Page 33 - Drumul_socialismului_1978_11
P. 33
Proletari din toate ţările, imifi-viî
ANUL XXX
Nit. 6 537
VINERI,
10 NOIEMBRIE
1078
4 pagini — 30 bani
Vizita de stat a preşedintelui
' I N V E S T I Ţ I I L E . '
Ultimul trimestru- în termen, economice, de caitmte
Austriei în România
etapă hotărîtoare Pe şantierul aglomeratorului de la Cătan:
Respectarea graficelor se
pentru realizarea Continuarea In cartierul Drumul Taberei si la
planului şi a convorbirilor întreprinderea de calculatoare
poate asigura numai
oficiale electronice
angajamentelor
muncind cu răspundere, în Joi, după încheierea ce Mănescu, prim-mi nistru al
Joi, 9 noiembrie, au con lei de-a doua runde de con guvernului, Ion Dincă, pri
UNITĂŢILE APARŢINĂ tinuat, !a Palatul Republi vorbiri oficiale româno- marul general al Capitalei,,
TOARE C. M. DEVA ordine şi disciplină! cii, convorbirile oficiale austriece la nivel înalt, de alte persoane oficiale.
între preşedintele Republi
AU ÎNDEPLINIT PLANUL cii Socialiste România, to preşedintele federal al Re în cartierul Drumul Ta
publicii Austria, dr. Ru-
PE PRIMII TREI AN( Aglcmerotorul care se ri MONITORII : 40. de nion- varăşul Nicolae Ceauşescu, dolf Kirchschlăger, precum berei, arhitectul şef al Ca
pitalei, Alexandru • Budiş-
Al CINCINALULUI dică pe platforma siderurgi fori lăcătuşi şi sudori, de şi preşedintele federal al şi persoanele oficiale aus teanu, a înfăţişat oaspeţi
că a Colanului este unul ta lotul 3- montaj-instalajii, Republicii Austria, dr. Ru-
-
Atenţia acordată de co dintre obiectivele - de mare sînt cu foţii pe aglomeratei . dolf Kirchschlăger. triece din suita preziden lor prezentul şi viitorul a-
lectivele unităţilor aparţi complexitate tehnica şi con Nici un absent. Vedem la ţială, au vizitat unui din cestui adevărat orăşel-sa-
nătoare Centralei minereu treabă oameni despre care In aceeaşi atmosferă cele mai mari şi mai noi telit al Bucureşţiului, cu
rilor Deva perfecţionării structivă, a! cărui rol, în fi prietenească, de înţelegere cartiere de locuinţe, din
muncii, utilizării cu ran- nal, va fi acela de a asigu am moi avut prilejul să şi stimă reciprocă, cei doi peste ICO 000 de locuitori,
! dameiWe superioare a ttti- scriem, oameni care mun Bucureşti — Drumul Tabe preeizînd că el este con
S lajelor moderne şi extinde ra „hrana zilnică" pentru cesc cu rîvnă, cu dăruire : şefi de stat aii reluat dia rei — şi întreprinderea dc ceput şi construit după in
rii metodelor avansate de cele două furnale de mare Vasile Tîrnăveanu, Roman logul consacrat examinării calculatoare electronice de dicaţiile şi recomandări
lucru, au asigurat an de an capacitate din apropiere. unor aspecte actuale alo pe platforma industrială le preşedintelui Nicolae
devansarea sarcinilor de Deci, construirea aglomera Sicoe, Radu Encîu, Vlad Cîm- vieţii politice internaţiona
producţie, ceea ce a con peanu, Dumitru Ariciuc, Gat Pipera. Ceauşescu.
dus la îndeplinirea înainte torului trebuie să devanseze Ştefan, Kovacs Adalbert, le, relevînd dorinţa Româ înaltul oaspete a fost în
de termen a prevederilor cu un pas ritmul de con niei şi a Austriei de a în soţit de tovarăşii Manea (Conlinuaio în pag. a 4-a)
de plan revenite pe primii strucţie a furnalelor. Dar să loan Olteanu, mulţi alţii- tări conlucrarea pe plan
trei ani ai actualului cin vedem care este pulsul ac — Continuăm în ritm in extern, de a-şi aduce o
cinal. Calculele estimative tens lucrările la constructid Primirea şefilor misiunilor
demonstrează că pină la fi tual în Care se lucrează la de rezistentă a corpului contribuţie sporită la solu
nele lui 1978, pe ansamblul ogiomerafor: ţionarea marilor probleme
CM, Deva se va realiza o principal oi aglomeratorului, ale lumii contemporane în diplomatice
CONSTRUCTORII: Orele
producţio industriali supli a buncărelor şi platformelor interesul popoarelor, al
mentară, pe primii trei ani 6,20. Muncitorii încep să so de servire, am Început fini în cursul după-amiezii ce şi pe reprezentanţi ai
ai cincinalului, in valoare sească, deşi programul de sările la maşina de aglome cauzei păcii şi colaborării
■de peste 510 milioane lei. muncă este de la 6,45. E un rare propriu-zisă — preci între naţiuni. de joi, preşedintele fede organizaţiilor internaţiona
semn bun, de punctualitate. zează maistrul Andrei Petea- în cursul convorbirilor, ral a! Republicii Austria, le acreditaţi în ţara noas
tră, împreună cu soţiile.
CU PLANUL ANUAL Subinginerul Octavian Ve)e- nu. Conlucrăm bine cu be s-a apreciat că una din dr. Rudoif Kirchschlăger, Preşedintele federal al
LA EXPORT DEPĂŞIT leano, de la lotul 3 — con neficiarul şi constructorii. So problemele fundamentale şi doamna Hernia Kireh- Republicii Austria s-a în
strucţii face apelul. Din 31 licităm însă ca proiectantul ale epocii noastre o repre- schîăger au primit, la Pa treţinut într-o atmosferă
După consumarea prime de oameni sint prezenţi 29, să fie mai des aici... latul din Piaţa Victoriei, pe cordială eu diplomaţii pre
lor 5 zile din luna noiem doi absentează motivat. In
brie, unităţile Uniunii ju UTILAJELE : Macaraua „Co- (Continuare în pag. a 4-a) şefii misiunilor diplomati zenţi.
deţene a cooperativelor dc ultima vreme doar dulgherii les", manevrată de Constan
consum erau în măsură să loan Ştefănescu şi Vasile tin Peiu, abia a lucrat cîte-
raporteze un succes de Mihăilă au lipsit nemoî-ivat
seamă : realizarea ţi depă va ore şi „stop" !
şirea prevederilor planului de la lucru. — Din dispoziţia tovară LA SFAT CU BRIGADA
anual la export. Pe baza — Dar n-ani s-o mai fac şului inginer Toth trebuie să ŞTIINŢI'ICĂ
acestui succes, se prelimi — ne spune ruşinat loan
na. că pină la sfirşitul a- iau macaraua „Coles" de la Numerici Kxvuitorj din
nului pianul la activitatea Ştefănescu. Mi-e ruşine de montori şi s-o mut la lotul e:tLde Dintru Mie şi Jele-
de export va fi depăşit tovarăşii mei de muncă... 2-consfrucfii — ne spune dinţi s-au întilnit rctrenl
cu circa 150 000 Ici valută. la sfat cu membrii brigă
Un fapt semnificativ : .«lin — Sîntem cu lucrările în Nicolae Sîrbu, tehnician. zii ştiinţifice a Comitetului
întreaga valoare a venitu grafice — subliniază tovară — Dacă ne luaţi macaraua judeţean de cultură şi e-
ducaţie
socialistă.
Dialogul
rilor realizate din activita şul loan Ghilea, şeful Iotu noi, 10 oameni, ce facem? s-a purtat pe teme medi
tea de export, peste 97 la lui. Avem şi ceva avansuri. Adunăm frunze uscate în cale (pripa şl bolile eardio-
sută reprezintă valută liber vascuarc, astmul bronşic),
convertibilă. Greutăţi mai sînt însă. Unele şantier ? — întreabă, pe bu juridice (-cauze care gene*
Au fost livrate peste plan proiecte la benzile transpor nă dreptate, şeful de echipă reazii stările infracţionale)
la export 10 tone miere de toare au sosit tîrziu. Zilnic Radu Enciu. şl ştiinţifice.
albine, 8 tone seminţe de ducem lipsă de betoane.
dovleac, 50 tone cai pentru EXCURSIE
carne şi alte produse. Ieri, de pildă, aveam nevoie GH. I. NEGREA DOCUMENTARĂ
de 142 metri cubi şi n-am
întregind
manifestările
primit nici jumătate. (Continuare în pag. a 2-a) Incinta întreprinderii miniere Vulcan. dedicate aniversării a 2050
de ani de la Constituirea
primului stat «lac centrali
zat şi independent, zeci de
i Pădurea — ia vremea toamnei oamenii ei minunaţi
I
*
i I *
pastelul inegalabil al pă
i ce pină la ieşirea din Bo- le Grădiştci şi Pietril Roşii, durii la această vreme de Prihodişte, Tirsa, Alun. ei nu cer altceva docil să I
' Şoseaua asfaltată- ne du
aibă piine mai bună acolo,
că drumurile acelea înalte,
Becul electric luminează
şorod. Apoi, cîţlva kilome călcate în urmă cu ciţiva ani toamnă. La intervale ve- viaţa oamenilor de aici, pe văile unde trăiesc şi * pionieri de la Şcoala gene
i tri, înaintăm cu grijă pe doar de cai, sînt bătute a- determinatc, Valea Lunca- care muncesc zi-luminâ la muncesc. l X rală nr. fi P etnia au par
cum de caii putere ai trac
pădure, dar au timp să ne
nilor se deschide larg spre
drumul forestier cînd mai
o
la
ticipat
educativă
Ora de mers a însoţito
bun cind mai rău. La
i „brutărie" ne oprim. Cru toarelor. Apoi tăcem. Mer case izolate din lemn şi trimită şi nouă, la oraş, mult. Se reînnoadă firul I excursie documentară, care
rului nostru s-a scurs de
a inclus în itinerar locu
gem în linişte, extaziaţi de
carne, lapte, lină. In schimb
cărămidă. Aparţin satelor
X ţăm „Dacia" 1 300 căci dru povestirii. „Acum 24 de X rile de istorie de la Alba
Iul
Brad, Ţebea, Ora-
ia,
mul devine tot mai greu, dea.
I semn că nu este întreţinut ani, ci m-am „logodit“ I
în mod corespunzător. Chiar era marc singurătate pe i MEDICAL
X cu cu pădurea Boşorodului UN NOU CABINET
î maşinile mari, vrtcărcate aici — ne spune Constan
In cadrul policlinicii mu
X cu lemn sănălos de fag, tin Dodu. Acum..." Din sus, nicipale din Hunedoara, a
merg anevoie pe el spre de pe Valea Poienii, şofe
\ exploatarea forestieră Bo- I | luat fiinţă un cabinet de
X şorod. O luăm per-pedes. rul Ion Bruzan, evidenţiat X neuro-psihiatrio pentru co
în întrecere pentru hărni
pii. EI şi-a început activl-
I Pină la cabană e vreme de cia lui, coboară atent, cu I tea sub conducerea medi
x o oră — după cum ne o maşină „Buccgi", de 5 X cului specialist Alexandru
spune şeful de exploatare. tone, plină „ochi" cu buş Hbrvath.
I
1 Constantin Dodu, un năsă- teni de fag. Ne dă bineţe, X DRUMURI, DRUMURI
X udean între două virste, opreşte, se supără pe ce DE ASFALT
\ zdravăn, căruia munca la va. Pe ce ? „Pa drum — I Direcţia judeţeană dc
X pădure i-a călit rezistenţa, ne spune — şi pe cine tre X drumuri şi poduri a fina
sănătatea. In preajma buia să-l repare. O cursă
I noastră, în dreapta şi-n de sus pină la depozitul de x I lizat o serie do lucrări de
modernizare a unor căi ru
stingă, şi mai departe, cit preindustriaiizare din Că tiere din judeţ. Astfel, s-a
X
vezi cu ochii, pădurea I încheiat asfaltarea drumu
I lan însumează 28 de km. lui Hăşdat—Haţeg, a legă
S nesfirşită îmbrăcată în Sint la a treia cursă, dar X
mantii multicolore, pe ca pe un asemenea drum este turii dLnlre Bretea Komănă
\ re nici penelurile cele mai imposibil să fac 5 curse pe I şi Călan, pe «ireapta Streiit-
lui, a legăturii «iintre Stn-
desăvîrşite nu le pot reda. zi, aşa cum ar fi normal. X tandrei—Bîrcea Mică şi
însoţitorul nostru ne po I Crislur. Se lucrează intens
1 vesteşte cu haz şi farmec Pierd şi eu, pierde şi uni X la asfaltarea-drumului Sil-
episoade din munca şi via tatea", Aşa-i. Şi nu e bi vaşu de Jos—Silvaşu de
ne...
i ţa la pădure. Ne spune că î Sus, iar pe drumul Bră-
nisca—lila, pe dreapta Mu
\ în depărtare, In necuprin- Ajungem, in sfirşit, la reşului, s-a ajuns «ut asfal
derea privirii, se află cu I tarea la Bretea Mureşauă.
\ noscuta peşteră Cioclovina, O zonă forestieră, cu mar* pondere in cadrul S.F.E. Haţeg este cea «le Ia Valea DUMITRU GHEONEA X Au fost terminate şi două
H Boienil-Boşorod. Sub Îndrumarea şefului de. exploatare Constantin Dodu (primul «lin
că undeva, peste dealuri, drpapta), muncitorii Vasile Kaţ, loan Nicorici, Dcş Laszlo, lano.ş Bilaşcu şi lanoş Micul!- poduri mari, peste rîul
\ se găsesc cetăţile dacice a- cean secţionează lemn. de fag pentru celuloză. Foto: VIRGIL ON'GIU (CouSiiiuare în pag o 2-a] i » Sibişei la Orăşlio şi peste
Valea Geoagiulul.
