Page 19 - Drumul_socialismului_1978_11

UNICA, 5 NOIEMBRIE 1978 Pag. 3

—
IZLAZUL ;
DE PE SEMĂNĂTURI S

Alfabet poetic» şi „OAMENI OBELISCUL In ziua de 4 noiembrie !
o.c., pe tarlalele cultivate '»
[„LOCUIESC ÎNTR-O Şl ŞOARECI» Regizorul sovietic Richard cu griu şi orz, ci late în |
INIMĂ» Vietorov, ecranizind romanul Consemnări apropierea satelor Strei şi |
«f® ŞTEFAN AUG. DOINAŞ A-l monta pe Steinbeck „Obeliscul", de Vasil Bikov, Bretea Sireiului, păsările J
Intr-un interval scurt, Şte- este o cutezanţă în sine, iar sporeşte şirul acelor pelicule şi porcii sătenilor din im- \
(n Aug. Doinaş e prezent o nouă versiune scenică, ta care — insphrindu-se din cro­ Marele Premiu prejurimi au dat iama la i
i librării cu două volume relativ scurt timp după me­ nica patetică a Marelui răz­ păşunat. Acest procedeu !
5 poezii: H AIJabei poetic" morabilul spectacol al Naţio­ boi pentru apărarea patriei de „recoltare“ prea tim­
„Locuiesc într-o inimă", nalului bucureştean, denotă - transmit, mai ales genera­ Zlorele ne aduc ştirea că Marele Premiu a<l Uniunii purie nu poate să se sol­
imul volum cuprinde poe- o formă superioară a cura­ ţiilor tinere, mesajul unor Scriitorilor a fost decernat anul acesta scriitorului Geo deze decit cu pagube
e scrise pe o întindere de jului. Asumindu-şi riscul com­ destine umane exemplare, Bogra. Vestea e dintre cele ce nasc tresăriri intime, adinei, pentru unităţile în cauză,
eme destul de mare, între paraţiei (dar nu fără respon­ puse în slujba intereselor de bucurie. E un crot de recunoaştere şi dreptate, solemn ceea ce impune m-a orga­
nii 1941-1977. Poezia iui sabilitate artistică), teatrul obşte!. Viaţa învăţătorului şi, în aceiaşi timp, de o sobră delicateţe. Ca şi cum ai nele locale să , intervină
Ieian Aug. Doinaş este, în sibian ne propune un fapt Alex Moroi, ca om şi peda­ aşeza un trarvda.for roşu pe fruntea arsă de înălţimi a unui hotăril in vederea curmă-
rimul rînd, o poezie a trăi- gog, este o pildă a devota­ pisc. di unor asemenea sltua- \\
i ardente, o poezie dc spectacotegic de' excepţie mentului necondiţionat, de­ De oiţe ori trec Oltul — şi-l trec de multe ori — tră­ ţii inadmisibile, care ap :i
■are forţă interioară. Pe cu : „Oameni şi. şoareci", în monstrat nu numai în condi- iesc o sărbătoare de taină căci în minte-mi răsare numele tec sub ochi! brigadierilor, '£
■aţă -întinderea volumului, regia lui Yannis Veakis. „Oa­ pile păcii, dar şi in circum­ iui Geo Bogza. Iar numele Domniei Sale aduce după sine pe liziera satului, nu in *
stanţele ostile ale războiului, imaginea urnei femei care mănâncă un măr, a unei căpri­ pădure... t
laţâ de un ideal înălţător, oare de pe un aeroport al Ţării de Sus sau a unui Paz­ Transformarea semăna- i
peren, capabil să transmită nic de For oare virte din singurătăţile sale pure dintre tarilor in izlazuri este o ?
existenţa -din sfera efemeru­ văzduh şi ape spre a aşterne o floare ia monumentul de practică despre cere om ţ
lui in aceea a perenităţii. piatră al Luceafărului. Sau îmi răsună prelung în conştiin­ mai scris. Nu o dată. Dar
netul este Ia lei de con sec- meni şi şoareci" pe scena sa­ Ceea ce înfăptuieşte Moroz, ţă acele versuri încăpătoare şi limpezi cu oare se încheie se vede treaba că noi om
>nt, /^cremele sole au ace- bia nâ este, înainte de toate, acest personaj de o mare una dintre cele mai frumoase poeme ivite pe pământul ro­ semnate!, noi om auzit I
aşî vervă, aceeaşi intens! - un bun spectacol de atmo­ frumuseţe morală, este ceea mânesc :
ite. Dacă ar li să amintim sferă, in care putem desci­ ce se cheamă eroism nespec- PE BUZUNARUL
i ne-a plăcut mai mult, am fra o intensă circulaţie a tacuiar, izvorit din sentimen­ „Rege al constelaţiilor din septentrion STATULUI?
cepe cu „Mistreţul cu colţi ideilor. tul adine simţit ai datoriei. Mereu funecînd• peste lumi îngheţate
s argint", poem inclus în In decorul straniu, cu re­ „Obeliscul" este, în esen­ Aşa străbate vremea Marele Orion Intr-un material publi- j
yectacolele Cenaclului „Fia- zonanţe metaforice al lui ţă, un portret de mare dra­ Corabie legănate în Eternitate". cai moi in vară, sesizam j
zrh", declamat pe multe Vittorte Holtier, simulind un matism, profund şi sensibil Paznic de Far pe mările mereu bîniuite de furtuni a!e faptul că te mage.linul:
rene. Un alt poem de ma- ciudat păienjeniş, spectaco­ conturat, dedicai unul om Demnităţii omeneşti. Prin scris şi prin întreaga-i alfudine, din Rapolt al cooperaţi-'
r eiect, am spune memora- lul sibian se desfăşoară la care este capabil de sacri­ duşman ireductibil al imposturii : „Dar impostorii — scria
ii, ar fi „Pseudokynegheii- o temperatură constante, ficiul suprem, cind e vorba Domnia Sa în fruntea unei mari cărţi — oricine ar fi fost
3s", un imn, şi un ci n-tec transcriind cu fidelitate, dar de viaţa copiilor cărora le e să fie, oricît de sus puşi, orice rol ar fi avut, mai ales
ichinat pădurii, codrului se- mai a-Jes cu o Caligrafie tra­ hărăzită înalta responsabili­ în cultură, ei, da, au simţit distanţa do netrecut, distanţa
Aur. gică biografiile oropsiţilor. tate de a clădi pe ruine o de prăpastie fără fund, dintre falsa lor importanţă şi
Cea de a doua carte, „Lo- Din distribuţie reţinem nouă viaţă. Acest comporta­ gheaţa din privirile mele". Ori de cîte ori sînt obosit,
jissc într-o inimă", apărute creaţiile inspirate ale lui Ion ment al lui Moroz, mal trai­ descurajat ori trist — căci, rvu-i aşa, mai sîntem cîtecdafă
i Editura Militară, este im- Bufeandră (George), ten Ghi- nic decit obeliscul ridicat In şi obosiţi, descurajaţi sau trişti — citesc rîndurile aces­ vei de consum comunale
ărţită în trei capitole: „Ba­ şe (Lennie), Marius Niţă memoria sa, fixează aminti­ tea lapidare şi severe şi simt în mine din nou puterea de de aici se află 66 saci
de", „Mănăstire de sunet" (Croks), Avram Besoiu (Şe­ rea lui în conştiinţa viitoru­ a face pasul următor. E afît de bine să ştii că undeva de ciment degradat din
„Locuiesc într-o inimă", ful), Rodica Turbatu (D-na lui. Emoţionant, frumos şi a- mai stă de veghe un Paznic de Far I cauza neglijenţei fostei
oem de mare respiraţie şi Curley), Nicolae Călugăriţă devărat e acest poem cine­ gestionare Doina Marîş,
senţializare, de cintec şi (Curie y). matografic despre care nici Singulară pe zarea literelor româneşti, silueta sa înal­ cu „concursul" conducerii
lăţire a istoriei, a eroilor Turneul teatrului sibian o clipă nu şi-a renegat pro­ tă şi elegantă e asemenea chiparosului solitar, copacul cooperativei. In treacăt
i, a patriei. „Balada lui Tu- poate fi considerat, deci, un pria sa condiţie. grav şi gînditor al cărui orgoliu se cheamă demnitate. fie zis, U.J.C.C. nu ne-o
or" şi „Eroii de la Mâră- preludiu promiţător în sta­ AL. COVACI RADU CIOSANU răspuns fa acel articol. Şi
işti" au ca temă năzuinţa giunea vizitelor, desfăşurarea iată că cooperativa de
i lupta poporului nostru căreia o aşteptăm cu inte­ consum respectivă ii co­
entru independenţă şi liber- res. munică actualului gestio­
rte. Fotografia alăturată pre­
MIRON TIC C. ALEXANDRU zintă un grup de vase din nar că nu-i aprobă scoa­
pastă fină de culoare ce­ terea din' gestiune a aces­
nuşie, aparţdnînd epocii ro­ tui ciment pentru că... in
Realizări româneşti] nă cu două interes şi un curînd va începe construc­
mane : o fructieră, o ca­
torţl
ţia noului magazin. ,
vas-biberon.
deose­
bit prezintă, prin apariţia Cu alte cuvinte, „salva­
sa rară, vasul-bxberon. Pe rea" — se aşteaptă de te
UN NOU TIP DE Institutul de cercetări ţ pereţii vaselor s-a observat
CALCULATOR pentru tehnica de calcul i o depunere de cenuşă gi buzunarul statului, pentru
UNIVERSAL „Coral 4011“, conceput J urme de arsură. că este clar ca lumina
de specialişti şi cadre u- ţ Piesele, intrate de curînd zilei: că se aşteaptă Înce­
■£ in patrimoniul Muzeului ju­
Industria noastră elec- niversitare, şi „MC8“, l deţean Deva, au fost des­ perea lucrărilor pentru a
' ‘‘ironică a realizat un nou realizat recent tot de în- ? coperite întâmplător în se justifica cum că cimen­
tul ar ti intrat în operă
tip de calculator univer­ treprinderea de calcula- j Boiu, la poalele dealului s construcţia magazinu­
sal de mie volum — toare Bucureşti. ^ Măgulicea pe a cărui vîrf la
cunoscută
este
impor­
o
3MC 80 — cu ajutorul că­ INSTALAŢIE S tantă aşezare din epoca lui. Păi cine poate în­
ruia se pot efectua în me­ bronzului, aparţinând cul­ ghiţi o asemenea soluţie ?
die 100 000 operaţii pe DE CURBARE \ turii Wietenberg. Din a-
secundă. în construcţia A LEMNULUI ^ ceastă aşezare provin câte­ CALORIFERE
sa, întreprinderea bucu- va piese ceramice, un vîrf CE DEGAJA... FRIG
reşteană de calculatoare O ingenioasă instalaţie \ de lance, o sabie de luptă
bogat ornamentată cu mo­
a utilizat circuite larg de curbare a lemnului, { tive spirali ce şi lineare. Blocul 11 de pe strada i
integrate, precum şi o se­ bazată pe ultrasunete, a ? Zamfirescu din Deva este ]
rie de echipamente com­ ■fost concepută şi realizată 1 un bloc ca oricare altul, j
plexe, care-i conferă pro­ de un grup de cercetători l numai că totuşi, ceva îl ţ
dusului valenţe deosebite din Bucureşti. Specialiştii / deosebeşte de cele din '•
în întreaga activitate de au pornit de la premisa ţ SUPERMETEOTRONOM municipiu : nu are căldu- , 1
j.conducere a proceselor că interacţiunea energiei \ fă. Slot multe aparta- 1
ijindustriale. sonicc cu fibrele lemnoa- l In apropierea lacului Se- nul Sevanuhii se va ajunge şi cUmulus cu ajutorul in­ mente unde caloriferele i
~"castă nouă realizare se ridică temperatura în 3 abia se încălzesc, in alte- 3
v,ir;.& să completeze gama aşa măsură. incit aceas- ţ 'van, din R.S.S. Armeană, se la mărirea cu 10-15 ta su­ stalaţiei supermeteotronom. le (cum o cel ocupat de
experimentează un proce­
Ea va fi folosită chiar şi la
tă a debitului său de apă.
■ calculatoarelor electrorii- ta stimulează procesul de l deu nou şi eficient de ob- Specialiştii sovietici au con­ formarea de nori. instalaţia Lucian Albu), caterilerele
, ;fce de mic volum, care, in curbare, reducînd în ace- 1 ţinere a precipitaţiilor at­ va fi mutată in Munţii Ar­ rămîn... de gheaţă tot
■ comparaţie cu cele de laşi timp frecările interi- i mosferice. El constă în lan­ struit instalaţii, denumite meniei, la înălţimea de timpul. Cetăţenii au re­
medie sau mare capaci- oare care produc rupe- ţ sarea unor avioane dotate supermeteotrenom, care pro­ clamai faptul te T.C.H.
. tate, lucrînd în regim de rea materialului. Această / cu tunuri antiaeriene care duc aer cald sub presiu­ 2 300 m ; ea este dotată cu (blocul aitindu-se în ga­
6 motoare cu reacţie, care
J, „centru de calcul", nu ne- instalaţie complexă are ) Frag asupra norilor obuze ne şi pot influenţa forma­ ranţie) ou venit la faţa
ucesită condiţii speciale de avantajul de a realiza cu i-odurâ de argint, adu- rea şi dezvoltarea norilor. aruncă la o distanţă de 3 tecului meseriaşi (de două
km un jet de aer avînd
.instalare şi funcţionare. toate fazele tehnologice cind ploaia. Cauza situării Ei au obţinut deja unele ori), au văzut, au dat
temperatura de 1 100 gra­
V Pe de altă parte, progra­ ale curbării, simplificând . experimentului tocmai în succese în, protejarea de de C. Instalaţia are înălţi­ dreptate oamenilor şi an
mele lor sînt puse la astfel o serie de procese ţ zona lacului Sevan este re­ grindină a culturilor .agrico­ plecat, promiţind că var i
mea unei clădiri cu 6 eta­
•* punct într-un timp scurt. complicate. Utilizarea a- j ducerea debitului de apă le, pe o suprafaţă de 5 mi­ je, iar puterea sa este de rezolva treaba. 1
Din aceeaşi familie fabri­ cestei instalaţii în între- 3 al acestui lac, fenomen ca­ lioane ha, şi au elaborat aproximativ un milion kW. Dar vremea trece şi *
cată în ţara noastră mai prinderile de prelucrare J re se datorează unui mare metode de imprâştiere a Intr-un cuvint, supermeteo­ măsurile concrete întkzie, 6
■ fac parte : minicalcula- a'lemnului a dus la creş- J consum industrial şi agri­ ceţii pe aerodromuri Există tronom ul poale fi comparai Iar locatarii încep să dir-
toarele „Independent 100“, terea cu circa 30 la sută ţ col. Prin creşterea cantită­ posibilitatea obţinerii de cu o hidrocentrală de pu­ di ie din dinţi de frig. Fac
omologat anul acesta de a productivităţii muncîLJj antrenament! Jinind sea­
ţii de precipitaţii în bazi­ precipitaţii din nori stratus tere medie. ma că vremea e tot mai
rece, socotim că e nevoie
a se interveni cu urgen­
ţă pentru a se pune te f
punct lucrurile. -
; Astăzi se încheie săp- vernisajul unei apreciate
| tămîna culturii şi educa- Omagiu iu Crişan expoziţii documentare cu DUPĂ CUM VREA
ţiei socialiste ribiţene „O- tema: „Răscoala popu­ ŞOFERUL...
js magiu lui Crişan", care a lară din 1784, de sub
j ’ prilejuit în satele comu- de recitalul de versuri „RIBIŢA IERI, Şcoala generală din Ribiţa In ultimele zile, la C.A.P.
! nei Ribiţa manifestări „Te cînt patria mea“. AZI ŞI MÎINE..." — au participat la dez­ conducerea lui IToria, Teliuc se poartă discuţii
politico-educative şi cul- baterea „Să discutăm de­ Cloşca şi Crişan". interminabile pe tema
tural-artistice cu larg e- AUDIENŢĂ COLECTIVA ...a fost tema simpozio­ spre tinereţe, educaţie, grăsimii laptelui livrat te
| cou în public. nului organizat, joi, în răspundere", dezbatere ca­ MONTAJ LITEKAR- 1.1.L. Simerla. Deşi anali­
satul de centru al comu­
Căminul cultural din re, bine ogranizată de ca­ CINEMATOGRAFIC zele indică 4,7-5 procen­
COLOCVIU DE ISTORIE nei Ribiţa, manifestare’ drele didactice din loca­ te de grăsime, şoferul de
satul Uibăreşti a găzduit precedată de deschiderea Sîmbătă, căminul cultu­ pe această rută refuză
„Munţii Apuseni — de­ audienţa colectivă „Per­ cursurilor universităţii litate, s-a bucurat de colege <’c să-l preia Ia
tografic : „2050 de ani de i |
pozitari ai unor străvechi^ spectivele luminoase des­ cultural-ştiinţifice, la care mult succes. Au fost pre­ ral din Ribiţa a găzduit mai mult de 4,5 procen­
vestigii de cultură mate- au participat membrii zentate şi filmele docu­ montajul literar-cinema- te (I).
i rială“ a fost genericul chise de Conferinţa Na­ consiliului ştiinţific, lec­ mentare „Iscusinţa nu Intervenţiile făcute da
sub care s-a desfăşurat, ţională a P.C.R.", mani­ tori şi cursanţi. are vârste", „Colecţiona­ la crearea primului stat s \ C.A.P. la conducerea I.I.L.
joi, un apreciat colocviu festare susţinută şi de rii" şi „Numai un pa­ dac centralizat şi inde­ Simeria s-au soldai doar
lia r“.
de Istorie, la a cărui reu­ filmele documentare „Sînt SIMPOZION — pendent", susţinut de cu promisiuni că : „pro­
şită au colaborat profeso­ om al muncii în Româ­ DEZBATERE EXPOZIŢIE secvenţe din peliculele i blema se va rezolva". Ră-
rii dr. Mircea Valea. Ion mine insă o enigmă asu­
Andriţoiu şi Vasilc Ionaş. nia de azi"' şi „Balada Numeroşi elevi — pio­ Săptămîna manifestări­ „Dacii", „Columna" şi pra datei cind se va in-
Colocviul a fost întregit pentru independenţă". nieri şi utecişti de la lor educative a înscris şi „Mihai Viteazul". timpla acest lucru. ^
«MU