Page 31 - Drumul_socialismului_1978_11

\6 © JOI, 9 NOIEMBRIE 1978 Pa«. 3

Precizări privind
JWE SPINU Şl MORCOVII ~"j
asigurările sociale şi
Vă veţi întreba ce le- |
găiwră poale IJ oare între [
pensiile ţăranilor cu spin şi morcovi. Este. Pen- \
i rusă ;
i dum- tru că nu-i vorba de un 1
•er, vă spin oarecare, ci despre /
gospodărie individuală Spinu Căldăraru, din sa- J
ob :
tul Riu Bărbat — o fiinţă l
in carne şi oase. Şi vă i
j-ude-
din zonele veţi mai întreba oare ce »
dical«; ispravă a făcut acest ţ
cîntecu- Spinu. A tăcui şi încă una 1
neeooperativizate gogonată de tot. Ace;: ’
esc ; Spinu s-a Îndrăgostit su- î
îtru co­ bit de morcovii C.A.P.
rn arin a -
13 ; Prin Legea nr. 5/1977 s-a toriu arătată la punctele a, din Riu Bărbat. Şi venin-
instituit pentru prima oară b şi c, va putea fi primită du-i poftă de morcovi, a
la noi în ţară dreptul la integral de către ţărani nu­ dat iama in grădina coo­
pensie şi de asigurări socia­ mai in cazul unei livrări- me­ perativei agricole de pro­
aremicră
>erişul M . le pentru ţăranii cu gospo­ dii anuale de produse în va­ ducţie umptindu-şi nici
ipă nu- dărie individuală din zonele loare de cel puţin 5 000 lei mai mult, nici mai puţin
titlu de neeooperativizate. Aşa cum decit nouă saci. Dar toc­
rezultă din textul legii, con­ în perioada respectivă de mai ciad transporta mor­
contribuţie. în cazul în care
diţiile ce se cer pentru a valoarea medie anuală a covii acasă şi era gata să
atccuUii
beneficia de prevederile ei produselor livrate la fondul zică „hop", a fost prins
sînt următoarele : de stat este intre 3 000 — şi obligat să restituie ce
— contribuţia de 40 lei lu­ 5 000 ]ei sau sub 3 000 lei, a furat şi să plătească
nar la fondul de pensii ; valoarea pensiei se va redu­ ceva... plus. LucruJ de
— livrarea de produse la ce proporţional la 70 la su­ furat, nu ţine de cald şi
fondul de stat. tă şi respectiv 50 la sută nici cinste nu iace.
îndeplinind aceste condiţii din pensia stabilită pentru
00 Ra- pe o perioadă de cel puţin livrări la fondul de stat de
iţU; 7,00 10 ani, ţăranii eu gospodărie
lievis- cel puţin 5 000 lei.
Curte- individuală vor putea bene­ Din cele arătate, rezultă
■0 Bu- ficia, la virsta de 80 ani fe­ deci că atît pentru ţăranii
ăspun- meile şi 65 ani bărbaţii, de
10,00 pensie pentru limită de care vor primi pensie în mod
05 Ra- tranzitoriu (cei care ‘ vor
r; 10,35 vîrstă. împlini virsta de pensionare IN NOTELE
găruitii O carte, im articol de papetărie peţi primi orieSnd, cu amabilitate, Ia librăria din Precizăm că primesc pen­ pînă la 31 decembrie 1978 cit
is fol- nncroi'aionuJ „Bucegi“ — Hunedoara. Foto: IOIMSU VASILACHE sie, în mod tranzitoriu şi DE COMANDĂ DA,
n de Hunedoara următoarele categorii de ţă­ şi pentru cei care, împlinesc
muuci- virsta după 1987 şi vor tre­ iN RAFTURI 3A...
emicră rani : bui să contribuie col puţin
ii in de a) Cei care au împlinit
10 ani ia fondul de pensii,
wnoara virsta de 70 ani bărbaţii şi 65 sistemul de acordare a pen­ - Vă rog un kilogram ţ
,35 Re- ani femeile pînă la data de
1 Teh- Citeva corecturi posibile pentru Schimb de 31 decembrie 1977 — cu con­ siei este avantajos. Perioa­ de vopsea aibă. <
; 13,00
jurnal; diţia să fi contribuit pe pe­ da de recuperare a contri­ - N-avem.
eeono- rioada L iulie 1977 — 31 de­ buţiei este de 1 an şi 8 - Un pachet de „De-. ’
ec so- un nou „Mers al autobuzelor" experienţă luni, iar cea maximă este ro-super". \
de cembrie 1978. Cuantumul de 4 .ani./
fami- pensiei este de 100 lei lu­ - N-avem. \
c mu- După „Mersul autobuze­ rabasa nu pot prinde în Continuînd seria unor i- nar. De asemenea, avantajele
Orele lor" în rigoare, elaborat- Vaţa trenul P. 3128 spre oferite de lege se întregesc - Un butoiaş din ma- l
de niţiative eu profil metodic b) Cei care vor împlini în cu prevederile privind : pen­ teri oi plastic, o maşină ?
is pe de I.T.A. Hunedoara, cursa Ociu, Ocişor, Hălmagiu, A- vizînd perfecţionarea mun­ perioada 1 ianuarie 1978 — sia pentru pierderea totală de spălat, un nscător de »
Eule- Brad—Deva de la ora 19 rad, pe motiv că autobu­ cii instructiv-educative, In­ 31 decembrie 1982 virsta de
flexele a fost suspendată. Ce bu­ zul ajunge aici la ora 17,40. spectoratul şcolar judeţean 70 ani bărbaţii şi 65 ani fe­ sau în cea mai mare parte păr, aş putea găsi ? ^
onorc; nă era ! Cei care veneau Şi acesta e ultimul auto­ meile — cu condiţia unei a capacităţii de muncă - Noi, la magazinul 1
; 23,00 şi Direcţia sanitară jude­ (pensia de invaliditate),
Juletin cu trenul P. 3127 dinspre buz din direcţia Ciungani, ţeană, în colaborare şi cu 1 contribuţii efective în toată pensia de urmaş, gratuitate nr. 35, din Teliuc, n-am ?
a stop Arad ajungînd în staţia cu care ar putea prinde sprijinul Comitetului mu­ perioada pînă la împlinirea avut de luni de zile aşa 5
Brad'la ora 18,37 prindeau trenul P. 3128 din Vaţa. nicipal al femeilor Deva, vlrstei şi livrării- de produse in tratament în cazul inter­ ceva, deşi asemenea at- ^
nării în spital şi în cazul
autobuzul de la ora 19. La rîndul lor, călătorii din la fondul de stat. Pensia va tratamentului. ambulatoriu ticole sînt toarte căutate i
Acum un autobuz pleacă Dumbrava de Jos, Crişan au organizat, recent, la. fi de 100, lei lunar, majorată - spunea tovarăşa Ma- J
la ora 18,30, adică mai re­ nu mai prind trenul P. 3128 Grădiniţa cu program cu cîte 10 lei pentru fiecare pentru ţăranii care sînt în­ ria Uta, şefa unităţii. Le )
în
sistemul
Legii
scrişi
pede cu 7 minute de ajun­ din cauza a... 19 minute. Şi normal, nr. 4 Deva, un an de contribuţie. 5/1977 (cotizează la fondul de solicităm in notele de co- (
gerea trenului. E drept, la e păcat. Plecarea autobu­ schimb de experienţă cu e) Cei care vor împlini mandă, dar nu vin de la ?
palide ora 19,01 trece în direcţia zului mai repede ar putea participarea unor repre­ pină la 31 decembrie 1987 pensii beneficiind de carne­ depozite. )
a, u- zentante ale tuturor cre- te de asigurări socialo şi
e I-II Deva autobuzul de cursă asigura corelarea cu trenul. ş-slor din municipiu. virsta de 65 ani bărbaţii şi pensii), precum şi de către Deci, in note da, in \
. : A- rapidă care vine de. la o- Am încercat să sesizăm 60 ani femeile, cu condiţia cei pensionaţi in baza Le­ rafturi ba. Şi oamenii le l
Juan raşiil Dr. Petru Groza dar... în rândurile de faţă cîte- Educarea, copiilor în ere- să aibă o perioadă de con­ aşteaptă ! (V. GRIGORAŞ, ’
htrtie, şă în vederea pregătirii tribuţie de cel puţin 5 ani gii nr. 5. Rezultă deci că»
Puşca nu ia călătorii navetişti va nepotriviri între „Mer­ prin aplicarea corectă a ziarist colaborator). )
; PiC- cu abonamente. Şi sînt sul autobuzelor" şi „Mersul pentru activitatea din gră­ şi să livreze produse la fon­ Legii nr. 5/1977 — respectiv
j, se- destui. trenurilor" în-zona Bradu­ diniţă, educaţia sanitară In dul de stat în această pe­
:'enta- creşe, conlucrarea unităţi­ rioadă. prin înscrierea tuturor ţăra­
Desfă- Cei care vin de la Băiţa, lui, deoarece aici ne-a fost Pensia in aceste condiţii nilor cu gospodărie indivi­ CÎND TESALELE
Nic- Ormindea şi trebuie să că­ la îndemînă o documenta­ lor de copii cu părinţii şi duală din zonele necoopera- Şl FURCILE RUGINESC...
PENI: lătorească cu trenul de la re mai amănunţită. Pro­ comisiile de femei din car­ va fi de 140 lei lunar, ma­
de tiere — au constituit cîte- jorată cu cîte 10 lei pentru tivizate in sistemul instituit
VUL- Brad, ajung în autogara blema unei mai bune co­ fiecare T ani de cotizaţie prin această lege — se va
anti- Brad ia ora 16 şi 14 mi­ relări rămîne însă deschisă vA din temele dezbătute asigura pentru aceştia obţi­ Privind in aceste zile
LO- nute şi nu. mai prind tre­ şi' pentru alte zone, pentru în- cadrul acestei acţiuni. peste perioada minimă de 5 înfăţişarea exterioară a
erul); alte localităţi către care Ea a fost completată cu ani. nerea unor venituri care le animalelor cooperatorilor
peri- nul ce pleacă la ora 16 şi Este stabilit prin lege garantează o parte din cele
Mun- 20 de minute. Dacă auto­ gravitează interesele cetă­ activităţi practice de o plafonul minim de obţinere necesare traiului la bătrineţe din Strei cu greu iţi mai.
: A- buzul ţir pleca din Băiţa ţenilor. Ceea ce am dori să rară gingăşie şi frumuseţe. a pensiei integrale în func­ poţi da seama care din
wici- se reţină din aceste suges­ sau in cazul pierderii capa­ ce rasă este. De ce ? 1
Re- măcar cu 5 minute mai re­ Prin buna organizare şi ţie de valoarea produselor cităţii de muncă.
&rie); pede ar fi excepţional, iar tii este necesitatea unei desfăşurare, manifestarea a livrate la fondul de stat — Pentru că toate au „îm­
rişinfi călătorii n-ar mai fi ne­ mai bune corelări, corelare avut un profund caracter la 5 0G0 lei. Aceasta înseam­ MANOLE IOAN CĂPRUŢĂ brăcat" hainele de iarnă,
JRA- care, evident este mai uşor fiind acoperite cu un
iricu- voiţi să aştepte trenul ur­ de schimb de experienţă; nă că atît pensia pentru li­ şeful Oficiului asigurări
dine- mător care pleacă abia de realizat de I.T.A. decît ceea ce impune ca aseme­ mită de vîrstă obţinută în strat gros de gunoi de
tă a- seara la ora 19,33. Cetăţe­ de C.F.R. nea acţiuni să fie genera­ sociale şi pensii pentru grajd, din cauză că ni.-
ria) ; cazul contribuţiei efective de ţărănime din cadrul meni nu se îngrijeşte
(Fla- nii care călătoresc din ION COŢOI lizate şi în alte unităţi si­ 10, 15, 20, 25, 30 ani cit şi
: A- Ciungani. Prăvăleni, Basa- ziarist colaborator milare din judeţ. cea, obţinută în mod tranzi­ D.P.M.O.S. Deva de curăţirea adăposturilor
easul şl nici de igiena corpora­
HA^ lă a animalelor. De mul­
chiul
AZI : — Deşi aţi mai răspuns tă vreme vacile unităţii
AN : cîştigat cîte ceva) şi să be­ nu au mai simţit „min-
1894 la această întrebare, vă Misitinea dramaturgilor contemporani: neficieze cît moi mult de giierea" ţesalelor, care
lutul rog să-mi spuneţi care a extinderea problematicii o- sini lăsate, ca şi furcile,
îie) ; fosi momentul cînd aţi că­ mului şi a lumii ideilor
idei să ruginească. De ce vă
itelul pătat certitudinea că voca­ sale. împăcaţi cu această si--
?HE- ţia lui Paul loachim este să redea problematica omului — Spuneţi-niî, tovarăşe
roşu dramaturgia ? Paul loachim, există o tuaţie care vă pătează
— Dragostea, pentru tea­ idee-meridian care străba­ cartea de vizită, tovarăşi
din conducerea C.A.P. ?
tru am încercat-o de pe — Deci, destinul drama­ stagiune. Viitorul de fapt e te piesele dumneavoastră ?
vremea cînd eram licean la- turgului s-a decis cu „Nu al teatrului politic, al pie- — Da ! Credinţa mea în
Buzău. După ce am scris o sîntem îngeri" ? Dialog cu dramaturgul . sei de respiraţie contem­ capacitatea omului de a AŞA SE NUMEŞTE’
piesă muzicală, (acceptată — întrebarea are două PAUL IOACHIM porană. supravieţui încercărilor vie­ SUPRAPREŢUL.
ntru fiind numai muzica, nu şi răspunsuri. Partea fizică, — Convingerea mea — ţii şi greşelilor sale.
ăco- proza), a urmat destul de partea concretă a procesu­ după ce am văzut pe sce­ FOND SOCIAL?
abil. tîrziu, cam prin 1965—1966, lui e pentru mine o acţiu­ — închei cu o întrebare
idea na petroşâneanâ, în inter­ la fel de tradiţională, ca Este ştiut că beneficia­
su- o colaborare cu televiziu­ ne nedisciplinată. Nu e pretarea colectivului Tea­ şi aceea cu care am înce­
em- nea. Cum s-ar spune, am vorba de „îngerii" mei, ca­ put dialogul nostru: la ce rii de serviciile coopera­
insă debutat cîntînd. Tentativa trului de sta» „Valea Jiu­ ţiei de consum contribuie
şi 3 re ţin de 4 stagiuni capul lui" piesa „Nu sîntem în­ lucrează dramaturgul Paul cu o sumă oarecare ta
:
şi 9 de a mă înscrie printre de afiş pe ma toate sce­ loachim ?
ptea dramaturgi (o reuşită pînă nele din ţară, chiar şi în geri" (şi dezbaterea reuşi­ constituirea fondului so­
va la urmă, dar nu fără peri­ străinătate (Teatrul „Lacri­ tă, cu publicul, pe margi­ — Vechi proiecte : „Sta­ cial ai cooperativei. Este
itru peţii), a fost piesa „Podul mă şi rîs", din Sofia, şi în nea ei), precum şi „Goana" tuia", o comedie savuroa­ ca un fel de cotizaţie
să, şi „Apocalips". Desigur,
eme sinucigaşilor", înscrisă în — este aceea că sînteţi a- care aparţine cooperato­
ibil. repertoriul Teatrului Naţio­ R.D. Germană), dar scrisul deptul unui limbaj modern. pentru ultima am emoţii rului, dar e folosită de
rec- e de fapt un proces de or­ chiar dacă cred în harul cooperativă.
nal, dar nejucată, lucru ce Se poate vorbi despre o
ativ m-a făcut să cred că am ganizare şi înţelegere. Sînt revoluţie în dramaturgia meu, ca orice „tată" senti­ Gheorghe Luncan, ges­
ibil. călcat cu stîngul. A urmat de părere că orice piesă de uzi ? mental steu, sau am cre­ tionam/ magazinului din
apoi piesa pentru tv., conţine o parte de poezie dinţa că stau în acea anti­ Roşcani — Dobra, a găsit
0 „Harpagon '68" şi „Ascen­ (inspiraţie) şi una de orga­ — E foarte greu. Drama­ cameră unde se aşteaptă o metodă originală de a
i siunea ' unei fecioare", la nizare. In piesa de teatru, turgii contemporani n-au noul născut. Deci, „Apoca­ rotunji, zice-se, fondul so­
3 Teatrul din Galaţi. Voca­ cele două componente sînt decît o şansă pentru supra­ lips" va fi un poem' al cial al magazinului. Vin­
„Familiei Vereş" din „Nu
in 8 ţia oentru teatrul scris (cu îmbinate. Dramaturgia ma­ vieţuire în oreajma lui sîntem îngeri"; sper şi aş­ de sacul de mălai cu
Shakespeare sau a lui Ce-
totul altceva decît dragos­ re conţine dimpotrivă mul­ 10-20 de lei mai scump.
20, tea pentru el), încerc s-o hov. Să folosească poten­ tept mult de la această Aşa s-o fi numind la coo­
tă poezie şi mai puţină or­ ţialul limbii moderne (care pL„ă care, sînt sigur, nu perativa de consum Do­
29, dovedesc, neliniştit şi îngri­ poezia luminează. M-am va fi ultima.
jorat, cu fiecare lucrare a ganizare. Fiindcă organiza­ convins de asta cu piesa s-a mai decolorat, împuţi­ bra suprapretul, fond so­
770 DUMITRU DEM. IONASCU cial ?
mea. rea dă forma, dar numai „Goana”, jucată în această nat, a pierdut, dar a şi
^________