţă  de  2,5  la  sută
        Stat,  şi  a  ales,  la  propu­  Apoi,   din   însărcinarea   unic  de  dezvoltare  econo-   manente,  după  care  vor  fi   crate  în  esenţă  examinării   cît  ar  urma  să  reprezinte
        nerea  Biroului  Marii  Adu­  Biroului   Permanent   al   mico-socială  a  Republicii   supuse  spre  dezbatere  şi   rezervelor  manifestate  de   marja  de  fluctuaţie  pen­
        nări  Naţionale,  pe  tovară­  Consiliului   Suprem   al   Socialiste  România  pe  anul   adoptare   Marii   Adunări                  tru  monedele  forte  în  vii­
        şul  Ioan  Foriş  în  funcţia   Dezvoltării   Economice   şi   1979 şi Legea pentru adop­  Naţionale  în  cadrul  actua­  către  unele  ţări  ale  CEE   torul  sistem  monetar  al
        de  secretar  al  Marii  Adu­  Sociale  a  României,  tova­  tarea  Bugetului  de  stat  pe   lei  sesiuni.  De  asemenea,   faţă do proiectul noului  Pieţei comune.
        nări Naţionale.            răşul   Ghcorghe   Oprea,   anul 1979.                comisiile  permanente  ur­
          La  următorul  punct  de   prim  viceprim-ministru  al   La  Următorul  punct  de  »  mează  să  efectueze  şi  alte
        pe  ordinea  de  zi,  preşe­  guvernului, v icepreşed i nte   pe  ordinea  de  zi,  tovarăşul   lucrări de competenţa lor.  «  Pr®fursdâ  5i©Iîrs§şte  fafâ  de
        dintele  Marii  Adunări  Na­  al  Consiliului  Suprem  al   Gheorghe   Vasile   Costea,   Data  reluării  în  plen  a
        ţionale  a  supus  spre  apro­  Dezvoltării   Economice   şi   inspector  general  de  stat   lucrărilor   Marii   Adunări
                                                                                         Naţionale  va  fi  anunţată  j  ultimele  acţiuni  agresive  al  ©
        bare  propunerile  Biroului   Sociale,  a  prezentat  co-   pentru  controlul  calităţii   ulterior.
                                                              produselor,  a  prezentat,  din
        M.A.N.  cu  privire  la  mo­  raportul  la  cele  două  pro­  însărcinarea  Consiliului  dc                î regimului rbodessasi îm                          a
        dificări în componenţa u-  iecte de legi.             Miniştri,   proiectul   Legii            (Agerpres)
                                                                                                                                       Z^mbsei
                                                                                                                   î
                 Cuvîntul deputatului Petre Constantin.                                                               LONDRA  3  (Agerpres).   furnizate   vor   fi   folosite
                                                                                                                    —  Luînd  cuvîntul  în  ca­  exclusiv pentru apărare.
                                                                                                                    drul  dezbaterilor  din  Ca­          •b
          Corespunzător  cu  liniile   indicate   de   tovarăşul   lorificarea  cît  mai  eficien­  de  dezvoltare  eeonomieo-   mera  Comunelor,  ministrul   WASHINGTON  3  (Ager­
        directoare,   stabilite   de   Nicolae  Ceauşoscu  şi  la   tă  a  tuturor  condiţiilor   socială a patriei.  de  externe  al  Marii  Bri­  pres).  —  Purtătorul  de  cu-
        Congresul   al   Xl-lca   şi   Consfătuirea  de  lucru  de   tehnice   şi   organizatorice   Vă.,  informăm,  mult  sti­  tanii,  Dav.id  Owen,  şi-a  ex­  vînt   al   Departamentului
        Conferinţa  Naţională  ale   la  Comitetul  Central  din   create.               mate  tovarăşe  secretr  ge­  primat   îngrijorarea   pro­  dc  Stat  al  -S.U.A.,  Kenneth
        partidului  —  a  arătat  de­  28  septembrie  a.c.,  şi  anu­  în  continuare  vorbitorul   neral, că, urm în d neabătut   fundă  faţă  de  noul  atac  al   Brown,  a  dat  publicităţii
        putatul  Petre  Constantin   me  :  sporirea  productivită­  a  spus  :  Conştienţi,  de  im­  indicaţiile   dumneavoastră,   regimului  rhodesian  împo­  o  declaraţie  în  care  se  a-
        —  proiectul  do  lege  ce  no   ţii  muncii  prin  promova­  portanţa  muncii  noastre  în   formulate  şi  cu  prilejul  vi­  triva Zambiei.  rală  că  Statele  Unite  sînt
        este  supus  spre  dezbatere   rea  progresului  tehnic  şi   cadrul  economiei  naţionale,   zitelor  de  lucru  în  mijlo­  David  Owen  a  anunţat,   „profund   neliniştite"   de
        şi  adoptare  prevede  însem­  perfecţionarea   calificării   minerii,  inginerii  şi  tehni­  cul  nostru,  al  minerilor,  în   totodată,  un  prim  program   ultimele   acţiuni   agresive
        nate  creşteri  Cantitative  şi   forţei de muncă.    cienii  Văii  Jiului,  în  frun­  judeţul  Hunedoara,  se  ac­  britanic  de  asistenţă  şi  a-   ale   regimului   rhodesian
        calitative  în  industria  mi­  Prin  prevederile  planu­  te  cu  comuniştii,  sînt  ho-   ţionează  pentru  crearea  u-   jutor  militar  urgent,  în  va­  împotriva  Zambiei,  care  —
        nieră,  dezvoltarea  econo-   lui  pe  1979  se  fac  noi  paşi   tărîţi  să  răspundă,  în  spi­  nor  noi  obiective  economi­  loare  de  65  milioane  de  do­  se  spune  în  declaraţie  —•
        miGO-socială  a  Văii  Jiului,   pe   calea   materializă­  ritul  celui  mai  fierbinte   ce,  a  unor  noi  locuri  de   lari,  pentru  Zambia,  pre-   sînt  de  natură  „să  creeze
        ridicarea  continuă  a  bună­  rii  indicaţiilor  tovarăşului   patriotism,  chemării  Con­  muncă,  destinate  şi  soţiilor,   cizînd  cu  această  ţară  a   o  situaţie  şi  mai  pericu­
        stării  materiale  şi  spiritua­  Nicolae  Ceauşescu  privind   siliului  Naţional  al  Fron­  surorilor  sau  fiicelor  noas­  dat garanţii că armele  loasă în Africa australă" .
                                                                                                                                                                   1
        le a minerilor.            modernizarea  producţiei  de   tului   Unităţii   Socialiste   tre.  Astfel,  în  luna  sep­
          Producţia  de  cărbune  ex­  cărbune,  date  cu  ocazia  vi­  privind  aniversarea  a  60   tembrie  a  acestui  an,  au
        tras   din   abatajele   Văii   zitelor  de  lucru  făcute  în                   fost  puse  în  funcţiune  două
        Jiului  va  cunoaşte  o  dina­  mijlocul  nostru.  Realizarea   de  ani  de  la  formarea  sta­  fabrici  de  tricotaje  cu  a-   \ Un nGi! val de teroare împotriva forţelor
        mică  deosebită.  în  1979,  ea   importantelor  creşteri  can­  tului  naţional  unitar  ro­  proape  1  000  locuri  de
        va  creşte  cu  13,7  la  sută,   titative  depinde  de  acum   mân,  concentrîndu-şi  toate   muncă,  dintre  care  una  la   demoerafcise din Nicaragua
        iar  în  19.80  cu  33,6  la  sută   înainte  numai  şi  numai  de   eforturile  pentru  a  înde­  Petroşani  ;  înfiinţarea  lor
        faţă  de  primul  an  al  ac­  modul  în  care  colectivele                      împlineşte  o  mai  veche  as­
        tualului  cincinal.  Sporurile   de  muncitori,  ingineri  şi   plini  exemplar  prevederile   piraţie  a  noastră,  fapt  pen­ i  MANAGUA   3   (Ager­  simpatizanţi  ai  mişcării  de
        de  producţie  vor  fi  obţinu­  tehnicieni  din  Valea  Jiu­  planului  cincinal  şi  ale   tru  care,  încă  o  dală,  vă   pres).  —  Ziarele  şi  postu­  rezistenţă  armată  populară.
        te pe căile ce ne-au fost  lui  vor  acţiona  pentru  va­  programului   suplimentar  mulţumim din inimă.   rile  de  radio  din  America   Totodată,  la  Managua  şi
                                                                                                                    Centrală  relatează  că,  în   în  partea  de  sud  a  ţării  au
                                                                                                                    ultimele  zile,  în  Nicaragua   fost  semnalate  lupte  între
                                                                                                                    autorităţile  -  au  declanşat   detaşamente  alo  Frontului
                                                                                                                    un  nou  val  de  teroare  îm­  Sandinist  de  eliberare  na­
             ADEVĂRATA ENIGMĂ                                                           de  dispariţie.  In  Africa  mai   potriva  forţelor  democrati­  ţională  şi  trupe  ale  Gărzii
             A AGATHEI CURĂŢIE                                                         supravieţuiesc doar 1 300 000   ce  din  ţară.  Au  fost  ucişi   Naţionale,  fidele  dictatoru­
                                                                                        exemplare  şi,  dacă  nu  se                           lui.
             In  toate  romanele  scrii­                                                vor  lua  măsuri  de  protejare   alţi membri militanţi sau
           toarei  Agalha  Christie  se                                                 a  acestor  mamifere,  ele  vor
           dau,  pînă  la  urmă,  dezle­                                                ajunge  la  un  număr  insu­                          în   cursul   căreia   vicepremie-
           gări  celor  mai  incurcate  e-                                              ficient  pentru  a  asigura  su­                      rul  Li  Sien-nien  a  exprimat
           nigme.  Dar  in  viaţa  scrii­                                               pravieţuirea  lor.  In  patru                         sprijinul   poporului   chinez
                                                                                                                                              pentru
                                                                                                                                                        lupta poporului pa­
           toarei  s-a  petrecut  un  lapt                                              ţări  africane  —  Cambia,     SLSifeSl               lestinian   —   relatează   agen­
           care  a  rămas  nedezlegat   nigmatic  din  viaţa  liniştită                 Guineea-Bissau,  Lesotho  şi                          ţia China Nouă.
           pină  acum.  In  decembrie   a  acestei  maestre  a  enig­  pînă  in  prezent  nu  au  con­  Sw  azi  land  —  elefanţii  au
                                                                                                                       •
           1926,,  and  era,  de  acum,   melor...            dus  la  recuperarea  „came­  dispărut  complet.  Cursa  du­  membre  Reprezentanţii   ţărilor   O  D  u  pă  cum  afirmă  un
                                                                                                                                                       dat
                                                                                                                              ale
                                                                                                                                  Commontveath-  studiu
                                                                                                                                                              publicităţii
           scriitoare   consacrată,   ea                      rei  de  chihlimbar",  lată  de   pă  fildeş,  începută  odată   ului   britanic,   întruniţi   la  miercuri   la   Washington   de
           a...  dispărut  de  acasă.  Du­  „CAMERA           ce  familia  Boris  şi  Antonia   cu  sosirea  colonilor  albi  in   Londra,  au  aprobai,  joi,  un  către   Departamentul   ameri­
                                                              Blinov,  din  Letonia,  cunos­
                                                                                                                                                        muncii, Canada  sc
           pă  ce  a  căutat-o  11  zile,   DE CHIHLIMBAR"                              Africa,  şi  extinderea  supra­  raport  al  Secretariat  ului  a-  can al  pe  primul  loc  în  rîn-
                                                                                                                                              află
                                                                                                                      ccstei  organizaţii  privind  mo­
           poliţia a găsit-o intr-o pen­  ÎN MINIATURA        cută  pentru  măiestria  cu   feţelor  cultivate  a  făcui  ca   dalităţile  de  întărire  a  em­  dul   ţărilor   occidentale   in­
           siune   dintr-o   localitate                       care  prelucrează  chihlim­  numărul  acestor  animale  să   bargoului   petrolier   împotri­  dustrializate   in   ce   priveşte
           balneară.  Locuia  acolo  sub   In  palatul  din  Leningrad   barul,  a  hotărît  să  treacă   se  reducă.  La  începutul  de­  va   Rhodesiei   —   informează  rata  şomajului.  Potrivit  stu­
           un  nume  fictiv  şi  n-a  mo­  al  fostei  impărătese  Ei^ite-   ia  reconstituirea  renumitei   ceniului  al  VIIL-lea,  preţul   agenţia Reulcr.  diului.   şomajul   afectează   în
                                                                                                                                              Canada’8.5  la  sută  din  forţa
           tivat  cu  nimic  pricina  dis­  rina  a  ll-a  a  început  res­  opere  de  artă.  Cei  doi  soţi   fildeşului  era  de  15—25  lire   O   Preşedintele   S.U.A.,  dc muncă a acestei ţări.
           pariţiei.  in  romanul  bio­  taurarea  renumitei  „came­  au  studiat  timp  de  patru   sterline  kg.  Pentru  proteja­  .Timmy  Carler,  l-a  primit  joi
                                                                                                                                                                    ai
           grafic  „Agatha",  consacrat   re  de  chihlimbar",  operă   ani  desenele,  fotografiile  şi   rea  elefanţilor,  numeroase   Seara"  pe  primul  ministru  al   ©   Ministrul   egiptean   Aii,
                                                                                                                                Menahem
                                                                                                                      Israelului,
                                                                                                                                         Begin,  apărării,
                                                                                                                                                            Hassan
                                                                                                                                                      Kamal
           marii   scriitoare,   Cateline   de  o  aleasă  artă,  furată   descrierile   camerei,   care   ţări  africane  au  interzis  sub   aflat   într-o   vizită   particula­  şi ministrul interimar   de
           Tinen  relatează  cu  lux  de   de   ocupanţii   fascişti   in   avea  o  suprafaţă  de  o  su­  orice  iorm'ă  salariurile,  dar   ră   în   Statele   Unite.   In   a-  externe,   Butros   Ghali,   s-au
           amănunte  acest  episod  e-   timpul războiului.   tă  de  metri  pătraţi  şi  au   au  crescut  cazurile  de  bra­  ceeaşi   zi,   ia   New   York   a  întâlnit   la Washington  cu
           nigmatic  din  viaţa  Agathei   Realizată  în  anul  1709,   reuşit  să  refacă  unele  ele­  conaj.  In  parcul  naţional   avut’  loc  o  întrevedere  între  membrii   delegaţiei   america­
                                                                                                                      Menahem  Begin  şi  secretarul  ne  pentru  a  continua  discu­
           Christie.  Iar  de  curind  s-a   după  proiectul  lui  And rea s   mente ale decoraţiunilor in­  din  Tsavo,  în  ultimele  şase   dc   stat   american,   Cyrus  ţiile   asupra   aspectelor   mili­
           anunţat  că,'  in  decembrie,   Schluter  pentru  regele  Frie-   terioare.  luni,  au  fost  omoriţi  7  070   Vance,  consacrată  —  potrivit  tare   ale   anexelor   tratatului
                                                                                                                                      Press
                                                                                                                             Associated
                                                                                                                      agenţiei
                                                                                                                                            —  de  pace  egipt  cano-israel  iau
           vor  începe  filmările  după   drich  I  al  Prusiei,  „Came­  Cei  doi  soţi  au  anunţai   elefanţi,  235  rinoceri  şi  20   examinării   obstacolelor   exis­  s-a  anunţat  oficial  în  capi­
           această  carte.  Dar,  fiica  A-   ra  de  chihlimbar"  a  plă­  că  întreaga  lucrare  de  re­  de  leooarzi.  In  1973.—1974   tente  încă  în  calea  unui  tra­  tala S.U.Â.
           gathei  Christie  a  intentat   cut  toarte  mult  Împăratu­  constituire  a  „camerei  de   existau în acest parc 35 900   tat   de   pace   egipteano-israe-
                                                                                                                      lian.
           proces  autorului  romanului   lui  Petru  I  al  Rusiei,  că­  chihlimbar"  va  dura  5-7  ani   exemplare,  iar  astăzi  mai       O  Vineri  seara,  la  Palatul
           şi  producătorului  filmului   ruia  i-a  fost  făcută  cadou   şi  că  pentru  aceasta  vor   sirt 20 000.  ©  Li  Sien-nien,  vicepremicr  prezidenţial   din   Bagdad   au
                                                                                                                                                               conferin­
                                                                                                                                            al  continuat
                                                                                                                                                       lucrările
                                                                                                                                   do
                                                                                                                                       Stat
           tocmai  pentru  acest,  episod   de  regele  Prusiei.  După   fi  folosite  1  200  kilograme              al   Consiliului   l-a   primit   pe  ţei  arabe  la  nivel  înalt,  con­
                                                                                                                      R.P.
                                                                                                                           Chineze,
           misterios  care,  susţine  fa­  moartea  lui  Petru  I,  Împă­  de chihlimbar.  Numeroase  ţări  africane   Abu   Al-HoiI,   trimis   special  vocată la iniţiativa Irakului.
                                                                                                                                                           la
                                                                                                                                                Participanţii
                                                                                                                                                              conferinţa
           milia,  ar  întuneca  aminti­  răteasa  Ecaterina  a  ll-a  a   DISPAR ELEFANŢII  au adoptat legislaţii de pro­  al   preşedintelui   Comitetului   la  nivel  înalt  de  la  Bagdad
                                                                                                                      Executiv  al  Organizaţiei  pen­
           rea celebrei scriitoare.  dispus  ca  renumita  „Ca­  După  300  000  ani  de  e-   tecţie  a  acestor  exemplare   tru   Eliberarea   Palestinei,  examinează   situaţia   din   O-
                                     meră  de  chihlimbar"  să
             Dealtfel,  se  afirmă,  aces­  fie montată in palatul ei.  xistenţă,  elefantul  african   de  faună  pe  cale  de  dis­  Yasscr   Arafat.   A   avut   loc,  rientul   Mijlociu   după  do  sem­ la
                                                                                                                                               narea
                                                                                                                                                     acordurilor
                                                                                                                      cu  acest  prilej,  o  convorbi­
           ta ar fi singurul episod e-  Dar cercetările efectuate  este  astăzi  o  specie  in  curs  pariţie.     I  re cordială şi prietenească,  Câmp David.
                                                                                                                                                                 11 063
         REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA; Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane: 11275, 11585, 20708.   TIPARUL: Tipografia Deva, str. 23 Augus), nr. 257.
   11   12   13   14   15   16   17   18   19   20   21