Page 22 - Drumul_socialismului_1978_11
P. 22
DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
Pag. 2
Planul şi Bugetul pe anul 1979 Telev
(Urmare din pag. 1) nostru, făurirea societăţii so Iilor materiale; utilizarea
cialiste multilateral dezvolta deplină a capacităţilor de 3,00 Telcşcoală
3,20 Aspecte di
5 MILIARDE LEI ton armat, tuburi de beton te, ajungerea României în producţie, punerea în func militari şl
(ciment, prefabricate din be
ţiune la timp a noilor ca
stadiul de ţară cu dezvolta
ţLa oameni
precomprimaî, corpuri de re medie este strîns legată pacităţi şi atingerea para cu prilejul
61-a anivei
CE ATI iNTREPRINS:.# C U M ACf|ONA|l. • CARE StNf REZULTATELE^' încălzire), chimia, exploata de politica de investiţii. A- metrilor proiectaţi, ţinîndu-se rll Revolut
rea şi prelucrarea lemnu cestora li se alocă în anul seama de faptul că aproape din Octom
lui, industria bunurilor de viitor 233 miliarde lei, adi o treime din sporul produc misiune di
Moscova ;
consum, sectorul larg ol in că aproape jumătate din Cît ţiei industriale urmează să 10.10 De la ere
vestiţiilor. Este de înţeles că
Mm la cr«
JURNALUL ÎNTRECERI! SOCIALISTE aceasta implică o mare răs s-a investit în întreg cinci se realizeze pe seama aces ciană ;
tora ; încadrarea în nive
nalul trecut.
pundere din partea organi întreaga structură a pla lurile planificate a consumu 10,23 Panoramic
11.00 Roman-foiF
zaţiilor de partid, a organe nului este centrată pe apli rilor materiale, energie şi terc fără gi
lor colective de conducere, carea orientării fundamenta combustibil; introducerea soclul ll ;
(Urmare din pag. 1} a tuturor colectivelor care le a Conferinţei Naţionale moi energică în circuitul e- 11^50 In alb şi B
«1,00 Telex ;
lucrează în aceste domenii. ou privire la accentuarea la conomic a resurselor secun 16.05 Tcleşcoală ;
REALIZAREA PRODUCŢIEI FIZICE LA PRINCIPALELE Prin plan se asigură con turilor calitative ale activi dare. 16,35 Curs de li
•
SORTIMENTE PE 10 LUNI tinuarea procesului de dez tăţii economice. In acest ca Aşa cum s-a subliniat şi în 17.10 Vlena. Doi
voltare şi modernizare a a- dru se are în vedere creş cadrul sesiunii M.A.N., prin 17.30 La volan ;
i 9 ^riculturii, iar ca element ca terea productivităţii muncii întreaga sa construcţie pla 17,45 Scara tdet
8
t litativ — creşterea ponderii cu 10,2 la sută, aceasta
vi etice ;
UNITĂTI CU REZULTATE BUNE nul pe 1979 se integrează 13.20 1001 de bcî
producţiei zootehnice în an contribuind cu peste 85 la organic în ansamblul de mă 19.30 Telejurnal ;
C. S. HUNEDOARA I. M. PAROŞENI 101,5 % samblul producţiei agricole, sută la obţinerea sporului suri pentru aplicarea gene 19,50 La ordinea
comwnic ;
de producţie prevăzut. Ace
în condiţiile realizării unei
— cocs 103,6 % I. M. URICANI 101,4 % producţii cereai ere de 24,7 eaşi atenţie se acordă redu ralizării, încă de la începu 20.05 Oameni şi
:
„Strada ma
— fontă 103 % I. E. DEVA milioane tone. cerii costurilor de produc tul anului vrtor, a noului 20,25 Sear.n V*
economico-finan-
mecanism
— o(ei 101,5 % — energie electrică 102,1 «/o In concepţia partidului ţie, cu deosebire a cheltuie- ciar. De aceea, atenţia tu '■ ViCitcO. Flit
„Explozia a
„MARMURA" SIMERIA
clin care : turor colectivelor de muncă mieră Tv. -
— placaj marmură 113 % trebuie orientată mai ferm a studiourflt
— aliat şi aliat superior 110 % 21,43 Documenta;
— laminate 101,6 % — dale mozaicate 119,4 % spre înfăptuirea prevederilor 22.00 Melodii din
folclorului
— utilaje pentru metalurgie 106,3 % I. M. C. DEVA cu privire la producţia netă 22.20 Telejurnal.
I. V. CALAN — panouri mari 115,6 % şi fizică în structura sorti
mentală stabilită.
— fontă 103,5 % — produse din BCA armat 98,7 %
— maşini pentru metalurgie 105,3 % — produse din vată minerală 100,6 % Strîns corelat cu planul, g J ADIO
— utilaje pentru turnare 104,1 % — materiale de construcţii din Bugetul de stat asigură con
— semicocs 98,9 % mase plastice 107 % diţiile înfăptuirii neabătute
I
BUCUREŞTI
UNITĂŢILE APARŢINĂTOARE I. c. oraştie a orientărilor date de partid, tlloprogramul din
iar
atingerea
aceasta
prin
DIRECT DE C.M. DEVA — produse din mase plastice 102.7 % obiectivelor strategiei dez Radiojurnal; 8
— zinc în concentrate 109,3 % I. F. E. T. DEVA 100,6 % voltării pînă în 1980 şi în- presei; 8,10 Cur:
diilor; 9,00 Bulet
— cherestea total
— cupru in concentrate 103,3 % — buşteni 100,1 % tr-o perspectivă mai largă. 9,05 Răspundem
rllor;
10,00
Bl
— plumb în concentrate 98,4 % — lemn de mină 101.7 % ştiri; 10,20 Altei
— utilaje miniere 86,5 % — lemn pentru celuloză 71,3 % şi rock; 10,40 M
Buletin de ştiri:
I. M. HUNEDOARA 1. P. L. DEVA tămina culturii
— fier în minereu 101 o/ 0 — uşi-ferestre 95,7 % La încheierea 11,20 Avanpren
dio-TV. ; 12,00 I
100,5 %
I. M. BARZA — mobilier din lemn 100, ştiri; 12,03 Di
folclorului noştri
— zinc în concentrate 100,1 % ŢESATORIA DE MATASE DEVA recoltării porumbului pere interpret
— cupru în concentrate 100 % — ţesături 100,3 % De la l la 3; 3
curioşilor;^ 16,00
— plumb în concentrate 100,5 % FABRICA DE BERE HAŢEG şi efectuarea na]; 16,20 CoorC
— utilaje miniere 792,3 % — bere 100,2 % nomice; 16,40 N
trări
muz;
de
arăturilor de toamnă 17,00 Buletin de
Te apăr şi te
UNITĂŢI RESTANŢIEKE LA PRODUCŢIA FIZICĂ, SORTIMENTALĂ mea; 18,00 Orele
(Urmare din pag. 1) Concertul susţii
ml „Gavrll
FABRICA DE ÎNCĂLŢĂMINTE I. M. M. R. SIMERIA panie şi-au adus-o coopera al Filarmonici
HUNEDOARA — osii montate 92 % torii Miron Tămaş, Miron va"; 21,30 Mcm<
tului
— încălţăminte 55,5 % I. F. A. „VISCOZA" LUPENI -Crişan, Aurelia Matei, Petru într-o românesc;
23,0
oră;
I. U. M. PETROŞANI — fire de vîscoză 88 % Ciun, Aurel Ursa, Victoria stop muzical »
— maşini şi utilaje miniere 69,4 % I. L. DEVA Betea, Elena Dobrei, Eleo-
—- ciment
I. R. I. U. M. PETROŞANI 74,2 % nora Josan şi mecanizatorii
I. P. I. L. F. HAŢEG Viorel Jurca, Nicolae Cioză I d l N E M
— maşini şi utilaje miniere 83,4 % — conserve din legume 71,6 % şi Ioan Cosma.
Toate eforturile cooperato
DEVA : Obelb
REALIZĂRILE LA PRODUCŢIA TOTALĂ INDUSTRIALĂ ALE ALTOR Colectivul de muncă al întreprinderii de i nd ustriali - rilor din Rapoltu Mare sînt trla); Ultima ci
mobilizate la recoltatul po
zore a laptelui Slmeria depune eforturi susţinute pentru rumbului, cultură la care lui Olsen (Ari
UNITĂTI DIN JUDEŢ ~~ ~ ~ îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan, ceea ce în unitatea depăşeşte cu peste DOARA : Orche;
seamnă aprovizionarea populaţiei din judeţ cu cantităţi lantâ (Flacăra);
„REFRACTARA" BARU 118.5 % F. P. N. C. MINTIA 103.3 % sporite de lapte şi produse lactate. 1 000 kg boabe la hectar pro chachos (Oon>
S
PETROŞANI;
ducţia planificată. Arături
I.P.I.C.C.F. DEVA 114.5 % ÎNTREPRINDEREA VIEI ŞI La rezultatele bune în producţie îşi aduce contribu s-au efectuat pe toate supra seriile I-n (UnJ
ÎNTREPRINDEREA DE MO- VINULUI 102,1 % ţia şi compartimentul de întreţinere şi reparaţii, care feţele eliberate pînă acum, se hrăneşte un t
Noiembrie);
RARIT ŞI PANIFICAŢIE asigură buna funcţionare a maşinilor şi instalaţiilor. In cu eKcepţia celor care au cimp (Rt-publi
DEVA 111,6 % I. P. N. C. ORAŞTIE 101 «'/o tre formaţiile din acest compartiment se evidenţiază şi fost ocupate cu porumb. PENI : Din hi
Cele
TIPOGRAFIA DEVA 110,2 % U. J. C. C. 100.4 % cea condusă de Mihal Moglan, lată o parte din această Concomitent s-au fertilizat (Cultural); Asterix
lui
ale
U. J. C. M. 104,2 04 „VIDRA" ORAŞTIE 93,7 % echipă, montind o instalaţie de pasteurizase, cu o capa 34 ha cu gunoi de grajd, ur- rcsc); VULCAN
citate de 6 000 litri pe oră, concepută şi realizată in ca mînd să fie fertilizate încă rie pentru drag.
drul întreprinderii. 40 ha destinate sfeclei de citorese); LONE
rul din insulă
zahăr. PETRILA : Urm
culoasă, seriile
citorese); A
în cadrul muncii de e- zi să se prezinte hotărîrile O altă formă prin care ră la reducerea consumu Capcana din; mi
ducaţie pe care o desfă organelor superioare, pre acţionăm şi care s-a do lui de energie, carburanţi citorese); .f BXL
şoară în rândul personalu cum şi măsurile proprii ce vedit utila şi eficientă este şi lubrifianţi. Dar nu nu .Sinvelei „
(Si. ,oa roşi .,,
lui muncitor din autobază, se impun pentru aplicarea convocarea operativă, în mai atît, aceste reglemen Aventurile lui
comitetul de partid şi bi acestora. Totodată, se pre dată după apariţia unei tări fac în repetate rîn (Patria); Magnol
rourile organizaţilor de zintă informări asupra sta hotărîri sau act normativ, duri obiectul unor anali te din plin
GEOAGIU-BAI ;
bază acordă o atenţie ma diului aplicării hotărîrilor, •a tuturor oamenilor impli ze în plenare ale comite nă (Casa de cui
întreceri!© pe consiliile re popularizării, dezbate lejul instruirilor anterioa- caţi direct în cunoaşterea tului şi adunări generale. TEG : Intoarct
a sarcinilor primite cu pri
BRAi
(Popular);
rii, cunoaşterii şi aplicării
şi aplicarea acestora. Cu
Dispunem în această direc
în muncă şi în viaţă a ho- ţie de hotărîri şi măsuri tarea; CALAN
navală (Casa de
infercooperatiste gilor ţării. Ţinînd seama care cuprind, practic, acti SIMERIA ; PJoai
tărîrilor de partid şi a le
ILIA
(Mureşul);
nu
de faptul că avem de-a Viaţa de partid vitatea întregului personal riscă, TELIUC cîşti
:
na);
Simbătă şi duminică, la Întrecerea a fost, totodată, muncitor din autobază. vacanţei (Miner*
Haţeg, Densuş, Vălişoara, o originală etalare a por face cu un număr însem In asigurarea înfăptuirii
nat de hotărîri şi legi ca
Gurabarza, Crişan şi Leş- tului popular local. hotărîrilor de partid şi de
politică Acţionăm insistent pentru ca toţi
nk au continuat întrecerile Formaţiile de teatru, bri re reglementează întreaga stat, comitetul de partid ^RESVîE
artistice — organizate in găzile artistice şi montaje viaţă economică, primeşte un sprijin cores
cadrul fazei de masă a le Ut e rar-m u zică le din Vă şi socială a ţării, urmă punzător din partea unui
Festivalului naţional „Cin- lişoara, Bâifa şi Luncoi rind continua perfecţionare oamenii autobazei să cunoască colectiv constituit special Timpul probab
tarea României“ - pe s-au întrecut la căminul a structurilor şi relaţiilor pentru urmărirea modului ziua de 7 noiem
me în general
consilii intercooperatiste. cultural din Vălişoara, iaz noastre de producţie şi so şi să aplice hotărîrile de partid în care se aplică prevede cu cerul tempor
Scenele aşezămintelor cul pe scena clubului din Gu ciale, comitetul de partid rile. Acesta efectuează Izolat vor cădea
slabe. Vintul va
turale din aceste localităţi rabarza au evoluat forma a instituit, înainte de toa controale periodice în fie Temperatura, no
au găzduit, aşadar, au ţiile artistice din Buceş, te, forme şi modalităţi a- şi legile ţării care organizaţie de bază şi cuprinsă între r
tentice treceri in revistă ale Blăjeni, Crişcior şi Bucu- decvate pentru buna des prezintă comitetului con 4 grade, iar ziua
I o-rmaţii lor m uzi cal-co re reşci. In satul Crişan, for făşurare a acestei impor cluziile ce se desprind, 10 grade.
gret! ice, de teatru, brigăzi maţiile de gsri din Vata tante activităţi. Ne vom ceea ce permite să se a-
artistice şi montaje mu- de Jos, Baia de Criş, To- referi pe scurt la cîteva re, precum şi a celor a- acest prilej, secretarul co tragă atenţia birourilor or
zical-'liierare. meşti şi Ribiţa au oferit dintre acestea. doptate de şedinţele ple mitetului de partid sau un ganizaţiilor de bază asu j»RONOg
La Căminul cultural din publicului numeros o reuşi înainte de toate asigu nare sau adunările gene adjunct al acestuia supune pra unor neajunsuri în
rale.
Densuş — unde manifesta tă trecere in revistă a ar răm ca aducerea la cunoş dezbaterii documentul. A- urmărirea şi aplicarea ho „U“ Craiova —
rea a prilejuit şi organiza tei, iar la căminul cultural tinţă a hotărârilor şi legi Orientînd în această di poi, acţiunea este conti tărîrilor. Steaua
rea unei expoziţii de artă din Leşnic, competiţia ar lor, a expunerilor şi cuvîn- recţie toate formele şi nuată la nivelul organiza Dispunem şl de alte for C.S. Tîrgoviştc
Politehnica laş
populară (ţesături, cusături, tistică a întrunit echipele tărilor secretarului general mijloacele propagandei, a- ţiilor de bază. me şi mijloace prin care Olimpia —
F.C. Baia Mar
încrustaturi in lemn, cera de teatru, brigăzi, montaje al partidului, tovarăşul sigurînd participarea acti Asemănător procedăm şi organizaţia noastră de Gloria Buzău —
mică) - au urcat pe sce literar-muzicale şi recitatori Nicolae Ceauşescu, să aibă vă a sindicatului, a U.T.C.- cu prilejul instruirilor lu partid acţionează pentru ca Chimia Rm. V
na întrecerii (pe consiliul din comunele Cirjiţi, Veţel, loc în cadrul organizat al ului, comisiei de femei şi nare şi trimestriale, unde, întregul personal muncitor S.C. Bacău —
F.C. Bihor
intercooperatist Toteşti) gru Şoimuş şi satul Cristur. organizaţiilor de partid şi a altor organizaţii obşteşti, pe baza unui sondaj prea din unitate să cunoască te Dhiamo Bucureţ
purile vocale, formaţiile de Întrecerile artistice pe al celorlalte organe colecti acordăm atenţia cuvenită labil, sînt nominalizate ho meinic hotărîrile de partid Politehnica Tio
dansuri populare, soliştii consiliile intercoope ratiste ve de conducere. Avem atragerii nemijlocite şi tărîrile şi legile mai puţin şi legile ţării şi să mun Corvinul —
au dat prilej multor for aici în vedere plenarele permanente în această ac cunoscute ce trebuie să fie A.S.A. Tg. Mu
vocali şi instrumentişti, e- maţii să se afirme pentru comitetului, adunările ge cească în spiritul lor. Sportul studenţei
U.T. Arad
chipele de fluieraşi şi şe- noua etapă in care va intra nerale ale organizaţiilor de tivitate a tuturor cadrelor reluate, cel puţin în punc Jiul —F.C. Arg*
zătorile folclorice din co ediţia a ll-a a Festivalului bază, ale organizaţiilor de cu munci de răspundere, tele care vizează direct ELLA VASILESCU As coli — Lazio
ajutînd oamenii în însuşi
munele Densuş, Răchitova, naţional „Cintarea Româ masă şi obşteşti. Am in rea temeinică, respectarea activitatea noastră. Aşa secretar adjunct cu probleme Avellino —
am acţionat în mai multe
de propagandă în comitetul
Catanzaro
Sarmizegetusa şi Toteşti. niei". trodus regula ca înainte şi aplicarea neabătută a rînduri în legătură cu re de partid de la Autobaza Juve.nlus — Mii
de a se intra în ordinea de hotărîrilor şi legilor. glementările care se refe Brad Roma — Toriiui