Page 17 - Drumul_socialismului_1978_11
P. 17

ANUL XXX

                                                                                                                                                              NR. 6 533


                                                                                                                                                             DUMINICĂ,

                                                                                                                                                           5 NOIEMBRIE
                                                                                                                                                                1978


                                                                                                                                                       4 pagini — 30 bani







                                                                                                                                REVIITĂ VORBITĂ
                                                                                                                              La  Casa  de  euitură  a  sin­
                                                                                                                             dicatelor  din  Călan,  cenaclul
                                                                                                                             „Radu  Stanca",  în  colaborare
                                                                                                                             cu   universitatea   cullural-
                                                                                                                            ştiinţifieâ,   a   prezentat   în
                                                                                                                             2   noiembrie   prima   revistă
                   CHEMAREA  CONSILIULUI  NAŢIONAL                                                                           vorbită  intitulată  „Sub  arcuri
                                                                                                                             de lumini".                 PENTRU SERBAREA
                                                                                                                              Au  colaborat  autorul  volu­
                   AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE                                                                          mului  „Floarea  soarelui",  Va-   ‘ POMULUI DE IARNĂ
                                                                                                                            teriu  Bârgău,  cu  poezie,  in­
                                                                                                                            ginerul  Leontin  Petroiesc  ca­  E  prematur  să  ne  gîndlm
                                                                                                                            re   a   prezentat   o   inovaţie   de  pe  acum  la  serbarea  po­
                                                                                                                             brevetată  la  I.V.  Călan,  iar   mului  de  iarnă  ?  Nicidecum.
                                                                                                                             Silviu  Guga  şi-a  început  ci­  Comitetul  judeţean  al  femei­
                                                                                                                             clul  de  însemnări  dc  călăto­  lor  s j a  gîndit  demult  la  a-
                                                                                                                            rie,   prezentind   monumente­  cest  atît  de  aşteptat  eveni­
                                                                                                                             le  şi  muzeele  Leningradului.   ment  pentru  copii.  Prin  or­
                                                                                                                             Tovarăşul  Aron  Brinduşcsc  a   ganizaţiile  de  femei  au  fost
                                                                                                                            susţinut   un   moment   plastic,   confecţionate   o   mulţime   dc
                                                                                                                            Mariana  şi  Marcel  Angliei  au   lucruri  de  mină.  Ele  se  va­
                                                                                                                             prezentat momentul muzical.
                                                                                                                              A  fost  prezentat  şl  primul   lorifică   zilele   acestea   într-o
                                                                                                                             film  al  cineolubului  casei  de   expoziţie  judeţeană  organiza-  ,
                                                                                                                                                     tă In clădirea U.J.C.M.
                                                                                                                            cultură   intitulat   „Călanul
                După  cum  se  ştie,  recen­  precedent  în  istoria  ţării.                                                 azi".
              ta  plenară  a  Consiliului   A  fost  lichidată  definitiv                                                         ÎN PREMCRĂ             SE MODERNIZEAZĂ
              Naţional  al  Frontului  Uni­  exploatarea  omului  de  că­
                                                                                                                              Vineri,
                                                                                                                                        Casa
              tăţii  Socialiste,  dezbătând   tre  om,  toţi  cetăţenii  do-                                                 tura   din  la  Orăştie   rtc   cul­  BAIA MINERILOR
                                                                                                                                                avut
                                                                                                                                             a
              probleme  de  însemnătate   bîndind  largi  drepturi  şi                                                       loc,   în   premieră,   specta-co-   La  I.M.  Aninoasa  lucrările
              majoră  care  privesc  evolu­  libertăţi  -democratice,  par-                                                  lui  „Cîntec,  joc  şi  voie  bu­  dc  modernizare  a  băii  mine­
                                                                                                                                                                      Faianţa-
              ţia  ţării  noastre  pe  coordo­  ticipînd  activ  şi  real  la                                                nă"   al   ansamblului   folcloric   rilor   sînt   avansate.   montarea
                                                                                                                             ţigănesc
                                                                                                                                    din
                                                                                                                                                 Re­
                                                                                                                                        localitate.
                                                                                                                                                     rea
                                                                                                                                                          interioarelor,
              natele  date  de  Congresul   guvernarea statului, la con­                                                     cent   înfiinţat,   ansamblul   a   oglinzilor   ca   şi   înlocuirea
              al   Xl-lea   şi   Conferinţa   ducerea  societăţii.  în  acest   Atelierul   mecanic   Barza.   Strungarul   Ştefan   Petru   eslo   fost  primit  cu  viu  interes  şi   vechilor  cazane  vor  îmbună­
              Naţională  ale  partidului,  a   cadru,  problema  naţională   unul   din   comuniştii   de   nădejde   împreună   cu   echipa   po   în  spectacolul  susţinut  in  â-   tăţi  condiţiile  de  igienă  ale
                                                                                                                             vanpremieră.
                                                                                                                                                     minerilor.
              adoptat  Chemarea  adresa­  şi-a  găsit  soluţionarea  jus­  care o conduce, el realizează numai lucrări de calitate.
              tă  întregului  nostru  popor,   tă,  pe   baza  principiilor                        Foto : VIRGIL ONOIU
              acum,  în  preajma  aniver­  materialist-dialectice  şi  is­
              sării  a  60  de  ani  de  la  for­  torice,  asigurîndu-se  depli­  Pentru obţinerea de recolte sporite în anul 1979
              marea  statului  naţional  u-   na  egalitate  în  drepturi  şi
              nitar român.               posibilitatea  afirmării  ple­
                Evocînd   însemnătatea   nare  în  viaţa  socială  a  tu­
              marelui eveniment, Chema­  turor  cetăţenilor,  fără  deo­
              rea  subliniază  că  unirea   sebire de naţionalitate.
             ;  Transilvaniei  cu  România   înfăţişînd  tabloul  Româ­
              a  reprezentat  o  încununare   niei  de  azi,  Chemarea  ara­                                                                            Maistrul  Ion  Munteanu,
              a  aspiraţiilor  şi  luptei  de   tă  că  se  dezvoltă  în  ritm                                                                         şeful  sectorului  intre  {me­
              veacuri  ale  poporului  nos­  înalt  economia  naţională,   Arăturile -adînci de toam­  corespunzătoare  cu  plugul   voltă  majoritatea  rădăcini­  re  al  U.U.M.R.  Crişcior,
              tru  pentru  eliberare  naţio­  se  obţin  succese  istorice  în   nă reprezintă una din prin­  rigolele  rezultate  la  termi­  lor  plantelor.  Prin  efectua­  ne  vorbeşte  cu  plăcere
              nală  şi  unitate  statală,  re­  industrializarea   socialistă,   cipalele  măsuri  agrotehni­  narea  arăturii  unei  tarla­  rea  arăturii  de  toamnă  se   despre  activitatea  colec­
              zultatul  voinţei  ferme  a  în­  în  modernizarea  agricultu­  ce  care  asigură  realizarea   le.  Arătura  adîncă  se  va   măreşte permeabilitatea so­  tivului  pe  care-l  conduce,
              tregului  popor,  ea  relevînd   rii,  în  făurirea  noii  baze   unor  recolte  bogate.  A-   încheia  în  mod  obligatoriu   lului  pentru  apă  şi  aer,   despre  oamenii  din  sub­
              rolul  hotărîtor  al  maselor   tehnico-materiale  a  societă­  ceastă  lucrare  trebuie  exe­  pe. fiecare ■ tarla Cu trage­  iar în timpul iernii, sub ac­  ordine.
              largi  populare  în  făurirea   ţii.  Pe  această  l>ază  .prese   cutată  pe  toate  suprafe­  rea  capetelor  pînă  la  mar­  ţiunea  îngheţului  şi  dez­  — Sintem 68" de mun­
              istoriei.  Unirea  a  deschis   continuu  venitul  naţional   ţele neocupâte !   ginea  drumurilor.  Pe  tere­  gheţului,  solul  îşi  reface   citori,  de  diferite  profe­
              drumul  unei  mai  accentua­  şi  nivelul  de  trai  al  popo­  Arăturile adînci se • exe­  nurile  în  pantă,  lucrarea  se   parţial  structura.  De  ase­  sii  -  de  la  electrician  şi
              te  dezvoltări  a  forţelor  de   rului,  înfloresc  şi  se  dez­  cută'   la   admeimea   de   va   executa   numai   pe   menea,  prin  această  lucra­  mecanic  auto  şi  pînă  la
              producţie,  pentru  înflori­  voltă  învăţămîntul,  ştiinţa   20—30  cm,  în  raport  cu   curbele de nivel.  re  se  măreşte  capacitatea   zidar  şi  tîmplar  -  şi  e-
              rea  mai  puternică  a  ştiin­  şi  cultura,  se  îmbogăţeşte   grosimea  stratului  cu  hu­  Pentru  a  mări  eficienţa   de  reţinere  a  apei  din  pre­  feotiiăin   orice   reparaţii
              ţei  şi  culturii,  pentru  in­  cu  noi  valori  patrimoniul   mus.  Adîncimea  va  fi  mai   arăturii,  este  necesar  ca   cipitaţii.  la  secţiile  I  şi  a  li-a.  Lu­
              tensificarea  mişcării  mun­  spiritual  al  poporului.  Se   mică  pe  solurile  podzolice   înainte  de  executarea  lu­  Efectul  favorabil  al  ară­  crăm  în  3  schimburi.  Nu
              citoreşti,  revoluţionare,  a   dezvoltă  necontenit  şi  se   subţiri,'  pe  cele  cu  material   crării  să  se  aplice  amen­  turilor  adînci  de  toamnă   ne  plingem  că  n-avem
              activităţii  •  tuturor  forţelor   întăresc  orînduirea  noastră   scheletic  aşezat  ,1a  mică  a-   damentele   calearoase   pe   asupra  culturilor  se  evi­  ce  face.  Dar  nici  alţii  nu
              progresiste  ale  societăţii.   socialistă,  unitatea  sociăl-   dîncime  şi  pe  cele  puter­  terenurile  acide,  .precum  şi   denţiază  prin  sporuri  im­  se plîng de ■munca noas­
              Ocîrmuind  ţara,  burghezia   politică  a  întregului  popor,   nic  erodate.  Solurile  pro­  îngrăşămintele  organice  şi   portante de producţie. Din
              şi  moşierimea  au  folosit   pe  temelia  comunităţii  in­  funde,  situate  pe  lunci  şi   cele  minerale  pe  bază  de
              însă  unirea  pentru  consoli­  tereselor  şi  aspiraţiilor  tu­  terase,  vor  fi  arate  la  a-   fosfor  şi  potasiu.  încorpo­  IOAN POP
              darea  poziţiilor  lor  de  clasă   turor  claselor  sociale,  a   dîncimi de peste. 24—25 om.  rarea  îngrăşămintelor  prin   cercetător
              şi  intensificarea  exploatării   lărgirii  necontenite  a  de­  La  executarea  acestei  lu­  arătură  permite  omogeni­  la Stafiunea de cercetări
              celor  ce  muncesc,  marile   mocraţiei  noastre  socialis­  crări se  va urmări ca braz­  zarea  mai  bună  a  acestora   şi producţie pomicolă   tră,  deşi  ne  mai  lipsesc
              probleme  ale,vieţii  sociale   te.                   dele  să  fie  bine  răsturnate,   în  masa  solului  şi  ampla­  Geoagiu          unele  piese  de  ■  schimb
              rămînînd • nesoluţionate. A   Pe  plan  extern  România   iar  terenul  să  fie  nivelat,   sarea  lor  pe  întregul  -ori­              sau  materiale.  De  aseme­
              revenit  Partidului  Comu­  se  afirmă  ca  o  forţă  activă   elkninîndu-se prin lucrări  zont de sol, unde se dez­  (Continuare în pag. a 2-a)  nea,  dacă  am  avea  ma­
              nist  Român,'  orînduirii  so­  pentru  dezvoltarea  colabo­                                                                             şini  mai  mari,  mai  multe
              cialiste  misiunea  istorică   rării  internaţionale,  pentru                                                                            şi  mai  noi,  treaba  ar
              de  a  rezolva  problemele   soluţionarea  urărilor  pro­  La laminorul bluming <3c                                                      merge  şi  mai  bine.  Şi
              fundamentale  ale  societă­  bleme  cu  care  se  confrun­  I  MO  mm  <le  la  Combina­  Conferinţa  organizaţiei                      "aşa  însă  ne  descurcăm.
                                                                     tul
                                                                          siderurgic
                                                                                   Hunedoara
              ţii  româneşti  în  interesul   tă  omenirea  contemporană,   se  laminează  o  nouă  mar­                                               Trebuie !
              întregului  popor.  Insurec­  pentru  făurirea  unei  lumi   că  de  oţel.  De  pe  postul   judeţene de Cruce roşie                       Apoi,  maistrul  ii  aduce
              ţiei  naţionale  armate  anti­  mai drepte şi mai bune.  de  eomandă  nr.  2,  lamina-                                                   in  prim-plan  pe  ciţiva
                                                                     torul  şef  Anton  Tudosie  şi
              fasciste  şi  antiimperialiste   Toate  rezultatele  remar­  maistrul   Aron   Drăghin   —                                               dintre  lucrătorii  de  bază
              din  August  1944  i-au  ur­  cabile   pe   care   poporul   secretarul   organizaţiei   de   Ieri  s-au  desfăşurat,  în   şi a delegaţilor la Congresul   din  sectar  :  Aurel  Ştefan,
              mat,  sub  conducerea  parti­  nostru le dobîndeşte pe toa­  partid  do  pe  schimb  —  ur­  Deva,  lucrările  Conferinţei   Societăţii de Cruce roşii-.  loan  Iga  II,  loan  Clej,
              dului  comunist,  procese  e-   te planurile reprezintă o  măresc  cu  viu  interes  tre­  organizaţiei   judeţene   de   Pe  marginea  materialelor   Viorel Adernuţ.
                                                                     cerea  printre  cHindrii  lami­
              conomice,  sociale  şi  poli­                          norului a primelor lingouri.  Cruce  roşie,  oi-ganism  poli­  supuse  dezbaterii  Conferin­  -  Am  auzit  de  un  fapt
                                                                                               tic  cu  caracter  larg  demo­
              tice  de  o  profunzime  fără  (Continuare în pag. a 2-a)                        cratic  şi  reprezentativ,  care,   ţei  organizaţiei  judeţene  de   recent  care  face  cinste
                                                                              Foto : N. Nr.GttU                           Cruce  roşie  au  luat  cuvîn-   colectivului  şi  anume  că
                                                                                               ca  membru  al  Frontului  U-   tul  Mihai  Cimbru,  Mariana
                                                                                               nităţii  Socialiste,  participa   Lupulcscu,  Constantin  Mag-   pentru  remedierea  unei
                                                                                               activ  la  înfăptuirea  politicii   dalin,  Clement  Marinescu,   defecţiuni  la  forja  de  630
                                                                                               partidului  de  dezvoltare  e-   Alexandru  Popa,  Maria  Gal   tone  forţă,  ciţiva  mese­
                                                                                               conomico-socială  a  ţării,  de   Bereş,  Vasile  Corlei,  Con­  riaşi  de  aici  au  lucrat
                                                                                               asigurare  a  sănătăţii  popu­  stantina Rob, Vasile Blendca,   intens  32  de  ore  pină  la
                                                                                               laţiei.                    Nicolae  Jurca,  Marinela  Fe-   repunerea  in  funcţiune  a
                                                                                                La  lucrările  conferinţei  au   ier, Emilian Gheorghiu, Gri-   utilajului.  Ştim  că  însuşi
                                                                                               luat  parte  tovarăşii  Viorel   gore Mischiu.          maistrul  Ion  Munieanu  a
                                                                                               Ocoş,  secretar  al  Comitetu­  In cuvîntul lor participan­  coordonat   lucrarea,   la
                                                                                               lui  judeţean  Hunedoara  al   ţii  la  dezbateri  au  analizat
                                                                                               P.C.R.,  Lucian  Dumitrescu,   cu răspundere comunistă ac­  care s-au evidenţiat mun­
                                                                                               membru  al  Comitetului  E-   tivitatea organizaţiei judeţe­  citorii   Nicolae   Lupea,
                                                                                               xccutiv al Consiliului Naţio­  ne  de  Cruce  roşie,  au  făcut   Gheorghe  Rus,  Ion  Mar­
                                                                                               nal al Crucii roşii, rcprezen-=                         tin,  Vasile  Batista.  E  o
                                                                                               tanţi  ai  instituţiilor  de  stat   propuneri  menite  să  inten­  chestiune  de  patriotism,
                                                                                                                          sifice  munca  pe  linia  duce­
                                                                                               şi  ai  organizaţiilor  de  masă   rii la îndeplinire a sarcinilor   de  înaltă  conştiinţă  poli­
                                                                                               şi obşteşti din judeţ.     în  domeniul  igienico-sanitar   tică  şi  profesională,  ca­
                                                                                                Conferinţa  a  adoptat  ur­  şi al activităţii formaţiunilor
                                                                                               mătoarea ordine de zi :    sanitare,  al  creşterii  numă­  re  adaugă  noi  valenţe  de
                                                                                                —  Raportul  dc  activitate   rului donatorilor onorifici de   hărnicie  şi  preţuire  la  a-
                                                                                               al  Comisiei  judeţene  de                              dresa  colectivului  secto­
                                                                                               Cruce  roşie  pe  perioada   sînge  şi  acţiunilor  social-   rului  de  întreţinere  de  la
                                                                                               1976—1980 ;                umanitare.                   U.U.M.R. Crişcior.
                                                                                                —  Proiectul  de  hotărire   în  cadrul  lucrărilor  confe­  -  Era  de datoria noas­
                                                                                               privind  obiectivele  ce  ur­  rinţei  a  luat  cuvîntul  tova­  tră.  Nu  puteam  lăsa  fa­
                                                                                               mează a fi aduse la îndepli­  răşul  Viorel  Ocoş  care,  în   brica  să  aştepte  că  noi
                                                                                               nire in perioada anilor 1978—-  numele  Biroului  Comitetu­
                                                                                               1980 de către Comisia jude­  lui  judeţean  de  partid,  a   avem  program  de  lucru
                                                                                               ţeană de Cruce roşie.      transmis  calde  felicitări  co­  de 8 ore pe zi...
                                                                                                —  Raportul asupra activi­  misiei judeţene de Cruce
                                                                                               tăţii comisiei de cenzori ;                               DUMITRU GHEONEA
                                                                                                —  Alegerea noilor organe  (Continuare în pag. a 2-a)
   12   13   14   15   16   17   18   19   20   21   22