Page 2 - Drumul_socialismului_1978_11
P. 2
DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
Fag. 2
Orpizafie de partid - implicate Strîngerea Pe agenda de lucru a consiliilor populare ^ HiJlliJWll
il'Eieu
direct şi responsabil în realizarea recoltei Livrarea produselor 9,00 Tcleşcoală
10.00 Antcova v.
(Urmare din pag. 1) Spectacol
producţiei de cărbune şi mijloace mecanizate la la fondul de stat 10.50 Document
judeţul G'
film" ;
înmagazinarea în timpul 11.15 Şoimii ps
(Urmare din pag. 1) tive, a iniţiativelor mun de calitate şi asigurînd ast cel mai scurt a întregii Asigurarea unei bune a- da — 123 tone carne şî 11,25 Tribuna 'J
citoreşti, pe care le aplică fel buna lor funcţionare producţii de porumb, la e- provizionări a- populaţiei 4 212 litri lapte, Iii a — 196 11.10 Telex;
azi 90 la sută din forma în procesul de extracţie a constituie — aşa cum s-a tona de carne şi 7 088 hl 11,45 închiderea
trecerii socialiste, ai ab ţiile de lucru ale întreprin cărbunelui. liberarea cu operativitate subliniat la Consfătuirea de lapte, Rîu de Mori — 191 to lui;
negaţiei în muncă a colec derii şi care se concreti Avînd în vedere sarci a terenurilor în vederea lucru de la C.C. al P.C.R., ne carne şi 3 906 hl lap 14.00 Fotbal :
tivelor pe care le conduc. zează în rezultate de sea nile mobilizatoare din a- efectuării arăturilor de din septembrie a.c. — o în te, Pui — 230 tone car Timişoara
Acţionînd în acest fel, or mă în producţie. De ase cest ultim trimestru al a- toamnă. Fireşte, recoltatul datorire de prim ordin pen ne şi 4 897 hl lapte, Ribiţa Budapesta
cui*
in
donat şi ferm, promovînd menea, la nivelul fiecărei nului, ca şi necesitatea de nu poate fi considerat în tru consiliile populare. Or, — 120 tone carne şi 2 467 Transmişi
cu h'otărîre şi convingere organizaţii de bază, al fie a pregăti de pe acum, te cheiat pînă ce nS s-a e- aşa cum se ştie, satisfacerea hl lapte, Băcia — 61,4 tone de la TJj
tehnologii moderne de lu cărui sector, se depun e- meinic, condiţiile de reali liberat ultimul hectar de cerinţelor de consum ale carne şi 42 484 I lapte, Uni 15,95 Telex;
116.00 Tcleşcoală
cru şi dispunînd de utila forturi stăruitoare privind zare a producţiei anului coceni şi nu s-au îndepli populaţiei impune predarea rea — 189 tone carne şi 16,35 Curs de
je de înaltă productivitate, mai buna organizare a viitor, au fost întocmite nit integral sarcinile de li la timp, la fondul de stat, 2 700 hl lapte, Vorfa — 132 mană;
colectivul sectorului VII, muncii şi întărirea disci- programe concrete de ac vrare la fondul centralizat conform obligaţiilor asuma tone came şi 1 537 hl lapte, 17.00 Algeria *
mentar;
condus de ing. O vid iu A- plinei de producţie, promo ţiune, care vizează, în mod al statului, acţiune la ca te prin contracte şi o sarcini Zam — 168 tone came şi 17.15 Atenţie
vramescu, a extras de la varea mai insistentă a noi deosebit, mecanizarea mai re există încă însemnate lor stabilite prin plan, a pro 1 582 hl lapte. Toate aceste ţie !;
duselor agroalimentare de că
începutul anului şi pînă la lor tehnologii de lucru şi masivă a lucrărilor minie restanţe. Eforturi susţinute tre unităţile agricole socia comune şi-au realizat sar 17.40 Vetre fol.
cinile pe primele 9 luni ale
valea Bir)
zi o cantitate suplimentară a utilajelor de înalt ran re, întărirea ordinii şi dis sînt necesare, de aseme liste de stat şi cooperatiste, anului în curs la livrările de 18.10 Tragerea
de cărbune de peste 15 000 dament, în paralel cu per ciplinei, îmbunătăţirea ca nea, la încheierea recoltă precum şi de către gospo carne şi majoritatea din ele 18.20 Te?~TOniJC
de tone, situîndu-se pe fecţionarea profesională a lităţii producţiei, aducerea rii legumelor rădăeinoase dăriile populaţiei. Trebuie şi la lapte. Au rămas însă 'V pic ieri;
primiţi loc în întrecerea cadrelor. In acest sens, pe tuturor formaţiilor la plan. şi a verzei, astfel îneît să acţionat pentru asigurarea datoare cu însemnate canti 18.40 Festivalul
României*
socialistă pe întreprindere. lîngă şcoala de calificare Aceste preocupări trebuie nu ;,se piardă nimic din cărnii necesare fondului cen tăţi de carne şi lapte comu 13.20 1001 de s
Rezultate bune înregistrea din cadrul întreprinderii să stea permanent în a- producţia de legume a a- tral în vederea unei bune nele Crişcior, Lunca Cernii, 13.30 Telejurnal
cestei toamne.
ză şi sectorul V, precum şi au fost organizate cursuri tenţia organizaţiilor de aprovizionări a populaţiei, a Toteşti, Bătrîna, Blăjeni, Bul- 13.50 Noi, fem<
Locul central pe agenda
un mare număr de brigăzi, de policalificare absolvite partid, materializarea lor de lucru a mecanizatorilor laptelui şi a celorlalte pro zeştii de Sus, Burjuc, Certeju 311.20 Telccinem
„Mari
între care cele conduse de deja de 46 de mineri şi lă să fie urmărită cu consec îl deţine acum efectuarea duse agricole vegetale şi o- de Sus, Băiţo şi altele. actori". r<
„
Dumitru Calotă, Constan cătuşi, iar altele două se venţă, exigenţă şi răspun- în timpul cel mai scurt şi nimoliere. In toate comunele trebuie Premieră,
tin Popa, Antal Geza, Du- vor deschide nu peste mult dere comunistă. Colective de calitate a arăturilor In ce priveşte onorarea o- intensificate preocupările ducţie a.
americane
mitru Sănăuţeanu, Dumitru timp. Tot în scopul mai le de muncă de la I.M. pentru însămînţările de bligofiilor contractuale pri pentru livrarea — conform 22.00 Interpreţi
Săbău, Nieolae Stoica, bunei organizări a muncii Vulcan, sub îndrumarea primăvară pe toate supra vind livrările de carne şi obligaţiilor asumate — a ai cîuteci
Gantz Ştefan, Iosif Costea, şi utilizării raţionale a u- organizaţiilor de partid, au feţele planificate. Sarcina lapte, s-au obţinut de către cărnii şi laptelui de către u- 22.20 Telejurnal
Ilie Cliiron şi altele. tilajelor şi instalaţiilor din forţa şi sînt hotărîte să de căpetenie a conduceri multe comune rezultate bu nităfile agricole socialiste de 22.30 închidere
Una din preocupările dotare, au fost constituite recupereze î'ămînerile în lor S.M.A., secţiilor şi ne. De exemplu, din comu stat şi cooperatiste şi de că lui;
1
consecvente ale organiza două echipe „service * în urmă şi să încheie anul formaţiilor de mecanizare na Sarmizegetusa s-a livrat tre gospodăriile populaţiei. ^«'■'tSESaSSSB
ţiilor de partid de la I.M. subteran, care intervin o- 1978 cu rezultate de sea este de a urmări cu în 120 tone carne şi 3 236 hl Consiliile populare trebuie
Vulcan o constituie gene perativ în cazul defecţiu mă în pi'oducţia de căr treaga răspundere înde lapte, Buceş — 164 tone să urmărească săptămînal JgADK
ralizarea experienţei pozi nilor, efectuînd reparaţii bune. plinirea zilnică a vitezelor corne şi 989 hl lapte, Beriu şi decodai modul cum se fac
— 136 tone carne şi 6 630
programate la arături în hl lapte, Brănişca — 112 to livrările şi să intervină cu BUCUREŞTI
cadrul- fiecărei unităţi '"şi ne carne şi 4213 hl lapte, măsuri corespunzătoare pen dioprogramul i
Radiojurnal;
I Hotă-.Unde sînt] Treptele afirmări pe consiliu intercoopera- Bucureşci — 126 tone de tru impulsionarea lor. Tot presei; 8,10 C
odată, trebuie să se acţio
tist. Cadrele tehnice din
diiior; 9,00
carne şi 368 hl lapte, Cer-
C.A.P. şi I.A.S. sînt chema băl •— 131 tone carne şi neze pentru încheierea de ştiri; 10,00 Bul
10,05 Disc muz
1 gospodarii? 1 în viată se urcă muncind... 133 hl lapte, Densuş — 153 contracte la carne şi lapte 10,30 Din ţări
te, de asemenea, să acor
populaţiei
gospodăriile
cu
11.00 Buletin i
de maximă atenţie folosi
tone carne şi 3 850 hl lapte,
rii cu randament sporit a Geoagiu — 304 tone carne pentru anul 1979. Microfonul pit
Avanpremieră
) Blo-cul 11 din str. Zam- )
1 firescu s-a dat în folosin- 4 (Urmare din pag. 1] * 2 pline în viaţă. Altiel nu-i utilajelor ou care lucrează şi 1 533 hl lapte, Gurasa- N. BADIU 12.00 Buletin I
/ (A in luna iulie a.c. Majo- , cu putinţă... formaţiile de mecanizatori Din comoara
\ ritatea locatarilor, cutu ţ la fertilizarea cu îngrăşă- nostru; 12,35
i este firesc, sînt tineri !n- i — Pe omul despre care xxxinte organice, aplicarea Vasilescu; 13.0
3; 15,00 Fotbai
ţ cadraţi în muncă în uni- ţ ce role pentru laminarea scrieţi îl ştiu din 7 963 — Concursul „Buna servire"
1 tăţile municipiului Deva. i profilului rotund ; îmbună spunea tovarăşul foan Mun- gunoiului de grajd făcîn- Timişoara —
j Normai ar fi fost ca cn- ] tăţirea tehnologiilor de la du-se în primul rînd pe Ieri s-a desfăşurat faza re promptă şi civilizată in dapesta — re
1 tuziasmu] acestor tineri să 1 teanu, secretarul comitetu judeţeană a concursului „Bu unităţile comerţului socialist. 16.00 Radiojur
! se materializeze în punerea 1 minare a pro filelor I, pun lui de partid de la lami suprafeţele destinate cul na servire" organizat de lofolk; 16,25 4
ţ la punct a unor probleme 4 schimbarea oolibrărilor şi norul de benzi. Maistru pe turilor de sfeclă de zahăr, Comitetul judeţean al U.T.C. Faza judeţeană, care a avut oonomice; 18,
i gospodăreşti. Zicem „ar fi j sistemelor de ghidare ; mo- schimbul A, a reuşit să-şi cartofi, legume şi porumb. şi Asociaţia bucătarilor şi Ioc la Deva, s-a încheiat cu nc, ţara mea;
i fo«t“, pentru că nici după 4 cofetarilor. Nivelul bun de o frumoasă expoziţie de ar de ştiri; 17,01
trecerea unei perioade des- ! dificarea calibrării prclilu- formeze un schimb de mun Există realmente condiţii pregătire la care s-au tă culinară, pregătită de ti române; 17,25:
4 tul de lungi, problemele nu 4 lui rotund din gama 53-75 că puternic, care a realizai ca în această săptămînă prezentat concurenţii e o neri bucătari, patiscri şi co estradă; 17,35
; au fost rezolvate. Astfel, 1 in scopul îmbunătăţirii ca să fie mult devansat rit dovadă că Lu viitor pu fetari, sub îndrumarea di zicale; 17,50 t
4 conteincrul pentru gunoiul suplimentar, de la începu- tem aştepta o servi rectă a filialei A.B.C. lare; 18,00 On
■ menajer se află sub gea- lităţii oţelului; laminarea iul anului, peste 4 000 to mul la toate lucrările de totalitatea pol<
internaţională
ţ murile apartamentelor, por- combinată a profilului lai; sezon.
i ţiunile cu destinaţie şira- i proiectarea unei poşte ne de laminate, a econo maţii — repoi
] turi de fiori, sint bătători- ] misit 350 tone de metal, a viuri; 20,00 1
I te, pline de pietre sau hîr- 1 pneumatice pentru anunţa redus cheltuielile materiale vinei; 20*30 Ii
1 Iii, grămezi de nisip în 1 rea şarjelor — sint princi cu mai bine de 1400 000 tul legii; 20,M
i faţa intrărilor ; In spatele 4 palele noutăţi la a căror nare; 22,00 O •
I blocului se găseşte tot ce 1 lei. 23,00—5,00 Noi
4 vrei, în afară de curăţc- 4 introducere în procesul de •— Pentru profilul '• său cal nocturn.
i nie exemplară şi eventual î laminare a contribuit din
4 zonă .verde. plin. Eficienţa în produc muncitoresc, comunist îna
Scara, după ce se lasă intat, pentru calităţile sale
4 întunericul, trebuie să al ţie a acestui nou aduce a- politice, morale şi profe I^INEI
/ luminare la îndemină, pen- . nucri combinatului hunedo- sionale alese, pentru lap
V tru că pe nici uita din 4
* scările interioare nu există , rean o economie de peste tele cotidiene de muncă DEVA: Ghii
I nici măcar un boc. ) 2 000 000 lei. harnică şi responsabilă, to ria); Omul
Coborînd din str. Zamfi- ( • Scaramouc
rescu. Ia sus-numitul bloc I — Omul are marea şan varăşul Adrian Balaş con HUNEDOARA:
trebuie să fii destul de pre- 4 să, marea posibilitate şi stituie un bun exemplu în — seriile I-H
caut, pentru că altfel poţi 1 bucurie de a se afirma in Mercenarul (A
nimeri oricînd intr-o groa- 4 viaţă, de a-şi cîştiga pres colectivul de luminători din la (Constructo
pă sau băltoacă cu apă. combinatul nostru. Este un şani : Corsar
In astfel de situaţii ne 4 tigiu! şi aprecierea doar om care se zbate să irrfrin- ; Mă .'
intnem întrebarea, pe bună } prin munca sa, indiferent Erirr.so (7 Noi
dreptate : unde sînt gos- 4 gă greutăţile, să afirme canţă Ia. uncii
podarii de la blocul 11 şi ! ce meserie are şi unde noul, să muncească mai publica); LUI
dacă totuşi sînt cum sc 4 munceşte — obişnuieşte să bine de la o zi la alta — York, New Y'
manifestă spiritul gospodă- ţ spună Adrian Balaş. Dacă completa portretul eroului I-n (Cultural)
rcsc ? nebuni (Munci
pui inimă in ceea ce faci, nostru, tovarăşul Ionel Cin- CAN : Melodi:
ALEXANDRINA IONESCU | be (Muncitorc
bl. E 9, cartier Gojdu ţ dacă munceşti cu dragos dea, secretarul comitetului Nimeni nu a
Deva j te şi dăruire, urci tind pe de partid de la C.S. Hu (Minerul); PE
riad treptele împlinirii de nedoara. Un nou bloc cu magazine moderne Ia parter în oraşul Călan. ka (Muncito
M ,„ TT
Foto : VIRGIL ONOIU NOASA: Mari
Genova (Muu
RICANI : Dial
— seriile I-Il i
La sfîrşitul celor trei tri organele competente cînd BRAD: Păr
(Steaua roşie)
mestre epuizate din acest Cum sînt gospodărite bunurile încredinţate inventarele au constatat ZA: Mark pa
an, bilanţul încheiat de lipsa în gestiune. Astfel rul); ORAŞT.
periculoasă
—
Direcţia comercială a mu au prcrcedat conducerile (Patria); Mai
nicipiului Petroşani preve spre gestionare în unele unităţi I.C.S.A.A.P. din Peti-oşani (Flacăra); GI
Aceşti vecini :
dea la capitolul „pagube şi I.C.S.M. Lupeni în ca sa tle cultură
din avutul obştesc" suma zul unităţilor nr. 48 şi nr. Jucăria (Popii
de 652 000 lei, adică, altfel 9, dînd dovadă de „bună Trei fraţi in
LAN : Viaţă i
spus, în reţeaua comercială comerciale din Valea Jiului ? voinţă" rău înţeleasă. de cultură); S
a Văii Jiului s-a pierdut Situaţia de care ne ocu decătorul din
valoarea de mai sus din un număr de 11 unităţi, Caracteristica principală a I.C.S.M. Vulcan, dar ni desfacă contractul de mun păm reflectă două aspecte reşul) ; 1LIA
diferite cauze, asupra că din care 3 ca urmare a u- celor 3 cazuri era negli meni n-a intervenit în sen că celui în culpă, adresîn- esenţiale în ce priveşte a- dispărută —
(Lumina);
rora ne vom opri în con nor spargeri. Celelalte opt jenţa, lipsa de interes pen sul respectării legalităţii. du-i doar o simplă „mus titudinea faţă de avutul iubirii (Miner TE
tinuare. înainte de asta cazuri se datorese neglijen tru respectarea normative în ce priveşte magazinul trare". obştesc. în primul x-înd, e
însă, ţinem să precizăm că ţei, lipsei de grijă în ma lor ■ legale în vigoare cu forestier din Lupeni, to Aproximativ la fel s-au necesar a se desfăşura o
suma pagubelor este mai nipularea mărfii şi delapi privire la gestionarea bu varăşii clin conducerea petrecut lucrurile şi la co activitate susţinută pe li
mare decît cea înregistrată dării. Iată, Ia cofetăria nurilor, blîndeţea care s-a I.C.S.M. din localitate ştiau fetăria „Nufărul". Aici nia educării lucrătorilor
in perioada corespunzătoa „Nufărul" din Petroşani, manifestat faţă de abateri. că Petru Oţet e neglijent s-au făcut numeroase' in comerciali în scopul întro
re a anului trecut. Cum se condusă de Heinţ Ileana, La Alimentara 255 din ou marfa ce i se încredin ventare şi toate au consta nării unei atitudini de ma Timpul proi
explică acest fapt în con a fost descoperită o lipsă Vulcan, s-a scos frecvent ţează, că are obiceiul să tat nereguli în gestionarea ximă răspundere faţă de 1 octombrie :
diţiile cînd numărul con de 72 000 lei, la Alimenta din unitate marfă • eu ter bea. Ba mai mult, o dată a mărfii. Se ştia, de aseme bunurile încredinţate spre tiv caldă, cu
troalelor efectuate de in ra nr. 255 din Vulcan, ale men de garanţie depăşit, pierdut- banii ce trebuia nea, — o ştia şi conduce gestionare. Căci nu e su mult noros.
specţia comercială creşte cărei responsabile erau fără a se face cuvenitele să-i predea la casieria rea I.C.S.A.A.P. Petroşani ficient a controla şi con ploi slabe, i;
va sufla slab
mereu, ca şi cel efectuat Maria Valea şi Elvira Dă- operaţii contabile. Or, se I.C.S.M.' Lupeni. în aceas şi lucrătoarele din cofetă stata, ci trebuie luate mă ra, va fi cu
de echipele ce funcţionea năriuc, paguba din avutul ştie, obligaţia gestionarilor tă situaţie se cerea — fi rie — că şefa are obiceiul surile cele mai severe în- tea între 3 ş
ză sub egida Frontului U- Obştesc s-a î'idicat la 51 000 este aceea de a anunţa în resc, necesar — schimba să ia marfă din unitate, tr-o problemă atît de im între 9 şl 14
noapte:
locală
nităţii Socialiste, cînd s-au lei, iar la magazinul fores termen de 24 de oi'e exis rea lui P.O., fapt propus în special băuturi, şi să o portantă cum este păstra ţa.
făcut cu 37 inventare mai tier „Arcanul" din Lupeni, tenţa în unitate' a mărfii şi de revizorul contabil ce ducă acasă, dar nimeni nu rea averii naţiunii noastre Timpul prol
multe decît cele planifi gestionat de Petre Oţet — depreciate din punct de a făcut inventarul unită şi-a făcut problemă din socialiste, duhul blîndeţii 2 şi 3 noieml
în răcire uşo:
cate ? Să intrăm în dome la 41 000 lei. Aceste 3 ca vedere calitativ. Ceea ce ţii încă în vară şi a găsit, asta, ceea ce a dus la o faţă de cei ce nu o îngri tă. Cerul va
niul concretului. în peri zuri la-am ales pentru a M.V. şi E.D. n-au făcut. la data aceea, o lipsă de lipsă finală de 72 000 lei la jesc fiind o mare greşeală, noros. Vor
oada la care ne referim au le analiza pentru că ele ni Lucrul acesta l-au consta 7 000 lei. Conducerea inventarul din octombrie ce nu trebuie să-şi găseas slabe, izolate.
La munte :
fost găsite cu lipsă în ges se par mai semnificative şi tat adeseori şi controale I.C.S.M. Lupeni a socotit a.c. S-a mers chiar pînă că nici un pic de loc. moaşă cu cei
tiune mai mare de 10 000 o să ne explicăm de ce. le operative, conducerea însă că nu e cazul să-i acolo îneît nu s-au sesizat TRAIAN BONDOR