Page 17 - Drumul_socialismului_1978_11
P. 17
ANUL XXX
NR. 6 533
DUMINICĂ,
5 NOIEMBRIE
1978
4 pagini — 30 bani
REVIITĂ VORBITĂ
La Casa de euitură a sin
dicatelor din Călan, cenaclul
„Radu Stanca", în colaborare
cu universitatea cullural-
ştiinţifieâ, a prezentat în
2 noiembrie prima revistă
CHEMAREA CONSILIULUI NAŢIONAL vorbită intitulată „Sub arcuri
de lumini". PENTRU SERBAREA
Au colaborat autorul volu
AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE mului „Floarea soarelui", Va- ‘ POMULUI DE IARNĂ
teriu Bârgău, cu poezie, in
ginerul Leontin Petroiesc ca E prematur să ne gîndlm
re a prezentat o inovaţie de pe acum la serbarea po
brevetată la I.V. Călan, iar mului de iarnă ? Nicidecum.
Silviu Guga şi-a început ci Comitetul judeţean al femei
clul de însemnări dc călăto lor s j a gîndit demult la a-
rie, prezentind monumente cest atît de aşteptat eveni
le şi muzeele Leningradului. ment pentru copii. Prin or
Tovarăşul Aron Brinduşcsc a ganizaţiile de femei au fost
susţinut un moment plastic, confecţionate o mulţime dc
Mariana şi Marcel Angliei au lucruri de mină. Ele se va
prezentat momentul muzical.
A fost prezentat şl primul lorifică zilele acestea într-o
film al cineolubului casei de expoziţie judeţeană organiza- ,
tă In clădirea U.J.C.M.
cultură intitulat „Călanul
După cum se ştie, recen precedent în istoria ţării. azi".
ta plenară a Consiliului A fost lichidată definitiv ÎN PREMCRĂ SE MODERNIZEAZĂ
Naţional al Frontului Uni exploatarea omului de că
Vineri,
Casa
tăţii Socialiste, dezbătând tre om, toţi cetăţenii do- tura din la Orăştie rtc cul BAIA MINERILOR
avut
a
probleme de însemnătate bîndind largi drepturi şi loc, în premieră, specta-co- La I.M. Aninoasa lucrările
majoră care privesc evolu libertăţi -democratice, par- lui „Cîntec, joc şi voie bu dc modernizare a băii mine
Faianţa-
ţia ţării noastre pe coordo ticipînd activ şi real la nă" al ansamblului folcloric rilor sînt avansate. montarea
ţigănesc
din
Re
localitate.
rea
interioarelor,
natele date de Congresul guvernarea statului, la con cent înfiinţat, ansamblul a oglinzilor ca şi înlocuirea
al Xl-lea şi Conferinţa ducerea societăţii. în acest Atelierul mecanic Barza. Strungarul Ştefan Petru eslo fost primit cu viu interes şi vechilor cazane vor îmbună
Naţională ale partidului, a cadru, problema naţională unul din comuniştii de nădejde împreună cu echipa po în spectacolul susţinut in â- tăţi condiţiile de igienă ale
vanpremieră.
minerilor.
adoptat Chemarea adresa şi-a găsit soluţionarea jus care o conduce, el realizează numai lucrări de calitate.
tă întregului nostru popor, tă, pe baza principiilor Foto : VIRGIL ONOIU
acum, în preajma aniver materialist-dialectice şi is
sării a 60 de ani de la for torice, asigurîndu-se depli Pentru obţinerea de recolte sporite în anul 1979
marea statului naţional u- na egalitate în drepturi şi
nitar român. posibilitatea afirmării ple
Evocînd însemnătatea nare în viaţa socială a tu
marelui eveniment, Chema turor cetăţenilor, fără deo
rea subliniază că unirea sebire de naţionalitate.
; Transilvaniei cu România înfăţişînd tabloul Româ
a reprezentat o încununare niei de azi, Chemarea ara Maistrul Ion Munteanu,
a aspiraţiilor şi luptei de tă că se dezvoltă în ritm şeful sectorului intre {me
veacuri ale poporului nos înalt economia naţională, Arăturile -adînci de toam corespunzătoare cu plugul voltă majoritatea rădăcini re al U.U.M.R. Crişcior,
tru pentru eliberare naţio se obţin succese istorice în nă reprezintă una din prin rigolele rezultate la termi lor plantelor. Prin efectua ne vorbeşte cu plăcere
nală şi unitate statală, re industrializarea socialistă, cipalele măsuri agrotehni narea arăturii unei tarla rea arăturii de toamnă se despre activitatea colec
zultatul voinţei ferme a în în modernizarea agricultu ce care asigură realizarea le. Arătura adîncă se va măreşte permeabilitatea so tivului pe care-l conduce,
tregului popor, ea relevînd rii, în făurirea noii baze unor recolte bogate. A- încheia în mod obligatoriu lului pentru apă şi aer, despre oamenii din sub
rolul hotărîtor al maselor tehnico-materiale a societă ceastă lucrare trebuie exe pe. fiecare ■ tarla Cu trage iar în timpul iernii, sub ac ordine.
largi populare în făurirea ţii. Pe această l>ază .prese cutată pe toate suprafe rea capetelor pînă la mar ţiunea îngheţului şi dez — Sintem 68" de mun
istoriei. Unirea a deschis continuu venitul naţional ţele neocupâte ! ginea drumurilor. Pe tere gheţului, solul îşi reface citori, de diferite profe
drumul unei mai accentua şi nivelul de trai al popo Arăturile adînci se • exe nurile în pantă, lucrarea se parţial structura. De ase sii - de la electrician şi
te dezvoltări a forţelor de rului, înfloresc şi se dez cută' la admeimea de va executa numai pe menea, prin această lucra mecanic auto şi pînă la
producţie, pentru înflori voltă învăţămîntul, ştiinţa 20—30 cm, în raport cu curbele de nivel. re se măreşte capacitatea zidar şi tîmplar - şi e-
rea mai puternică a ştiin şi cultura, se îmbogăţeşte grosimea stratului cu hu Pentru a mări eficienţa de reţinere a apei din pre feotiiăin orice reparaţii
ţei şi culturii, pentru in cu noi valori patrimoniul mus. Adîncimea va fi mai arăturii, este necesar ca cipitaţii. la secţiile I şi a li-a. Lu
tensificarea mişcării mun spiritual al poporului. Se mică pe solurile podzolice înainte de executarea lu Efectul favorabil al ară crăm în 3 schimburi. Nu
citoreşti, revoluţionare, a dezvoltă necontenit şi se subţiri,' pe cele cu material crării să se aplice amen turilor adînci de toamnă ne plingem că n-avem
activităţii • tuturor forţelor întăresc orînduirea noastră scheletic aşezat ,1a mică a- damentele calearoase pe asupra culturilor se evi ce face. Dar nici alţii nu
progresiste ale societăţii. socialistă, unitatea sociăl- dîncime şi pe cele puter terenurile acide, .precum şi denţiază prin sporuri im se plîng de ■munca noas
Ocîrmuind ţara, burghezia politică a întregului popor, nic erodate. Solurile pro îngrăşămintele organice şi portante de producţie. Din
şi moşierimea au folosit pe temelia comunităţii in funde, situate pe lunci şi cele minerale pe bază de
însă unirea pentru consoli tereselor şi aspiraţiilor tu terase, vor fi arate la a- fosfor şi potasiu. încorpo IOAN POP
darea poziţiilor lor de clasă turor claselor sociale, a dîncimi de peste. 24—25 om. rarea îngrăşămintelor prin cercetător
şi intensificarea exploatării lărgirii necontenite a de La executarea acestei lu arătură permite omogeni la Stafiunea de cercetări
celor ce muncesc, marile mocraţiei noastre socialis crări se va urmări ca braz zarea mai bună a acestora şi producţie pomicolă tră, deşi ne mai lipsesc
probleme ale,vieţii sociale te. dele să fie bine răsturnate, în masa solului şi ampla Geoagiu unele piese de ■ schimb
rămînînd • nesoluţionate. A Pe plan extern România iar terenul să fie nivelat, sarea lor pe întregul -ori sau materiale. De aseme
revenit Partidului Comu se afirmă ca o forţă activă elkninîndu-se prin lucrări zont de sol, unde se dez (Continuare în pag. a 2-a) nea, dacă am avea ma
nist Român,' orînduirii so pentru dezvoltarea colabo şini mai mari, mai multe
cialiste misiunea istorică rării internaţionale, pentru şi mai noi, treaba ar
de a rezolva problemele soluţionarea urărilor pro La laminorul bluming <3c merge şi mai bine. Şi
fundamentale ale societă bleme cu care se confrun I MO mm <le la Combina Conferinţa organizaţiei "aşa însă ne descurcăm.
tul
siderurgic
Hunedoara
ţii româneşti în interesul tă omenirea contemporană, se laminează o nouă mar Trebuie !
întregului popor. Insurec pentru făurirea unei lumi că de oţel. De pe postul judeţene de Cruce roşie Apoi, maistrul ii aduce
ţiei naţionale armate anti mai drepte şi mai bune. de eomandă nr. 2, lamina- in prim-plan pe ciţiva
torul şef Anton Tudosie şi
fasciste şi antiimperialiste Toate rezultatele remar maistrul Aron Drăghin — dintre lucrătorii de bază
din August 1944 i-au ur cabile pe care poporul secretarul organizaţiei de Ieri s-au desfăşurat, în şi a delegaţilor la Congresul din sectar : Aurel Ştefan,
mat, sub conducerea parti nostru le dobîndeşte pe toa partid do pe schimb — ur Deva, lucrările Conferinţei Societăţii de Cruce roşii-. loan Iga II, loan Clej,
dului comunist, procese e- te planurile reprezintă o măresc cu viu interes tre organizaţiei judeţene de Pe marginea materialelor Viorel Adernuţ.
cerea printre cHindrii lami
conomice, sociale şi poli norului a primelor lingouri. Cruce roşie, oi-ganism poli supuse dezbaterii Conferin - Am auzit de un fapt
tic cu caracter larg demo
tice de o profunzime fără (Continuare în pag. a 2-a) cratic şi reprezentativ, care, ţei organizaţiei judeţene de recent care face cinste
Foto : N. Nr.GttU Cruce roşie au luat cuvîn- colectivului şi anume că
ca membru al Frontului U- tul Mihai Cimbru, Mariana
nităţii Socialiste, participa Lupulcscu, Constantin Mag- pentru remedierea unei
activ la înfăptuirea politicii dalin, Clement Marinescu, defecţiuni la forja de 630
partidului de dezvoltare e- Alexandru Popa, Maria Gal tone forţă, ciţiva mese
conomico-socială a ţării, de Bereş, Vasile Corlei, Con riaşi de aici au lucrat
asigurare a sănătăţii popu stantina Rob, Vasile Blendca, intens 32 de ore pină la
laţiei. Nicolae Jurca, Marinela Fe- repunerea in funcţiune a
La lucrările conferinţei au ier, Emilian Gheorghiu, Gri- utilajului. Ştim că însuşi
luat parte tovarăşii Viorel gore Mischiu. maistrul Ion Munieanu a
Ocoş, secretar al Comitetu In cuvîntul lor participan coordonat lucrarea, la
lui judeţean Hunedoara al ţii la dezbateri au analizat
P.C.R., Lucian Dumitrescu, cu răspundere comunistă ac care s-au evidenţiat mun
membru al Comitetului E- tivitatea organizaţiei judeţe citorii Nicolae Lupea,
xccutiv al Consiliului Naţio ne de Cruce roşie, au făcut Gheorghe Rus, Ion Mar
nal al Crucii roşii, rcprezen-= tin, Vasile Batista. E o
tanţi ai instituţiilor de stat propuneri menite să inten chestiune de patriotism,
sifice munca pe linia duce
şi ai organizaţiilor de masă rii la îndeplinire a sarcinilor de înaltă conştiinţă poli
şi obşteşti din judeţ. în domeniul igienico-sanitar tică şi profesională, ca
Conferinţa a adoptat ur şi al activităţii formaţiunilor
mătoarea ordine de zi : sanitare, al creşterii numă re adaugă noi valenţe de
— Raportul dc activitate rului donatorilor onorifici de hărnicie şi preţuire la a-
al Comisiei judeţene de dresa colectivului secto
Cruce roşie pe perioada sînge şi acţiunilor social- rului de întreţinere de la
1976—1980 ; umanitare. U.U.M.R. Crişcior.
— Proiectul de hotărire în cadrul lucrărilor confe - Era de datoria noas
privind obiectivele ce ur rinţei a luat cuvîntul tova tră. Nu puteam lăsa fa
mează a fi aduse la îndepli răşul Viorel Ocoş care, în brica să aştepte că noi
nire in perioada anilor 1978—- numele Biroului Comitetu
1980 de către Comisia jude lui judeţean de partid, a avem program de lucru
ţeană de Cruce roşie. transmis calde felicitări co de 8 ore pe zi...
— Raportul asupra activi misiei judeţene de Cruce
tăţii comisiei de cenzori ; DUMITRU GHEONEA
— Alegerea noilor organe (Continuare în pag. a 2-a)