Page 25 - Drumul_socialismului_1978_11
P. 25
Proletari din toate fărife, unsf ?-vI I
ANUfc XXX
NR. 6 535
MIERCURI,
8 NOIEMBRIE
CU PLANUL ANUAL PRODUCŢIE
ÎNDEPLINIT SUPIIMENTARĂ LA TOŢI
Harnicul colectiv de mun Ultimul trimestru etapa INDiCATOFI
că al Fabricii de produse
PE COORDONATELE HQTĂRÎR1LOR RECENTEI retractare Baru acţionează hotărâtoare pentru, realizarea Colectivul de muncitori de
cu abnegaţie ţii răspundere,
a
Clrneşfi
obţinând rezultate deosebite planului si a angajamentelor la coloana Deva, condusă
U.M.T.C.F.
PLENARE A C.C. AL P.C.R. in producţie. Realizarea şi de mulţi ani de tovarăşul
a
lună
depăşirea
de
ltuiă
sarcinilor de plan i-au per Anton Itui, îşi realizează rit
mis ca, în aceste zile, «ă pacltate a maşinilor, utilaţe- productive, acest harnic şi mic, constant, prevederile
planului de producţie, rapor
Ridicarea calităţi; produselor raporteze un nou succes do lor şl instalaţiilor, respecta priceput colectiv dc siderur- tează cu regularitate impor
raportează cu
mândrie
prestigiu : îndeplinirea pla
riguroasă
glştl
rea
disciplinei
a
nului anual cu aproape două tehnologico şi a muncii. patriotică că a îndeplinit li tante depăşiri. La producţia
zile
luni de devans mai de devre.me. ANGAJAMENTE ANUALE nele din principalele anga globală, do La începutul a-
plusul
la
a
ajuns
nulul,
Acest
timp
şi creează premisele realizării Activitatea tot mal susţi jamente asumate in acest an 13 335 tone lemn, iar la pro
REALIZATE
îu întrecerea socialistă. Ast
duse din lemn la mal bine
suplimentaro pînă la sfârşi
tul anului a unei producţii nută desfăşurată de colecti fel, la Indicatorul produc do 3 000 tone. în aceeaşi pe
ţia netă, faţă de 10 milioa
globale de 10 milioane lei, a vul I.V. Călan, mobilizat şi ne lei angajament, s-a rea rioadă s-au Încărcat în plus
unei producţii marfă de 9 însufleţit în muncă de co lizat o depăşire de 15,3 mi 28 165 metri cubi de piatră
milioane lei şl a unei pro munişti, pentru înfăptuirea lioane lei, tar la producţia de carieră. Concomitent, re-
ducţii nete de peste 4 mi sarcinilor izvorite din docu globală industrială depăşirea n-.orchiştil Ştefan Socaei şl
lioane iei. în acelaşi timp va mentele dc partid privind obţinută în primele 10 luni Simlon Drămnesctt, mecani
a deşeurilor fi obţinut peste plan un a- mal mari şi cu cheltuieli ale acestui an este de 30 mi cii Meniţă AvrămonI, Ştefan
realizarea unei producţii tot
Lucaci,
prcciabii volum <ie produse
lioane lei. De asemenea, an
Leom
pop.
Vaier
fizice : prafuri exotermo, materiale şi de muncă cit gajamentul anual de a rea Isăconi, loan Puşcă, împreu
plăci termolzolante, cărămizi mal reduse, este tot mai liza o productivitate a mun nă eu tovarăşii lor de mun
In cele 10 luni din acest nificat. Aceste evidente îm refractare. Succesul are la rodnică. Acţionind cu răs cii valorice mai mare cu că, au economisit 4 333 li
an, ia întreprinderea „Mar bunătăţiri au la bază re- bază organizarea temeinică a pundere pentru ridicarea e- 1000 do lel/om al muncii fa tri de benzină şi li 112 litri
producţiei, utilizarea la ca-
ficlenţei întregii activităţi
cepjionarea riguroasă a ma
mura" Simeria s-a obîirvut teriei prime şi materialelor l ţă dc plan a fost îndeplinit. de motorină.
o producfie industrială su
plimentară în valoare de intrate în întreprindere —
7,452 milioane lei, producti fiind introduse în fabricaţie
vitatea muncii a fost depă numai cele corespunzătoare Astăzi, în jurul orei 11,30, posturile dc radio şi î ,N V ES ,T I T I I h S
şită cu 3376 lei pe lucră —, perfecţionarea opera televiziune vor transmite direct ceremonia sosirii
tor, pe această cale reali- ţiunii de sitare a sorturilor preşedintelui federal al Republicii Austria, dr. Rudolf m ttixvoen, economice, da eshtate
zîndu-se în plus mai mult de mozaic obţinute prin Kirchschlagcr care, împreună cu doamna Hernia
de 17 000 mp placaje finite măcinare, dsigurorea labo Ivirchschlager, va face, la invitaţia preşedintelui Re CERINŢE URGENTE, PRIORITARE, PE ŞANTIERE:
din marmură şi 45 000 mp ratorului cu instrumente a- publicii Socialiste România, t o v a r ă ş u l Nicolae
dale mozoicate. Pe 9 luni decvate de măsură şi con Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, o vizită
valoarea producfiei nete trol pentru verificarea cali de stat în ţara noastră.
realizate peste plan a ajuns tăţii .produselor.
la 4,891 milioane lei, timp într-adevăr, în acest an
îa care cheltuielile la 1000 întreprinderea nu a întâm iii a
lei producfie marfă au fost pinat nici un refuz de cali
reduse fafă de prevederi cu tate pentru produsele livra
61,96 lei. te numeroşilor beneficiari Nici luna octombrie Călan, I.L. Deva, I.E. Ha
Dar, ceea ce apare mai interni şi de peste hotare, nu a adus revirimentul ţeg, I.F.A. „Vîscoza" Lu-
evident în activitatea colec ceea ce face ca octivitatea promis şi mult aşteptat peni şi alţii continuă să
tivului sînt eforturile depuse colectivului să se înscrie pe şantierele de construc deţină restanţe mari la
pentru îmbunătăţirea conti tot mai mult pe coordonate ţii ale judeţului. Dimpo obiectivele pe care le vor
nuă a calităţii produselor, le octualelor cerinţe majo trivă, a zecea lună a anu exploata. Nu s-au înde
concomitent cu utilizarea în re ale dezvoltării noastre, lui s-a încheiat cu restan plinit sarcinile de plan
mod eficient a deşeurilor în indicaţiile precise date ţe mult mai mari decît la activitatea de construc-
rezultate din procesul teh de secretarul genera! al luna precedentă, cit şi ţii-montaj în regie pro
nologic de prelucrare a partidului, tovarăşul Nicolae faţă de luna octombrie a prie, iar la locuinţe pla
marmurei. Bunăoară, în pe Ceauşescu, la recenta plena anului trecut. Atît orga nul anual este îndeplinit
rioadei 20 septembrie — 20 ră a C.C. al P.C.R. In lumi nizaţii de construcţii, cu pe 10 luni doar în pro
octombrie 1978 s-au produs na aceloraşi indicaţii şi în mare pondere şi cu în porţie de 42,9 la sută.
placaje finite ‘de marmură paralel cu lupta pentru ca delungată activitate în La întrebarea legitimă:
şi dale mozaicafe numai de litatea produselor, la între judeţ, cît şi beneficiari de Care sînt cauzele acestor
calitatea I. prinderea „Marmura" Sime investiţii nu au acţionat nerealizări ? răspunsuri
ria se desfăşoară o amplă suficient de energic şi le sînt mai multe. In ge
— Pe cele zece luni tre neral, beneficiarii de in
cute din acest an, ne spu activitate pentru valorifica hotărît pentru diminua vestiţii invocă — în marc
nea şeful compartimentului rea avansată a materiei pri rea restanţelor acumula parte, pe bună dreptate
C.T.C. — inginerul, Cornel me, inclusiv a deşeurilor re te de .la începutul anu — neprimirea la timp,
Vărzaru — procentajul produ zultate din procesul de pro lui şi încadrarea în gra
ducţie. primirea cu întindere,
selor de calitatea I realiza ficele de execuţie, chiar incompletă, sau nu în or
te de colectivul nostru este —Pînă nu de mult — ne le-au adăugat alte nerea- dinea normală a operaţii
de 99,38 la sută la placaje spunea tovarăşul loan Ha- lizări, grevind planul pe lor de montaj, a utilaje
finite din marmură şi de întregul judeţ. Din cele lor contractate. Acest lu
100 la sută la dale mozai SABIN IONESCU 14 unităţi mari de con cru a condus la întinde
cafe, faţă de 95 la sută şi, strucţii din judeţ, 8 nu rea unor lucrări, crescînd
respectiv, 90 !a sută pla (Continuare în pag. a 2-a) şi-au îndeplinit planul pe totodată artificial stocu
10 luni, cele mai mari ră- rile de utilaje, care pe 10
mîneri în urmă înregis-
Stmngarul Nicolae Bor- luni se cifrează La.aproa
bely, de la secţia de sus trînd T.C. Deva, Grupul
ţineri hidraulice Vulcan — de şantiere Rîu Mare-Re- pe 500 milioane lei. O
din cadrul I.R.I.U.M. Pe tezat, I.R.E. Deva, Şan altă carenţă, care persis
troşani — so evidenţiază tă de ani în activitatea
lună do lună prin hărnicie şi tierul energomontaj Min de investiţii, o constituie
conştiinciozitate in muncă. tia, Şantierul T.C.M.M.
El execută întotdeauna lu Deva. în acelaşi timp, slaba lor pregătire de pc
sarcină prioritară a mecanizatorilor crările la timp şi de bună beneficiari de investiţii
calitate.
Foto: VIRGIL ONOIU ca C.S. Hunedoara, I. V. (Continuare în pag, a 2-a)
Obţinerea unor recolta partea conducerii C.A.P. mecanizatorul Emil Bîl-
sporite în anul 1979 nu (preşedinte ing. Ilie Şte- tean, pe care l-am întîlnit
îngăduie nici o clipă de fănie) ar exista mai mult lucrînd la arături (împreu „MUNCIM BINE, TRĂIM BINE“
răgaz, pînă ce nu se fina interes în scopul eliberării nă cu Nicolae Măieruş —
lizează arăturile adînci şi terenului, pentru ca meca n.n.) pc ogoarele C.A.P.
fertilizările pe toate supra nizatorii să nu fie obligaţi Băieşti, am retinut că e- Un răspuns în concordanţă cu realităţile noastre socialiste
feţele planificate. Reiferin- să ocolească suprafeţele o- N. TÎRCOB
du-se ia acţiunile aminti cupate cu coceni (!).
te, preşedintele C.A.P. Sîn- Din dialogul purtat cu (Continuare în pag. a 2-a) Casa în care păşim, un cum o face de mai bine cut munca. Ea îmi dă
petru, Petru Gheorghiţă, apartament la primul etaj de 16 ani în adîncurile mulţumirile de fiecare zi.
ne-a făcut precizarea că la al unui bloc cum sînt su minei Teliuc. Cei de pro O familie temeinică, un
această unitate au mai ră te în Hunedoara, are un fesia lui stau, într-un fel, cămin a cărui căldură o
mas de arat 35 hectare aer intim, de plăcută căl la începuturile oţelului ce simt în suflet şi cînd co
pentru însămînţările de dură familială. Străluceşte face faimă metalurgiei bor în mină şi când mă
primăvară, precum şi de ca un pahar do ordine şi româneşti. Pentru că me apropii dc casă. In casă,
transportat în cîmp a- curăţenie, iar la tot pasul seria lui e de maistru mi vedeţi, am tot ce-mi tre
proape 200 tone gunoi de în casă ochii se opresc a- ner, la o mină de minereu buie, deşi de cîteva luni
grajd. în vederea finaliză supra unor semne de hăr de fier. In casa în care am doar cîştigul meu, în me
rii arăturilor, mecanizato nicie şi inventivitate femi păşit, cu atmosfera descri die de 4000 lei pc lună,
rii Viorel Pătrău, Ion Mi- nină dar şi de o bine să la începutul acestui re este sursa existenţei fami
hăilescu şi Constantin An chibzuită bunăstare. Aici portaj, locuieşte familia liei compusă din 5 per
drei lucrează eu întreaga locuieşte o familie de hu- maistrului miner Vasile soane. Chibzuindu-1 bine
răspundere şi pricepere, nedoreni prin adopţiune, Ghica. îmi cresc copiii, fără ca ei
rieadmiţînd nici un rabat aşa cum sînt în Hunedoa — Cînd am descins ochii să cunoască lipsurile. I-am
ia calitate. ra anului 1978 cu zecile de bine — spune el — intra cumpărat fetiţei celei mari
Pe ogoarele cooperatori mii. In atît de primitorul sem în cîmpul muncii ca (in clasa a IV-a — n.n.) pă-
lor din Sînlămăria-OiTea decor familial soţul încă electrician de mină. Am
i-am înlîlnit, lucrînd la a- se odihneşte. Binemeritată început munca la 18 ani, ION CIOCLE1
irături, pe mecanizatorii odihnă, pentru că în noap adică în urmă cu 24 de ION VLAD
Grigore Rozga şi Ion Jur- tea ce a lăsat locul aces ani. Maistru miner sînt ziarist colaborator
juţ. Munca lor ar fi mai P» ogoarele C.A.P. Băieşti se lucrează la efectuarea ară- tei călduţe zile de toamnă numai din 1965. Am mun
spornică însă dacă din (urilor <ie toamnă. el a muncit. A muncit aşa cit în viaţă şi mi-a plă (Continuar# în pag. a 3-a)
