Page 16 - Drumul_socialismului_1978_11
P. 16
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 532 © SÎMBÂTĂ, 4 NOIEMBRIE 1973
Lucrările Adunări Naţionale
(Urmare din pag. 1) nor comisii permanente ale Tovarăşul Ilie Şalapa, metrologiei, iar deputata
Marii Adunări Naţionale, preşedintele Comisiei pen- Eleonora Cojocaru, vice
La primul punct de pe impuse de faptul că, în , tru industrie şi activitatea preşedinte a Comisiei pen
ordinea de zi. Marea Adu ultimul timp, unii depu economico-financiară, a tru industrie şi activitatea încheierea convorbirilor-
nare Naţională a eliberat taţi, membri ai comisiilor prezentat, apoi, raportul economico-financiară, a ex
pe tovarăşul Ludovic Fazo- permanente ale Marii A- comisiilor permanente ale pus raportul Comisiilor soviefo-viefnameze
kas din calitatea de mem dunări Naţionale, au fost Marii Adunări Naţionale permanente ale M.A.N. cu I
bru al Consiliului de Stat, numiţi membri ai guver care au examinat şi avizat privire la proiectul de le
ca urmare a numirii sale nului, reprezentanţi diplo proiectele de lege pentru ge supus dezbaterii. ‘ MOSCOVA 3 (Agerpres). Van Dong, primul ministru
îm funcţia de ministru al. matici sau au primit noi adoptarea planului şi buge La discuţia generală a- La Moscova au luat sfîrşit al guvernului, alte oficiali
economiei forestiere şi ma însărcinări. Marea Aduna tului pe anul 1979. supra acestui proiect de convorbirile sovieto-vietna- tăţi vietnameze,
terialelor de construcţii, şi re Naţională a adoptat- în S-a trecut, apoi, la dez lege au luat cuvîntul de meze la care au participat, în urma convorbirilor, la
a ales, la propunerea Co unanimitate propune ri le baterea generală asupra putaţii : Justin Rogoz, Tu- din partea sovietică, Lconid . Moscova, au fost semnate
mitetului Central al Parti privind modificările pro celor două proiecte de lege. dora Şerbu, Valcriu Ceo- Brejnev, secretar general Tratatul de prietenie şi
dului Comunist Român şi puse. Au luat cuvîrttul depu ceonică, Emil Uncheşel. al C.C. al P.C.U.S., pre colaborare între U.R.S.S.
Consiliului Naţional al în continuare, tovarăşul taţii Ion Avram, Ion' Din- După examinarea pe ar şedintele Prezidiului Sovie . şi R.S. Vietnam, un acord
Frontului Unităţii Socia Iile. Verdeţ, prim viceprim- că, Gheorghe Dinu. Mihail ticole a proiectului de Le tului Suprem, Aleksei Ko- privind dezvoltarea şi a-
liste, ca membru al Con ministru al guvernului, Florescu, Ştefan Mocuţa, ge, Marca Adunare Naţio sîghin, •preşedintele Con dîncirea colaborării econo
siliului de Stat, pe tova preşedintele Comitetului de Eva Richter, Angelo Micu- nală a adoptat, în unani siliului de Miniştri, alte mice .şi tchnico-ştiinţifice,
răşul Nagy Ferdinand. In Stat al Planificării, a pre lescu, Constantin Petre, mitate, Legea metrologiei. persoane oficiale, iar din alte documente privind
calitate de membru al zentat, din împuternicirea Cornel Burtică, May Gunt- Seara, la încheierea şe partea vietnameză Le Duan,
Consiliului de Stat, tova guvernului, proiectul dc her, Ion Ursu, Gheorghe dinţei, tovarăşul Nicolae secretar general al C.C. al colaborarea economică din
răşul' Nagy Ferdinand a Lege pentru adoptarea Badea, Gheorghe Roşu, Giosan, preşedintele Marii P.C. din Vietnam, Fam tre cele două ţări.
depus apoi, jurămîntul de Planului naţional unic de Traian Dudaş, Ştefanache Adunări Naţionale a a-
credinţă şi devotament dezvoltare economico-socia- Scărlăteseu, Ion Păţan, Ion nunţat că sesiunea Marii 5
faţă de Republica Socia lă a Republicii Socialiste Catrinescu, Ana Vornicu, Adunări Naţionale rămîne
listă România. România pe anul 1979, iar Toader Brădăţean, Vasile deschisă în continuare. în I Consultări franco—vest-germane
în continuare, Marea A- tovarăşul Paul Niculescu, Potop. Aurel Albu, Teodor perioada caro urmează,
dunare Naţională a elibe viceprim-ministru al gu Negoiţă, Alexandru Toană. proiectele de 16gi rămase i PARIS 3 (Agerpres). — sistem monetar al „celor
rat pe tovarăşul Nagy Fer vernului, ministrul finan După examinarea pe ar pe ordinea de zi a sesiu s La Paris; s-au desfăşurat nouă". Franţa şi R.F.G. au
dinand din calitatea de se ţelor, a expus, din însărci ticole a fiecărui proiect de nii, ca şi alte proiecte de \ joi convorbiri oficiale în hotărît să propună gu
cretar al Marii Adunări narea guvernului, proiectul lege, Marea Adunare Na legi ce se vor primi la Bi tre preşedintele Franţei. vernului de la Roma o
Naţionale, ca urmare a a- de Lege pentru adoptarea ţională a votat, în unani roul Marii Adunări Naţio Valery Giscard d’Estaing, marjă de fluctuaţie pen
legerii sale în calitate de Bugetului de stat pe anul mitate, Legea pentru • a- nale, urmează să fie exa şi cancelarul R.F.G., tru lira italiană de 4,5 la
membru al Consiliului de 1979. doptarea Planului naţional minate de comisiile per îlelmut Schmidt, consa sută, faţă de 2,5 la sută
Stat, şi a ales, la propu Apoi, din însărcinarea unic de dezvoltare econo- manente, după care vor fi crate în esenţă examinării cît ar urma să reprezinte
nerea Biroului Marii Adu Biroului Permanent al mico-socială a Republicii supuse spre dezbatere şi rezervelor manifestate de marja de fluctuaţie pen
nări Naţionale, pe tovară Consiliului Suprem al Socialiste România pe anul adoptare Marii Adunări tru monedele forte în vii
şul Ioan Foriş în funcţia Dezvoltării Economice şi 1979 şi Legea pentru adop Naţionale în cadrul actua către unele ţări ale CEE torul sistem monetar al
de secretar al Marii Adu Sociale a României, tova tarea Bugetului de stat pe lei sesiuni. De asemenea, faţă do proiectul noului Pieţei comune.
nări Naţionale. răşul Ghcorghe Oprea, anul 1979. comisiile permanente ur
La următorul punct de prim viceprim-ministru al La Următorul punct de » mează să efectueze şi alte
pe ordinea de zi, preşe guvernului, v icepreşed i nte pe ordinea de zi, tovarăşul lucrări de competenţa lor. « Pr®fursdâ 5i©Iîrs§şte fafâ de
dintele Marii Adunări Na al Consiliului Suprem al Gheorghe Vasile Costea, Data reluării în plen a
ţionale a supus spre apro Dezvoltării Economice şi inspector general de stat lucrărilor Marii Adunări
Naţionale va fi anunţată j ultimele acţiuni agresive al ©
bare propunerile Biroului Sociale, a prezentat co- pentru controlul calităţii ulterior.
produselor, a prezentat, din
M.A.N. cu privire la mo raportul la cele două pro însărcinarea Consiliului dc î regimului rbodessasi îm a
dificări în componenţa u- iecte de legi. Miniştri, proiectul Legii (Agerpres)
Z^mbsei
î
Cuvîntul deputatului Petre Constantin. LONDRA 3 (Agerpres). furnizate vor fi folosite
— Luînd cuvîntul în ca exclusiv pentru apărare.
drul dezbaterilor din Ca •b
Corespunzător cu liniile indicate de tovarăşul lorificarea cît mai eficien de dezvoltare eeonomieo- mera Comunelor, ministrul WASHINGTON 3 (Ager
directoare, stabilite de Nicolae Ceauşoscu şi la tă a tuturor condiţiilor socială a patriei. de externe al Marii Bri pres). — Purtătorul de cu-
Congresul al Xl-lca şi Consfătuirea de lucru de tehnice şi organizatorice Vă., informăm, mult sti tanii, Dav.id Owen, şi-a ex vînt al Departamentului
Conferinţa Naţională ale la Comitetul Central din create. mate tovarăşe secretr ge primat îngrijorarea pro dc Stat al -S.U.A., Kenneth
partidului — a arătat de 28 septembrie a.c., şi anu în continuare vorbitorul neral, că, urm în d neabătut fundă faţă de noul atac al Brown, a dat publicităţii
putatul Petre Constantin me : sporirea productivită a spus : Conştienţi, de im indicaţiile dumneavoastră, regimului rhodesian împo o declaraţie în care se a-
— proiectul do lege ce no ţii muncii prin promova portanţa muncii noastre în formulate şi cu prilejul vi triva Zambiei. rală că Statele Unite sînt
este supus spre dezbatere rea progresului tehnic şi cadrul economiei naţionale, zitelor de lucru în mijlo David Owen a anunţat, „profund neliniştite" de
şi adoptare prevede însem perfecţionarea calificării minerii, inginerii şi tehni cul nostru, al minerilor, în totodată, un prim program ultimele acţiuni agresive
nate creşteri Cantitative şi forţei de muncă. cienii Văii Jiului, în frun judeţul Hunedoara, se ac britanic de asistenţă şi a- ale regimului rhodesian
calitative în industria mi Prin prevederile planu te cu comuniştii, sînt ho- ţionează pentru crearea u- jutor militar urgent, în va împotriva Zambiei, care —
nieră, dezvoltarea econo- lui pe 1979 se fac noi paşi tărîţi să răspundă, în spi nor noi obiective economi loare de 65 milioane de do se spune în declaraţie —•
miGO-socială a Văii Jiului, pe calea materializă ritul celui mai fierbinte ce, a unor noi locuri de lari, pentru Zambia, pre- sînt de natură „să creeze
ridicarea continuă a bună rii indicaţiilor tovarăşului patriotism, chemării Con muncă, destinate şi soţiilor, cizînd cu această ţară a o situaţie şi mai pericu
stării materiale şi spiritua Nicolae Ceauşescu privind siliului Naţional al Fron surorilor sau fiicelor noas dat garanţii că armele loasă în Africa australă" .
1
le a minerilor. modernizarea producţiei de tului Unităţii Socialiste tre. Astfel, în luna sep
Producţia de cărbune ex cărbune, date cu ocazia vi privind aniversarea a 60 tembrie a acestui an, au
tras din abatajele Văii zitelor de lucru făcute în fost puse în funcţiune două
Jiului va cunoaşte o dina mijlocul nostru. Realizarea de ani de la formarea sta fabrici de tricotaje cu a- \ Un nGi! val de teroare împotriva forţelor
mică deosebită. în 1979, ea importantelor creşteri can tului naţional unitar ro proape 1 000 locuri de
va creşte cu 13,7 la sută, titative depinde de acum mân, concentrîndu-şi toate muncă, dintre care una la demoerafcise din Nicaragua
iar în 19.80 cu 33,6 la sută înainte numai şi numai de eforturile pentru a înde Petroşani ; înfiinţarea lor
faţă de primul an al ac modul în care colectivele împlineşte o mai veche as
tualului cincinal. Sporurile de muncitori, ingineri şi plini exemplar prevederile piraţie a noastră, fapt pen i MANAGUA 3 (Ager simpatizanţi ai mişcării de
de producţie vor fi obţinu tehnicieni din Valea Jiu planului cincinal şi ale tru care, încă o dală, vă pres). — Ziarele şi postu rezistenţă armată populară.
te pe căile ce ne-au fost lui vor acţiona pentru va programului suplimentar mulţumim din inimă. rile de radio din America Totodată, la Managua şi
Centrală relatează că, în în partea de sud a ţării au
ultimele zile, în Nicaragua fost semnalate lupte între
autorităţile - au declanşat detaşamente alo Frontului
un nou val de teroare îm Sandinist de eliberare na
ADEVĂRATA ENIGMĂ de dispariţie. In Africa mai potriva forţelor democrati ţională şi trupe ale Gărzii
A AGATHEI CURĂŢIE supravieţuiesc doar 1 300 000 ce din ţară. Au fost ucişi Naţionale, fidele dictatoru
exemplare şi, dacă nu se lui.
In toate romanele scrii vor lua măsuri de protejare alţi membri militanţi sau
toarei Agalha Christie se a acestor mamifere, ele vor
dau, pînă la urmă, dezle ajunge la un număr insu în cursul căreia vicepremie-
gări celor mai incurcate e- ficient pentru a asigura su rul Li Sien-nien a exprimat
nigme. Dar in viaţa scrii pravieţuirea lor. In patru sprijinul poporului chinez
pentru
lupta poporului pa
toarei s-a petrecut un lapt ţări africane — Cambia, SLSifeSl lestinian — relatează agen
care a rămas nedezlegat nigmatic din viaţa liniştită Guineea-Bissau, Lesotho şi ţia China Nouă.
pină acum. In decembrie a acestei maestre a enig pînă in prezent nu au con Sw azi land — elefanţii au
•
1926,, and era, de acum, melor... dus la recuperarea „came dispărut complet. Cursa du membre Reprezentanţii ţărilor O D u pă cum afirmă un
dat
ale
Commontveath- studiu
publicităţii
scriitoare consacrată, ea rei de chihlimbar", lată de pă fildeş, începută odată ului britanic, întruniţi la miercuri la Washington de
a... dispărut de acasă. Du „CAMERA ce familia Boris şi Antonia cu sosirea colonilor albi in Londra, au aprobai, joi, un către Departamentul ameri
Blinov, din Letonia, cunos
muncii, Canada sc
pă ce a căutat-o 11 zile, DE CHIHLIMBAR" Africa, şi extinderea supra raport al Secretariat ului a- can al pe primul loc în rîn-
află
ccstei organizaţii privind mo
poliţia a găsit-o intr-o pen ÎN MINIATURA cută pentru măiestria cu feţelor cultivate a făcui ca dalităţile de întărire a em dul ţărilor occidentale in
siune dintr-o localitate care prelucrează chihlim numărul acestor animale să bargoului petrolier împotri dustrializate in ce priveşte
balneară. Locuia acolo sub In palatul din Leningrad barul, a hotărît să treacă se reducă. La începutul de va Rhodesiei — informează rata şomajului. Potrivit stu
un nume fictiv şi n-a mo al fostei impărătese Ei^ite- ia reconstituirea renumitei ceniului al VIIL-lea, preţul agenţia Reulcr. diului. şomajul afectează în
Canada’8.5 la sută din forţa
tivat cu nimic pricina dis rina a ll-a a început res opere de artă. Cei doi soţi fildeşului era de 15—25 lire O Preşedintele S.U.A., dc muncă a acestei ţări.
pariţiei. in romanul bio taurarea renumitei „came au studiat timp de patru sterline kg. Pentru proteja .Timmy Carler, l-a primit joi
ai
grafic „Agatha", consacrat re de chihlimbar", operă ani desenele, fotografiile şi rea elefanţilor, numeroase Seara" pe primul ministru al © Ministrul egiptean Aii,
Menahem
Israelului,
Begin, apărării,
Hassan
Kamal
marii scriitoare, Cateline de o aleasă artă, furată descrierile camerei, care ţări africane au interzis sub aflat într-o vizită particula şi ministrul interimar de
Tinen relatează cu lux de de ocupanţii fascişti in avea o suprafaţă de o su orice iorm'ă salariurile, dar ră în Statele Unite. In a- externe, Butros Ghali, s-au
amănunte acest episod e- timpul războiului. tă de metri pătraţi şi au au crescut cazurile de bra ceeaşi zi, ia New York a întâlnit la Washington cu
nigmatic din viaţa Agathei Realizată în anul 1709, reuşit să refacă unele ele conaj. In parcul naţional avut’ loc o întrevedere între membrii delegaţiei america
Menahem Begin şi secretarul ne pentru a continua discu
Christie. Iar de curind s-a după proiectul lui And rea s mente ale decoraţiunilor in din Tsavo, în ultimele şase dc stat american, Cyrus ţiile asupra aspectelor mili
anunţat că,' in decembrie, Schluter pentru regele Frie- terioare. luni, au fost omoriţi 7 070 Vance, consacrată — potrivit tare ale anexelor tratatului
Press
Associated
agenţiei
— de pace egipt cano-israel iau
vor începe filmările după drich I al Prusiei, „Came Cei doi soţi au anunţai elefanţi, 235 rinoceri şi 20 examinării obstacolelor exis s-a anunţat oficial în capi
această carte. Dar, fiica A- ra de chihlimbar" a plă că întreaga lucrare de re de leooarzi. In 1973.—1974 tente încă în calea unui tra tala S.U.Â.
gathei Christie a intentat cut toarte mult Împăratu constituire a „camerei de existau în acest parc 35 900 tat de pace egipteano-israe-
lian.
proces autorului romanului lui Petru I al Rusiei, că chihlimbar" va dura 5-7 ani exemplare, iar astăzi mai O Vineri seara, la Palatul
şi producătorului filmului ruia i-a fost făcută cadou şi că pentru aceasta vor sirt 20 000. © Li Sien-nien, vicepremicr prezidenţial din Bagdad au
conferin
al continuat
lucrările
do
Stat
tocmai pentru acest, episod de regele Prusiei. După fi folosite 1 200 kilograme al Consiliului l-a primit pe ţei arabe la nivel înalt, con
R.P.
Chineze,
misterios care, susţine fa moartea lui Petru I, Împă de chihlimbar. Numeroase ţări africane Abu Al-HoiI, trimis special vocată la iniţiativa Irakului.
la
Participanţii
conferinţa
milia, ar întuneca aminti răteasa Ecaterina a ll-a a DISPAR ELEFANŢII au adoptat legislaţii de pro al preşedintelui Comitetului la nivel înalt de la Bagdad
Executiv al Organizaţiei pen
rea celebrei scriitoare. dispus ca renumita „Ca După 300 000 ani de e- tecţie a acestor exemplare tru Eliberarea Palestinei, examinează situaţia din O-
meră de chihlimbar" să
Dealtfel, se afirmă, aces fie montată in palatul ei. xistenţă, elefantul african de faună pe cale de dis Yasscr Arafat. A avut loc, rientul Mijlociu după do sem la
narea
acordurilor
cu acest prilej, o convorbi
ta ar fi singurul episod e- Dar cercetările efectuate este astăzi o specie in curs pariţie. I re cordială şi prietenească, Câmp David.
11 063
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA; Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane: 11275, 11585, 20708. TIPARUL: Tipografia Deva, str. 23 Augus), nr. 257.