Page 26 - Drumul_socialismului_1978_11
P. 26
-H1
fi S
T "fsT xr 'ffî. Q T T nn» T T T, Tîî = T e l e
\
în termen, economice, de calitate \ 9,00 Tcleşcoală
Ridicarea calităţii produselor şi valorificarea 10,00 Antena vi
Spectacol
judeţul Va
avansată a materiei prime, inclusiv a deşeurilor S- 11,05 Publicitate
11,13 Melodii pc
s mâneşti.
In jurul <
(Urmare din pag. 1) diferite sorturi de mozaicuri llie Manea — s-au transfor ( (Urmare din pag. 1) Alte cauze care au de men de predare în acest Transmisiu
sau ca mozaicuri veneţiene. mat de-ocum în obligaţii de terminat situaţia necores an, se impune ca organe Ceremonia
jegan, directorul comercial După cum am observat în serviciu pentru întreaga co ^ un an pe altul. Aşa se. punzătoare din activitatea le şi organizaţiile de şcdintelui
Republicii
al întreprinderii — deşeuri- incinta întreprinderii, mai lectivitate. In rîndul acesto \ face că nici pînă acum, de investiţii a judeţului partid, dc pc şantiere şi Rudolf K
împreuna
le de la prelucrarea marmu ales în secţiile de bază, a- ra aş aminti la prelucrarea i cu două luni înaintea în- nostru o constituie rit din unităţile beneficiare Hernia Ki:
rei colorate se haldau. în ceastă acţiune este susţinu marmurei, de pildă, faptul ; cheierii anului 1978, une- murile lente de lucru pe de investiţii, să acţione 16,00 Telex ;
prezent, prin înfăptuirea mă tă printr-o concretă propa că la încheierea schimbului \ le obiective şi lucrări ca şantiere, din partea con ze cu maximă energie şi 16.05 Tele.şeoală
surilor stabilite de consiliul gandă vizuală împotriva ri de lucru fiecare muncitor ii re trebuiau să înceapă în structorilor, slaba organi responsabilitate pentru 16.30 Curs <le 1
mamă ;
oamenilor muncii, în urma sipei de materii prime şi predă, odată cu placajele ? acest an nu au aprobate zare a muncii şi indisci concentrarea forţelor La 17,00 Din ţjlrile
propunerilor venite din rîn- materiale. „In adunările ge finite, şi deşeurile rămase I notele de comandă, iar plină, insuficienţa forţei aceste obiective, să-i mo 17,10 Muzici in
dul colectivului, deşeurile nerale ale organizaţiilor de de la tăierea acestora — ( altele nu au elaborate de muncă şi a dotării teh bilizeze activ pe oameni 17.40 Tragerea i
17.50 învăţămim
sînt reintroduse în fabrica partid, de sindicat şi U.T.C. depozitate pe sortimente şi i proiectele de execuţie. nice necesare — cauze la muncă susţinută, să 18,20 Telecronica
ţie, realizîndu-se din ele mo — sublinia tovarăşul Adam grosimi — după care ele iau i Ca urmare, pregătirile subliniate în repetate rîn- vegheze ca ordinea şi dis nicri ;
zaicuri policrome, care au Todor, secretarul comitetului calea transformării în diver \ nu au putut fi efectuate duri dar rămase fără ur 18.40 Festivalul
României"
deja o mare căutare. Porto de partid din întreprindere se sorturi de mozaicuri, în t iar materialele contrac- mări concrete de îmbu ciplina, chibzuinţă şi spi 19.20 1001 de se.
foliul de comenzi care cu — se analizează în mod mozaicuri veneţiene...". / tate, înregistrîndu-se 27 nătăţire a activităţii. ritul gospodăresc să tro 19.30 Telejurnal
prinde o gamă largă de frecvent aspectele concrete Este edificator în această 1 de obiective restante din Pentru recuperarea res neze pe fiecare şantier, 19.50 La ordinea
conomie ;
tipodimensiuni ne asigură o ale valorificării pînă la ca direcţie dacă amintim faptul ( planul pe cele 10 luni ale tanţelor şi finalizarea tu la fiecare lucrare şi o- 20.05 Noi, feme
cît mai mare recuperare a păt a materiei prime, pro că numai prin această in i anului. turor obiectivelor cu ter- biectiv.. 20,35 Publicitate
marmurei din blocuri în blemă faţă de care acum tensivă valorificare a deşeu 20.40 Tclccincma
22.20 Telejurnal.
placaje finite, iar deşeurile toţi muncitorii noştri mani rilor colectivul de la între UNITĂŢI BENEFICIARE DE INVESTIŢII CU REZULTATE
rezultate de la fasonarea festă un viu interes. Dovadă prinderea „Marmura" Sime-
placajului finit şi din blocu că unele obiceiuri bune ale ria a realizat în primele BUNE PE 10 LUNI
rile ce nu sînt utile prelu lucrătorilor de frunte — cum zece luni o producţie în va
crării le valorificăm prin sînt cei din formaţiile lui loare de peste 2,2 milioane (în paranteze i-ealizările la construcţii-montaje)
transformare (concasare) în loan Junie, Nicolae Petric, lei. BUCUREŞTI
% dioprogramul di
I.M. Hunedoara 111 (131,8) „Avicola" Mintia 11G,7 (134,1) Radiojurnal;
Arăturile I.M. Barza 101,5 (119,5) I.P.A. Deva 10G,6 (107,4) presei; 8,10 Cu
I.E. Deva 102,G (107,4) I.P.N.C. Orăştie 108,9 (130,7) diiior; 9,00 Bule
LM.C. Deva 113,2 (100,3) F.P.N.C. Mintia 1.48,2 (100 ) 9.05 Răspunder
„Marmura" Simcria 250 l.A.S. Simcria 106,5 (109,7) rilor; 10,00 Bule
I.F.E.T. Deva 105 (113,9) l.A.S. Mintia 100,1 (100,3) 10.05 Disc mi
I.P.L. Deva 134,5 (127,1) Direcţia judeţeană de dr iun uri rie; 10,30 Din
(Urmare din pag. 1) Combinatul minier Valea Jiului 105,6 ( 99,7) şi poduri 100,2 (103,1) liste; 11,00 Bule
Fabrica de tricotaje Petroşani 102,5 ( 99,8) Inspectoratul silvic judeţean 105,5 (103,1) 11.05 Microfoi
A
xistă condiţii ca arăturile Fabrica de tricotaje Hunedoara 106,5 (156,5) întreprinderea de bere Haţeg 105 <L20J>) lor; 11,35 12,0
LP.I.L.F. Haţeg
Deva
105,7 (104,8)
100,1 (100 )
Ţesător ia de mătase
Radio-TV.;
să se efectueze de, calita l.A.S. Haţeg 109,5 (141,5) Trustul S.M.A. Deva 127,9 (100,7) ştiri; 12,05 Dil
te, cu fiecare tractor pu folclorului nost
ţind u-sc realiza zilnic cel pere interpri
Radiojurnal; li
puţin 4—5 ha ogoare dc UNITĂŢI „CORIGENTE" LA CONSTRUCŢII-MONTAJ no melodii;
toamnă. Important este minut cu mim
diojurnal; 16,2
însă ca in timpul cel mai % te economice;
scurt să fie eliberate toa I.P.E.G. Deva 98.2 ( 51,5) . I.IX. Simcria 111,5 ( 64,5) tine, ţara mea
te suprafeţele care mai I.C. Orăşti»; 101,7 ( 58,2) „Plafar" Orăştie 101,3 ( 93,5) tiu de ştiri;
C.M. Deva
( 97,9)
102,2
113,9 ( 17,5)
I.P.I.C.C.F. Deva
sînt ocupate îndeosebi cu IX. Deva 98.3 ( 94,3) O.I.F.P.C.A. 106,1 ( 97,4) limbii române:
niaturi de c
coceni. Ca un aspect deloc Colocvii folcl
neglijabil am notat că, Microrecital
deşi mecanizatorii lucrau UNITĂŢI RESTANTIERE 18.00 Orele seri
pe o tarla situată nu de sodii dc toami
tera şi spiritu
parte de sat, inginera şefă Cadenţe sonori
a C.A.P., Raveea Trif, nu C.S. Hunedoara. 84.8 ( 95,5) Direcţia judeţeană P.T.Tc. Deva 84,7 ( 24,9) într-o ora; 23
S.U.G. Hunedoara
LV. Călău
75,8
( 95 )
trecuse încă pe la ei să „Vidra" Orăştie 90 (IUI,4) Exploatarea dc cuarţ Uricani 52,3 ( 69,7) stop muzical n
(113,3)
7°.3
vadă dacă arătura cores LU.M. Petroşani SC>5 ( SI,9) întreprinderea dc confecţii TIMIŞOARA
punde normelor stabilite. J..T.A. Deva 71,6 ( 71,3) Vulcan 76 ( 71,7) tualitatea radio
„Vxscoza" Lupcni
Inginerul şef al C.A.P. I.M.M.R. Simeria 82,1 ( 29,7) I.J.L.F. Deva 52,7 ( 46,7) nia azi ; 18,15
89,1
( 87,9)
I.R.E. Deva
cale de muzi<
96,G ( 97,9)
Pui, Dionisie Zeţa, ne-a in „Refractara" Baru 77,9 I.C.R.A. Deva 67 < 72,7) 18,30 Emisiune;
format că la această uni I.E. Haţeg 98,8 ( 91,6) G.I.G.C.L. Deva 80 ( 82,4) te : flux conţii
53,8
O.G.A. Deva
tate au fost realizate ogoa I.M.P. Deva 98,8 < 95,6) O.J.T. Deva. 37,7 ( 54,5) re : încheierea
B.J.A.T.M. Deva
recoltării,
tra
76,1
( 36,8)
( R«,6)
re de toamnă pe 68 ha din Staţiunea de cercetări Geoagiu 97,6 ( 48.8) D.G.A.I.a. Deva 81,8 ( 68,8) Uepozilării por
cele 105 planificate. Acţiu I.S.C.I.P. Orăştie 97,4 (1«G,7) Direcţia comercială judeţeană 56,7 ( 53,7) judeţul Timiş
nea va continua după ce I.I.C. Deva 81, G ( 71,4) Fabrica de încălţăminte Huncd. 53,3 (100 ) liştii şi orchee
88,2
Inspectoratul şcolar judeţean
84,2
Birzavei" din
( 92,8)
C.C.S.M. Petroşani
(105,6)
formaţia de cinei tractoa I.C.R.M. Deva 38,6 Consiliul judeţean aî culturii Emisiunea lite
re va termina de arat u- întreprinderea dc produse şi educaţiei socialiste 38,6 ( 23,8) şi idei : dezba
electrotehnice Petroşani
neie suprafeţe destinate intuitului do cercetări şi pro 66,1 ( 53,9) Trustul l.A.S. Deva 95,9 volumului „5
complexul ui intercoopera- iectări pentru minereuri Deva 89,3 ( 80,8) C.L.D.C. Deva 53,9 < M,4) maşilor" de I.
prezentam
Vă
tist. Există realmente po scriitor : Traia
sibilităţi ca în decada a Cronică de lib
doua a acestei luni să fie REALIZAREA PLANULUI LA CONSTRUCŢII-MONTAJ 20.00 Ritmuri
tofonul dv.
terminate arăturile pe în DE CĂTRE PRINCIPALELE ORGANIZAŢII
Cioplitorii în marmură, de la „Marmura" Simcria, efec treaga suprafaţă. O aten
tuează adevărate lucrări de artă, mult apreciate. Iată-I pe DE CONSTRUCŢII
muncitorul comunist Când in Miheţ, în timpul lucrului. ţie aparte se acordă
Foto: VIRGIL ONOIU fertilizării terenului. Pî
nă aepm au fost trans %
portate 350 tone în G.S.C.F.l. Deva 101,9 Şantierul <lc drumuri şi poduri Deva 95.1 DEVA : Obe
103,2
94,4
O.I.F.P.C.A. Deva
I.R.E. Deva (şantierul de montaj)
Act*unî de bună gospodărire grăşăminte organice pe te I.C.S. Hunedoara 100,5 Şantierul T.C.M.M. Deva 91,7 tria); Ultima
lui Oi sen (A
renul destinat culturii car
Şantierul energomontaj Mintia
I.C.M.M. Petroşani
100,3
90.1
DO AHA : Orei
tofilor. Un interes deose G.S.E.C. Mintia 98,7 T.C. Deva lantă (Flacăra
şi întrumusefare a satelor bit faţă de soarta recoltei O.G.A. Deva 97,1 Grupul de şantiere Rîu Marc-Retezat 60,6 hirtie, seriile
viitoare dovedesc mecani Adios Muchac
structorul);
Locuitorii satelor din co mm pentru scurgerea apei, UNITĂŢI beneficiare care nu SI-AU realizat
muna Bucurcşci, mobilizaţi iar cei din Gu-recluu au zatorii Cornel Ceuţă. Isaia Soţul meu, se
Cum
nirea);
de organizaţiile locale ale transportat si aşternut pia Drăghiei şi Ambrozie Dră- PLANUL DE CONSTRUCTII-MONTAJ ÎN REGIE PROPRIE un măgar (7
F.U.S., aii participat şi par tră pentru întreţinerea dru ghici. vde cir
ticipă la acţiunile care pri mului pe 2 km. în satul Asupra stadiului în ca ~% c;«,. LUPENI:
Rovina s-au executat une nişte (Cultu;
vesc buna gospodărire şi re se află efectuarea ogoa C.S. Hunedoara 88,1 ' I.T.A. Deva
înfrumuseţare a localităţi le lucrări de reparaţii la relor de toamnă la C.A.P. I.C. Orăştie 76,1 l.M.P. Deva munci ale
lor in care trăiesc şi mun căminul cultural. S-au evi „Viscoza" Lupeni 43,5 I.J.L.F. Deva (Muncitoresc) ;
denţiat prin munca depu Sălaşu de Sus, nu ne-am Magazinul d
cesc. Astfel, sătenii din „Vidra" Orăştie 52,9, I.P.I.L.F. Haţeg (Muncitoresc);
Merişor au reparat drumul să deputaţii Viorel Demian, putut edifica deoarece in I.P.E.G. Deva 51,5 U.J.C.C. Deva Epidemia (M
pc o lungime de 2,5 km şi Petru Oprean, Traian Ma ginerul şef al unităţii, E- l.U.M. Petroşani 10 U.J.C.M. Deva TRILA : Urrr
au montat două tuburi dc to?, Petru Ghileanu, pre mil Nojogan, a fost de I.M.C. Deva 72,3 Staţia de cercetări Geoagiu loasă, seriile
I.P.L. Deva
beton cu diametrul dc 600 cum şi numeroşi cetăţeni. negăsit în ziua de 6 no 58,8 întreprinderea viei şi vinului Deva toresc) ; ANTN
iembrie a.c. (?). --------------- ----- — — —----------------„---------- .---- — ______ -___ -___ - -j cana din mm
rcsc) ; URI CA
(7 Noiembrti
Simburii de v
Sistemul de contractări ce ja Pui s-a rămas sub nuci, Ia alte produse sînt de porc — 7 000 kg, la ouă este greu de crezut că tractări şi achiziţii, să le a- roşie) ; GURA1
şi achiziţii contribuie la pian cu aproape 100 000 rămîneri în urmă faţă de — 54 000 bucăţi, la carne ceea ee nu s-a realizat în nalizeze periodic activita mărire (Minerul)
pericu
I-IT
realizarea fondului de stat lei. Analizînd însă realiza plan. Dc exemplu, la ouă de ovine, miere de albine zece luni se poate face în tea şi atunci eînd constată Aventurile lui
de produse agrealimentare rea planului pe sortimen nu s-a realizat nici jumă şi alte produse. ultimele două luni ale a- rămîneri în urmă, delăsare (Patria); Mr
şi prin aceasta la buna a-, te se constată că la une tate din plan, la carne de La toate unităţile am nului. O înţeleaptă zicală în muncă să intervină o- reşte din pl
provizionare a populaţiei, le produse principale sînt porc minusul este de a- fost E^îgui-aţi că în acest din bătrîni spune să nu perativ cu măsuri şi ^ac GEOAGIU-BAl
ceas
bate
cît
asigurînd, totodată, pro ţiuni care să asigure înde cultură); H/
ducătorilor agricoli obţine plinirea indicatorilor de canţă la un*
rea unor venituri impor La cooperativele de consum din Sălaşu de Sus, Pui şi Sîntămăria-Orlea plan la achiziţii. Este ne (Popular); Bl
re la ureche; ■
tante. Cooperativele comu îndoielnic că printr-o ac tălia navală c
nale de consum — prin u- tivitate mai bine organi sa de cultură)
nităţile lor săteşti — au Preocupări şi acţiuni mai susţinute pentru zată şi orientată, un con Un om cu id<
;
Caste
ILIA
obligaţia să asigure achi trol sistematic ia faţa lo (Lumina); TEI
ziţionarea şi preluarea de realizarea sarcinilor de plan la achiziţii cului, sprijin şi ajutor per tul vacanţei (
la gospodăriile populaţiei manent organizaţiilor coo
a unor cantităţi tot mai peraţiei de consum, în
însemnate de produse a- mari restanţe. Aşa, de proape 2 700 kg, iar la car trimestru, îndeosebi în lu lăsăm pe mîine ce putem toate cele trei comune la VRew
groalimentare. Cum îşi în exemplu, dacă cooperativa, tofi din 40 do tone nu na noiembrie, sc va acţio face azi. Iată dar că tot
deplinesc aceste obligaţii de consum din Pui a de s-au achiziţionat decît 5,5 na mai intens pentru a se amînînd mereu îndeplini oare ne-am referit se pot
Timpul
cooperativele comunale de păşit sarcina de contrac tone. Cooperativa dc con achiziţiona cartofi, fasole rea sarcinilor la unii indi obţine rezultate mai bune. 8 noiembrie : prob
consum Sălaşu de Sus, Pui tări şi livrări la carne de sum Sîntămăria-Orlea stă şi alte produse agricole catori s-a ajuns acum la In această acţiune trebuie şonră răcire, c
şi Sfntămăria-Orlea ? porc, realizînd 28,2 tone, în bine cu realizările la car vegetale, cît şi carne şi nerealizări care sînt foar însă angajaţi cu maximă mult noros. V
răspundere toţi factorii de
fia moderat,
Analizînd rezultatele ob schimb la carnea de pasă tofi unde, din planul a- ouă. Trebuie să se acţio te greu de recuperat. conducere de la comună, cări de scurtă
ţinute în cele 10 luni ca re şi ovine, ouă, fasole us nual de 45 de tone, a a- neze continuu, cu toată Comitetele comunale de organizaţiile săteşti ale 40—50 km/oră
re au trecut din acest an, cată, cartofi, fructe, cai chiziţionat 30 de tone, x-esponsabilitatea, pentru ca partid şi consiliile popu P.U.S., deputaţii, gestiona nordic. Tempo
xime vor fi c:
se remarcă faptul că pre pentru măcelărie, se înre precum şi la alte produse prevederile planului de lare trebuie să sprijine, să rii şi lucrătorii din unită 5 şi io grade,
vederile de plan la achi gistrează nerealîzări. La ca fasole uscată şi legu contractări şi achiziţii să îndrume şi să ajute mai ţile cpmerciale ale coope nime Intre tr
ziţii au fost realizate, va Sălaşu de Sus, deşi se stă me. Are însă rămîneri în fie realizate de către fieca concret conducerile coope rativelor de consum. grade.
Dimineaţa, 1<
loric, la Sălaşu dc Sus şi bine la miere de albine, urmă la carne de pasăre re unitate şi la nivel de rativelor de consum. în rea semnala ceată,
Sîntămăria-Orlea, în timp fasole, carne de ovine, — aproape 2 800 kg, carne cooperativă. Pentru că lizarea planului de con N. BADIU brumă si înelir