Page 18 - Drumul_socialismului_1978_11
P. 18
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 53J
ag. 2
înflăcărat apel la muncă Arături de toamnă - Ţ ELE VIZII
însufleţită pe toate suprafeţele judeţene de Cruce roşie duminica, s n
liu;
(Urmare din pag. 1) să. asigurăm dezvoltarea în (Urmare din pag. 1) care cultură a permis rea S,00 Gimnastica Ia
8,15 Tot înainte !;
continuare, în ritmuri înal lizarea unor producţii de sonal tovarăşului NICOLAE H,lo Şoimii patriei;
te,. a industriei, agricultu diferite cercetări a rezul peste 4 000 kg porumb boa-, (Urmare din pag. 1) CEAVŞESCU, secretar gene 9,20 Film serial pen
dovadă convingătoare că rii, a celorlalte ramuri ale tat că aceste sporuri au be, peste 16 000 kg cartofi ral al Partidului Comunist pii ; „Cărţile i
Episodul 11;
Partidul Comunist Român, economiei naţionale, spori fost de pînă la. 580 kg po sau peste 30 000 kg sfeclă roşie pentru activitatea des Român, preşedintele Repu 9,13 Pentru căminul
acţionînd în spiritul legi rea avuţiei soeiale şi a for rumb, 3 300 kg cartofi şi de zahăr la hectar. făşurată şi a jalonat direc blicii Socialiste România, o neavoastră;
ţiile de acţiune pentru îmbu
lor obiective ale societăţii, ţei economice a patriei, 7 000 kg sfeclă la hectar. Considerînd ca deosebit nătăţirea muncii de viitor. telegramă în care se spune, 10.00 Viaţa satului;
11.45
Bucuriile muzic
ţin.înd seama permanent astfel incit să putem reali Respectarea acestei verigi de importantă această lu printre altele : „Vă asigu hp-nnes IlraUms
de interesele fundamenta za obiectivul major stabi importante de către unele crare, unităţile, agricole co După adoptarea proiectului 12,30 De strajă patri
le ale poporului nostru, lit de- Conferinţa Naţiona C.A.P., cum sînt cele din operatiste din judeţul nos de hotărîre privind obiecti răm, mult iubite şi stimate 13.00 Telex; dtimfa
vele ce urmează a fi aduse
Album
13,05
şi-a îndeplinit şi-şi îndepli Rapoltu Mare, Sîntandrei, tru au realizat, pînă acum, la îndeplinire în perioada tovarăşe secretar general, că ora veselă;
neşte în mod strălucit mi lă a partidului de a depăşi Turdaş, Şoimuş, Ostrov, mai mult de 48 la sută din 3978—1980, s-a trecut la ale eforturile membrilor organi 14.00 Woody, elocfti
zaţiei noastre judeţene, ale
buclucaşă — dc
siunea sa istorică de forţă stadiul de ţară în curs de Brad, Foit, Haţeg, Clopo- prevederile planului la a- gerea noilor organe şi a jurnale;
politică conducătoare a so dezvoltare şi a ridica tiva şi altele, precum şi răturile de toamnă, urmă delegaţilor. ........................... activului său, se vor racor lî,00 Stadion — J
cietăţii româneşti. Ele re România în rîndul- ţărilor aplicarea corespunzătoare rind încheierea ei în cel în prima sa şedinţă, bi da cu şi mai multă convin sportiv in toiag
• Fotbal : Uni
levă, în acelaşi timp, rolul cu un nivel de dezvoltare, a întregii tehnologii la fie mai scurt timp. roul Comisiei judeţene de gere şi forţă Ia efortul între tea Craiova —
şi personalitatea marcan medie:' • -• Cruce roşie a ales ca pre gului popor, că politica pro (repriza a H-a)
movată de partid în dome
tă a secretarului general Oamenii muncii din ju şedinte al Comisiei judeţe 17,50 Film serial ;
niul sănătăţii publice va gă
al partidului, preşedintele deţul nostru sint hotărîţi Simpozion ne de Cruce roşie pe tova si in fiecare dintre noi un maritimă Onedl
pisodul 53;
republicii, tovarăşul Nicolae ea, acţionînd în spiritul răşul Victor Coca, ca vice militant activ pentru înfăp 18.10 Micul ecran
Ceanşescu, activitatea sa Programului partidului, al Timp de două zile — 3 iectări miniere, ■ inspectori preşedinţi pe tovarăşii Teo cei mici;
neobosită, profund şi con Chemării Consiliului Naţio şi 4 noiembrie 1978 — la de stat pentru protecţia dor Bădău, Vasile Blendea, tuirea ei exemplară, răspun 19.00 Telejurnal;
19.20 Documentar TV
secvent revoluţionară şi u- nal al Frontului . Unită I.M„ Hunedoara s-au des muncii cu profil de mine Eugenia Jujescu, Maria Gal zând astfel, prin fapte dem (1919—1978) v „Al
manistă închinată cauzei ţii Socialiste, să sporească făşurat lucrările unui sim rit din toate judeţele ţării. Bereş. Secretar a fost ales ne de oamenii acestui pă- socialistă — i<5
poporului. pozion de comunicări teh- Pe lingă comunicări şi dis tovarăşul Nicolae Şerban. mînt românesc, entuziastei Împlinite;
Antologii
artist
Acum, în preajma ani neîncetat productivitatea nico-ştiinţifice privind îm cuţii, programul simpozio chemări a Consiliului Naţio 19.10 gala cintccului
într-o atmosferă de puter
versării a 60 de ani de la muncii, să reducă tot mai bunătăţirea sistemului in nului a cuprins şi vizite nic entuziasm şi responsabi nal al Frontului Unităţii So iar (II);
formarea statului naţional mult cheltuielile de pro cialiste privind aniversarea 20.45 Film artistic :
unitar român, Consiliul ducţie, să îmbunătăţească formaţional şi a tehnologi documentare la diverse lă angajare, participanţii la a 60 de ani de la forma nli vor să tr
premieră pe ţiu
puncte de lucru din cadrul
Naţional al Frontului Uni calitatea producţiei, apli- ilor de lucru în abataje, în I.M. Hunedoara. conferinţă au adresat Comi rea statului naţional unitar ducţio a stud
tăţii Socialiste cheamă pe cînd consecvent măsurile scopul creşterii gradului de tetului Central al P.C.R., per român". franceze;
toţi cetăţenii patriei la de perfecţionare a meca securitate a muncii. La 22.20 Telejurnal;
0 Sport.
muncă asiduă pentru în nismului economic finan simpozion au participat
făptuirea neabătută a ho- ciar, principiile autocondu- cadre de conducere de la LUNI, 6 NOV
tărîrilor Congresului al cerii şi autogestiunii, adu- Ministerul Muncii, Minis 13,55 Telex;
JCI-lea şi Conferinţei Na cînd astfel o contribuţie tot terul Minelor, Petrolului şi 15,00 Emisiune in
ţionale ale partidului. Prin mai însemnată la continua Geologiei, specialişti ,din maghiară;
munca noastră, a tuturor înflorire a patriei noastre centralele miniere şi insti 19,00 Concert de kiuî
loneză 1 cu priic-
— se spune în Chemare — socialiste. tutele de cercetări şi pro-. plLnirii a 60 de
Azi, ample manifestări prilejuite ia redobindirei
pendenţei PoIoj
19.20 1001 de seri;
Fotocritică: p apa... de deschiderea edifiei a ii-a a DACIADEI 19,30 Telejurnal:
20.20 Roman foileton
e tere fără glorie
sodul 11;
Astăzi, în localităţile ju îndeplinirea dezideratului zică şi intelectuală armo 21,10 Orizont tehnic
deţului se vor organiza nu său major : participarea de nioasă a tineretului — iar ţific;
meroase manifestări spor masă, asigurarea unei acti în final depistarea, selec 21,45 Patrie, Republ
bită — cmisiui
l^liPr ||1||§§| tive consacrate marcării vităţi sportive îndelungate ţionarea şi creşterea spor cintece;
......... momentului declanşării noii la nivelul etapei de masă, tivilor de performanţă. 22,00 Cadran mondial
Hi ediţii a competiţiei repu care să cuprindă toţi ele Astăzi, la Deva, Petro 22,20 Telejurnal.
blicane „Daciada". Pe ba vii, cit mai mulţi tineri şi şani, Brad, Simeria, la Hu
lilllii za experienţei acumulate cetăţeni, indiferent de' nedoara şi în alte locali
m 2 v m , *§ * ^ în desfăşurarea primei e- vîrstă şi preocupări profe tăţi vor fi organizate cro ADIO
diţii a competiţiei, ţinîn- sionale. suri, întreceri de fotbal,
du-se cont de realizările Aceste prevederi vizea volei, handbal, şah, tenis
.Mmmm de masă, popice, la nive BUCUREŞTI I : 7
__~ şi lipsurile manifestate, ac ză în principal necesitatea diojumal; 7,30 Kevis
tuala ediţie a „Daciadei" ca „Daciada" să asigure e- lul asociaţiilor sportive, la sei; 7,45 Duminica
.................." va trebui să , înregistreze ducarea fizică a populaţiei, care vor fi prezenţi mii rutieră; 8,00 Radio
mul satelor ; 9,30 J
un progres substanţial în sănătatea şi dezvoltarea fi de participanţi. duminical; 12,00 D
pentru toţi ...la Tir
13.00 Radiojurnal ;
SPECTACOL LA DEVA : Concurs auto de viteză în circuit Unda veselă; 13,45 i
muzică; 10,00 Divert
DEMONSTRATIV Astăzi dimineaţă, pe un liuri, competiţie la care 17.00 Radio top-ul i:
DE GIMNASTICĂ traseu din centrul muni echipa B a A.S. Cetate s-a ţilor de muzică po
17.30 Noutăţi — mei
cipiului Deva, se va desfă clasat pe locul II. în cam pretutindeni; 18,30 :
Miercuri, 8 noiembrie şura etapa a IV-a a cam teca pentru toţi; 2t
a.c., cu începere de' la o- pionatului naţional de vi pionatul de viteză pe cir diojumal; 20,15 Mi
Ionela
tal
cuit, aceeaşi echipă devea-
Prodan;
rele 18, Stila sporturilor teză pe circuit, rezervat e- Turneul melodiilor;
din Deva va găzdui un chipajelor din grupa valo nă candidează cu mari Solişti şi formaţii
spectacol de gimnastică rică B. şanse la promovarea în zică uşoară din U
21,35 Se-aşterne bru
prezentat de laureatele prima grupă valorică. Con ste vii — program
Coca ce a surprins pelicula fotografică sc ma transformării materialelor secundare şi Vor participa circa 80
poate numi indiferenţă faţă de nişte mate deşeurilor de orice fel în resurse utile pro Campionatelor mondiale de cursul începe la orele 8 — munţe; 22,00 Radi*
riale care, prin spirit gospodăresc şl răspun ducţie], cind se duce o luptă uriaşă Împotriva la Strasbourg. Gimnastele de piloţi, între care se nu antrenamente oficiale, iar 22,10 Panoramic t
dere patriotică, pot fi reintroduse în circuitul risipei, indiferent sub ce formă s-ar mani fruntaşe ale ţării şi lumii mără şi Balaş Ladislau, de 22.30 Dans pe mei
economic, redevenind valori reale de între festa, trebuie ca pretutindeni nuna de gos la „Cetate" Deva, recentul la 10 — întrecerea propriu- 24.00 Buletin de ştir
buinţare. Concret, este vorba de cîteva zeci podar să intervină operativ si energic, să — între care Nadia Comă- campion naţional de ra- zisă. 5.00 Non stop muzh
de tone de fier vechi — de „n“ forme, di folosească raţional, cu maximă chibzuinţă va neci, Emilia Eberle şi cele turn.
mensiuni şi.„ foste sortimente — caro sînt lorile materiale, să nu permită să se iroseas lalte — antrenate de prof.
depozitate pe Valea Mureşului, in apropiere că nici tui gram de substanţă.
de comuna Veţel. 13 provine din cărbunele Aspecte de slabă gospodărire şi valorificare Bela Karolyi, alături de PE STADIOANELE DE FOTBAL
energetic extras din minele Văii Jiului, pe a metalului, a altor materii prime ■ şi mate grupele şi echipele de gim Astăzi se desfăşoară parti Mare — F.C. Baia Mare ; Uni sCinesma
care separatorii magnetici puternici de la riale — ca aceia prezentat în imaginea de nastică ale Şcolii generale dele etapei a îx-a a campio versitatea Craiova — Steaua
C.T.E. Mintia l-au „adunat" din cărbune, dar faţă — se întilnesc şi în alte zone ale jude natului diviziei A la fotbal, Bucureşti ; Gloria Buzău —
pe care apoi oamenii Mintiei l-au dus ia Mu ţului. ~ ' Cei care au răspunderi faţă de. aceste nr, 7 şi Clubului sportiv după următorul program : in DEVA: orchestra
reş şi nu la I.t .M. Alte cantităţi de fier vechi valori — şi asemenea răspunderi avem cu şcolar „Cetate" Deva, vor Capitală : Sportul studenţesc Chimia Rm. Viicea ; S.C. Ba lamă (Patria); Sci
au fost depozitate in aceiaşi loc dc eătro E- toţii — să intervină operativ, neintirziat pen evolua în atractivul con — U.T. Arad şi Dinamo — cău — F.C. Bihor Oradea ; che (Arta); HUNEI
nergoeonstrucţia şi Encrgomontaj Mintia. tru reintroducerea lor in circuitul economic Politehnica Timişoara. In ţa F.C. Corvinul Hunedoara — Soţul meu, seriile I-
Azi, cind se pune cu atiu acuitate proble ai producţiei materiale. curs demonstrativ de mier ră, C.S. Tirgovişte — Politeh A.S.A. Tirgu Mureş ; Jiul Pe căra); Alt bărbat,
curi. nica Iaşi ; F.C. Olimpia Satu troşani —F.C. Argeş Piteşti. mele (Arta); Urgii
structorul); PETR 1
Corsarul din insulă
rea); Mînia — ser
Industria alimentară a din reclamaţiile consuma cu furnizorul de materie timpul fabricaţiei cineva Sînt lăudabile eforturile însă doream să aflăm ce (7 Noiembrie) ; St
judeţului nostru fabrică o torilor cu privire la cali primă, acţionează In voie mai dijmuieşte calitatea pentru diversificare făcu măsuri s-au luat, ce tehno — tigrul Malaeziei
gamă variată de produse tatea produselor dv. se re minima • rezistenţă. materiei prime. te de producător dar, vor logii s-au pus la punct blica); LUKENI :
Corsarul
(Cultura!);
ce se desfac în principal feră la conţinutul conser — Bine, am continuat De aici să vină oare acea bind de costuri, am fi do pentru ca şi atunci cînd se citoresc); VULCAN
prin comerţul hunedorean. velor mixte — de fasole cu noi, dar furnizorul vă li nevoie acută de a „umbla rit să aflăm şi cîteva preo lucrează cu materie primă cana din munţi (ă
Şi, la marea majoritate a costiţă şi de fasole cu cîr- vrează întotdeauna numai la conştiinciozitatea" unor cupări pentru reducerea congelată, calitatea prepa resc); LONEA: Ri;
sortimentelor, parametrii naţi. Mai precis spus prea slănină la preţ de costiţă ? oameni, despre care vorbea cheltuielilor care se răs- ratelor să nu sufere. Din urcă muntele (Mi
PETRILA:
Urmărire
calitativi ai respectivelor adesea „costiţa" din res- Nu se poate face o sortare tovarăşul director Birău ? frîng asupra produselor fi- discuţiile purtate la fabri euloasă — seriile I-I
produse sînt realizaţi cu că cu factori de răspunde citoresc); ANINOAS
responsabilitate. Iată însă re, nu a rezultat .că s-au meni nu aleargă
UR
(Muncitoresc);
că în anumite perioade luat asemenea măsuri, că Doctorul Poenaru (7
calitatea unor preparate Calitatea unor produse alimentare fabricate la Haţeg s-au pus la punct asemenea brie); BRAD : Meioi
de carne ca şi a unor con tehnologii, deşi în răspun Indii (Steaua roşie);
BARZA:
noapti
O
serve mixte a ajuns obiect sul dat ziarului la o notă lunoasă (Minerul);
de dispută între producă critică cu privire la cali TIE: Septembrie (
tor şi beneficiar. Nu o da nu e o problemă ia latitudinea producătorilor! tatea preparatelor (şi pu Hamlet — seriile I-:
GEOAGIU-B,
căra);
tă. în asemenea situaţii a blicat de noi integral în nutul uitat de tim;
intervenit şi ziarul nostru. nr. 6490/16 septembrie de cultură); HAŢE
Nu mai departe, decît în pectivele conserve fabrica prin care să se echilibre Cine s-o facă atunci dacă nite. Or, despre asemenea 1978), sîntem informaţi că tăcire (Popular); 1
Jucăria ; CAL AN :
vara aceasta, el a făcut pu te la Haţeg este o bucată ze calitatea conţinutului în nu conducerea întreprin preocupări am aflat mai s-au luat exact asemenea nu aleargă mereu
blic punctul de vedere al de slănină, iar cîrnăciorii acelaşi lot de produse ? derii, organizaţia de partid puţin. măsuri. Dacă • s-au luat la de cultură); Iarba v
celor ce produc şi livrează sînt numai zgîrciuri şi ten — S-ar putea dar... mai de aici ? Trecînd de la conserve nivel de întreprindere, în acasă <11 Iunie); SI.
Rătăcire
(Mureşul);
comerţului preparate de doane. trebuie „umblat" la con Aflăm tot la I.P.I.L.F. că mixte la preparatele de seamnă că pînă la Haţeg Jucăria (Lumina); T
carne. »•— Se poate, dar materia ştiinciozitatea oamenilor. pentru a înlătura nemulţu carne fabricate la secţia s-au pierdut pe drum. S-ar Rocco şi fraţii săi •
I-II
(Minerul);
le
Zilele trecute am încer primă pentru aceste pro Cum răspunsul nu putea mirile legate de calitatea din Haţeg a întreprinderii putea crede că venim în lari : Căpitan la
cat să intrăm mai mult în duse mixte noi o primim' mulţumi, ne-am interesat conservelor mixte de faso de industrializarea cărnii, contratimp cu această pro (Muncitoresc).
amănuntele acestei pro de la industria cărnii. Cum le eu cîrnaţi, s-a introdus aflăm şi aici că în privin
bleme, a calităţii unor pro o primim, aşa o folosim. la abatorul Haţeg despre în fabricaţie un sortiment ţa calităţii unor preparate, blemă a calităţii prepara
duse alimentare fabricate — Şi nu aveţi de obiec calitatea materiei prime nou — conserva cu afumă- materia primă congelată telor de carne de vreme VREMEA
la i.P.I.L.F. Haţeg şi la a- tat nimic cu privire la ca furnizate I.P.I.L.F. tură, conţinînd cîrnaţi de încă îşi mai pune ampren ce la data documentării a-
' batorul Haţeg. litatea ei ? — E adevărat, ne-a spus o calitate mai bună şi slă ta. Ziua în care am son cestui articol ea nu re Timpul probabil
La întreprinderea de — Sîntem bucuroşi că o tovarăşul inginer Petru Al- nină afumată. dat această problemă la prezenta o problemă. Dar 5 noiembrie : Vrei
producţie şi industrializa primim şi aşa... dea, şeful secţiei, nu avem — Am procedat la intro Haţeg, era categorisită ca aşa cum stau lucrurile, ea fi în general răcori
re a legumelor şi fructelor — !?... nici noi să livrăm întot ducerea acestui nou produs făcînd parte dintr-o peri are şanse să redevină pro cerul variabil. Izolai
jiiscutăm cu directorul în Aşa cum stau lucrurile, deauna costiţă de calitatea deoarece, pentru a îmbu oadă bună, adică se lucra blemă şi tocmai aceasta semnala burniţe sla'
tul va sufla slab.
treprinderii. tovarăşul in cum ni le explica tovară cerută de stas, dar în nici nătăţi calitatea produsului numai cu materie primă am dori," cu toţii, s-o pre- râturile vor fi ci
giner Ton Birău. şul director, în privinţa ra un caz nu livrăm numai vechi, nu ne-am fi încadrat proaspătă şi preparatele a- întîmpiriăm ! noântea intre o şi
iar ziua intre 6 şi 1
— Tovarăşe director, una porturilor producătorului slănină. înseamnă că în în preţul de cost. veau o calitate bună. Noi ION CIOCLEI.