Page 34 - Drumul_socialismului_1978_11

DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

Viaţa de partid
Pădurea—!a vremea toamnei

(Urmare din pag. 1) secţionează buşteni pentru 9,00 Teleşcoaii
celuloză. Sus, in apropie­ 10,(X) Telecineu
cabană. Oamenii sint mul­ rea cerului, alţi 20 de tă­ 11,40 Un lapt
ţumiţi de viaţa lor acolo, ietori de pădure doboară
proape —
de partid de munca pe care o fac, buştenii uriaşi pe care-i 12.00 Telex ;
12.05 închidere;
trimit la rampă. Aici,
de ciştigurile pe care le
lui.
Ridicarea calităţii pro­ cială a R. S. R., adoptat realizează. Urcăm apoi, „Buceagul" lui loan Di- IU,00 Telex ;
vreme de vreo 10 minute, mulescu, şi el evidenţiat
16.05 Cure de
ducţiei este o condiţie ho- de Marea Adunare Naţio­ şi ne aflăm la rampa din în întrecere, aşteaptă la ceză ;
tărîtoare pentru dezvolta­ nală pentru anul 1979, iar Valea Poienii, faţă in fată încurcat. Cu o jumătate de 16,35 Atelier ş
rea în ritm înalt a econo­ cea de a treia marcă — cu o parte din brigada lui oră înainte plecase „cu tecţla mv
licrul şco
miei naţionale — sublinia oţelul pentru rulmenţi. Ivănică loan — Ruja, un plinul de 5 tone" şoferul 17.00 Emisiune
secretarul general al parti­ — în ce măsură folosiţi adevărat stăpin al locuri­ loan Sinoi. „Drumurile mană ;
dului. tovarăşul Nicolae experienţa trecută privitoa­ lor, care le cunoaşte la fel astea ne omoară — se des- 19.00 Rezultate]
loto ;
Ceauşescu, la Consfătuirea re la introducerea noilor de 'vine cum îşi cunoaşte tăinuie loan Dimulescu. 19.05 Viaţa ec<
de lucru din septembrie mărci ? propria casă dintr-un sat Si pe noi şi maşinile. Fa­ 19.20 1 001 tle
din Maramureş. A venit la ceţi ceva, vă rugăm, că
19,30 Telejurna
a.c. de la C.C. al P.C.R. — Ne este de mare fo­ aşa nu se mai poale". ■ 19,50 Ancheta
— pentru mersul ferm los metodologia : elabora­ pădure la Boşorod in 1956 Soarele coboară lent pes­ 1978 ;
şi a rămas aici. E un
înainte a patriei spre pro­ rea valorilor parametrilor, bărbat robust, înalt cit co­ te pădure, pe care o a- 20.20 Film arti
gres şi civilizaţie, pentru experimentarea, apoi gene­ drul şi sănătos ca ei. „Lu­ prinde cu mii de suliţe ro­ peste rîu]
tlucţie a
ridicarea bunăstării popo­ ralizarea — faze fireşti eu crăm in armonie şi bună şii — violacee. Ne despăr­ turceşti. 1
rului. care întregul nostru colec­ înţelegere, ne spune, dar ţim de oamenii minunaţi ţară ;
In legătură cu această tiv este familiarizat. Avem nu prea avem utilaje bu­ ăi pădurii Boşorodului. In 21,45 Atelier <1<
rar-artisti
problematică am avut o de-a face, deci, cu o ex­ ne şi destule. Si maşinile două locuri, unde ar fi tre­ 22.20 Telejurna
buit să fie poduri peste
convorbire cu tovarăşul Ti- perienţă colectivă. Repeta­ care transportă lemnul piriul Valea Poienii, am
beriu Pascu, secretarul Co­ rea acestui procedeu, deşi sini cam puţine, iar dru­ trecut prin apa repede. In
mitetului de partid de la pe alte trepte calitative, ţine murile — slab întreţinute ultimul ne-am poticnit şi
oţelăria nr. 1 a C,S. Hu­ de practică, de perfecţio­ de U.M.T.C.F. Deva — nu abia după un timp lung
nedoara. narea oamenilor. Vreau să permit rulajul normal al de aşteptare un tractor
autovehiculelor- Încolo, bă­
— Deci, pc ce căi acţio­ spun, între altele, că acum ieţii lucrează mult şi bine, nc-a smuls dintre valuri, BUjCURT ”.TI
nează organizaţia de partid 14—15 ani cind am asimi­ de cind se luminează şi pietre şi nisip. Un ghid ne dioprog ramul <
pentru îmbunătăţirea cali­ lat primele mărci de oţe­ pină la lăsarea serii. E stăpineşte şi acum : mun­ Radiojurnal ;
ta presei ;
tăţii metalului, tovarăşe luri aliate aveam un sin­ drept că şi cîştigă bine". ca grea şi frumoasă a oa­ melodiilor; 9,<
menilor de la pădure meri­
secretar? gur maistru priceput în a- Brigada lui Ivănică loan tă mai multă atenţie. Alt­ ştiri; 9,05 Kăs
cultătorilor;
— Colectivul nostru ma­ ceste oţeluri, azi întregul — Ruja e fruntaşă pe ex­ fel, e minunată pădurea — de ştiri; 10,05
nifestă o preocupare con­ colectiv' este capabil să a- ploatare. In rampă, încăr­ această fabrică de ozon şi rid; 10,30 Săi
stantă pentru creşterea pa­ simileze intr-un timp scurt cătorii Vasile Uaţ. loan Ni- sănătate. Iar acum, la vre­ Muzică folk;
de ştiri; 11,20
rametrilor calitativi ai şi eficient mărcile noi ce I.C.S.H., PLATFORMA SIDERURGICA CAL AN: Echipa de corici şi Laszlo lleş, coji- mea toamnei, este de-a ră Kadio-TV.:
producţiei de metal şi în ni se dau spre fabricaţie. lîtcătuşi tle la lotul 4, condusă de loan Tacoi, execută lucrări torul lanoş Miculicean■ şi dreptul superbă. Merită vă­ citate; 12,00
realizarea acestui deziderat Vă daţi. seama cu aici e de buină calitate si se încadrează in grafie. drujbistul lanoş Bilaşcu zută. ştiri; 12,05
organizaţiile noastre de vorba de un proces pro­ Foto: VIRGIL ONOIU folclorului r
partid sînt principalul fac­ fund şi general de învăţa­ Repere interp
De la 1 la
tor dinamizator. re, de însuşire şi perfec­ dent-club; 16,(
Mă voi referi, pe scurt, ţionare care a cuprins în­ Respectarea nai; 16,20 Coo
la o anumită experienţă tregul colectiv. De^ !a ziariştii colaboratori nomice; 16,40
ladă — ni uzi
pe care am cîştigat-o în ul­ — în ce direcţii acţio­ letin tle ştiri
timii ani pe această linie. nează organizaţiile de graficelor Îndrăgiţi de i
Pentru început. împreu­ partid după definitivarea Azi — relatări ale colectivului nostru Iară; 11,20 P;
17,50 Noi, a
nă cu conducerea secţiei prescripţiilor tehnologice ? (Urmare din pag. 1) 18,0» Orele soi
am introdus regula ca îna­ — Principala direcţie de sotlii de toami
inte de trecerea la o nouă acţiune constă în determi­ — Eu ce fac astăzi ? Uti­ de la LV. Călan nale eu adrei
dcoiţe sonore
marcă de oţel să elaborăm narea formaţiilor de lucru, lajul meu este defect — îl intr-o oră ; 2
parametri tehnologici care a oamenilor la respectarea întreabă macaragiu! loan la- stop muzical
influenţează direct şi indi­ riguroasă a acestora. Aici cobescu pe maistrul Nicolae ÎNSEMNATE a unei economii de 2 776 şi generalizarea iniţiativelor TIMIŞOARA
rect calitatea oţelului. A- avem un cîmp larg de Praporgescu, care răspunde tone de combustibil conven­ creatoare ale maselor, pla­ litatea radio;
ceşti parametri sînt apoi muncă. Cum procedăm ? de... buna funcţionare a u- ECONOMII ţional şi 7 213 MW de ener­ nificarea şi desfăşurarea ac­ azi; 18,15 Invj
verificaţi şi corectaţi în înainte de toate, în adună­ tilajelor de la secţia Hune­ LA METAL... gie electrică. tivităţii sindicale la nivelul 18,30 Izvoare
emisiune de t<
procesQl de producţie. A- rile generale dezbatem cu doara a I.U.G.C. Galaţi. Mil'tind pentru traduce­ grupelor sindicale. nteu, grădină
cest moment este deosebit întreaga masă de comu­ — Cum să fie defect ? rea în viaţă a sarcinilor pu­ PENTRU In cadrul „Zilei organiza­ valori ale fol
de important pentru fa­ nişti problemele ce se ri­ A'ci scrie că toate funcţio­ se de partid în faţa oame­ PROTECŢIA MUNCII torului de grupă", care a şan, din corni
18,40 Cintece ş
bricarea întregii cantităţi dică, stabilim măsuri şi nează — vine replica. nilor munc i pentru înlătu­ avut loc de curînd şi la ca­ lare bănăţene;
;
cerute, el vizînd o mare responsabilităţi, pe care rarea risipei şi economisi­ Partidul şi statul nostru a- re au participat organizato­ sonoră soci al -
răspundere pentru toţi cei apoi birourile organizaţi­ Dialogul contradictoriu' rea metalului, colectivul de cordă o mare atenţie pro­ rii de grupe sindicale din mocratizarca a
ducere şi roit
care participă la elabora­ ilor de bază, comitetul şi continuă în detrimentul rit­ muncitori, ingineri şi tehni­ tecţiei muncii, apărării să­ toată întreprinderea, preşe­ lor de partid
rea şarjelor, începînd de conducerea secţiei le ur­ mului de lucru. Monior'i aş­ cieni d'n ' întreprinderea nătăţii oamenilor. In cadrul dă la Sinnit
la maiştri şi tehnologi pînă măresc pas cu pas. Apoi, teaptă după utilaje, con­ noastră, mobilizat de comu­ întreprinderii noastre — ca dinţii şi secretarii organiza­ Lupta împotr:
la oamenii din hala de •organizăm dezbateri simi­ structorii asemenea. Este o nişti, a reuşit să obţină re­ expresie elocventă a grijii ţiilor sindicate de secţie, iniţiative mu
I.M. Bocşa ; 11
turnare. După stabilirea lare cu toate formaţiile de situaţie care nu mai poate zultate bune.. Astfel, prin- pentru condiţiile de muncă — s-au dezbătut probleme le­ de pace şi lu
acestor parametri se în­ lucru. Urmărirea o facem fi tolerată. Utilajele se de­ tr-o folosire mai raţională a se cheltuiesc în fiecare an gate de organizarea şi des­ gram de oinls
tocmesc instrucţiunile de zilnic, la fiecare şarjă.şi ia fectează adeseori. metalului s-au redus consu­ însemnate sume de bani. făşurarea şedinţelor de bi­ Viaţa muzical;
lucru. Este un alt moment fiecare loc de muncă de pe BENEFICIARUL : — Cei murile specifice şi economi­ Numai în cele 10 luni care rou si ale adunărilor de
foarte important, întrucît cele două platforme. Astfel mai mulţi furnizori livrează sit în primele zece luni din au trecut din acest on s-au grupe sindicale, extinderea
aceste instrucţiuni trebuie că oamenii se adaptează bine utilajele la montaj. Ne­ acest an 221 de tone de cheltuit peste două milioane iniţiativelor oamenilor mun­
să fie cunoscute de între­ din mers noilor cerinţe. în cazuri avem uneori cu cali­ metal, din care 44,5 tone de de lei pentru echipament de cii ce se aplică lă noi în
gul personal muncitor, pe cursurile de perfecţionare tatea construcţiilor metalice, laminate. protecţie şi uzură, măsuri secţii, perfecţionarea teh- DEVA : Piu:
tot fluxul tehnologic. Aici introducem operativ pre­ prinVte de la I.M. Aiud şi de securitatea muncii în nico-productivă a muncitori­ (Patria); Alb
punem în funcţie, ca să darea şi însuşirea noilor I.M.C. Bocşa — arăta tova­ ...SI DE secţii, alimentaţie, asigura­ lor şi ridicarea continuă a reche neagr;
zic aşa, mijloacele muncii prescripţii. De asemenea, răşul ing. Pamfil Cuteanu, rea microclimatului şi pentru gradului lor de calificare, a (Aria); HUNI
venturile
lui
politice de care dispunem : au loc dezbateri pe cazuri de la serviciul investiţii al COMBUSTIBILI alte măsuri de protecţia nivelului de cunoştinţe teh­ (Flacăra); Zm
afişarea instrucţiunilor la de indisciplină tehnologică, I.V. Călan. ŞI ENERGIE muncii de care beneficiază nice, politico-ideologice şi seriile 1-H (ă
locul de muncă, dezbateri ori ‘ie cîte ori se ivesc si­ personalul muncitor din în­ de cultură generală, modul veche (Constr
in adunările de partid, tuaţii. + Colectivul de muncă treprinderea noastră. cum se asigură informarea TROŞANI ; S<
I-II
riile
(Un
sindicat, U.T.C. şi altele. Am arătat ce este bun, al întreprinderii desfăşoară, cule (7 Neien
— Ce mărci noi de oţe­ Interlocutorul nostru a dar şi ce es*e rău într-o zi totodată, o activitate susţi­ „ZIUA politică a oamenilor muncii şura rea • Ni
luri aţi asimilat anul a- mai subliniat faptul că de muncă, la aglomerator. nută şi responsabilă pentru ORGANIZATORULUI membri de sindicat. Au kleby (Republi
Cianura şi
cesta ? deşi colectivul oţelăriei nr. Asupra aspectelor negat've economisirea combustibililor DE GRUP“ vorbit despre experienţa lor ploaie (Culţi
— Anul acesta am intro­ 1 a obţinut unele rezultate solicităm să se aplece mai şi a energiei electrice — sar­ şi şi-au expus opiniile şi ria (Muncilor
dus în fabricaţie 3 mărci bune în îmbunătăţirea ca­ mult factorii, vizaţi pentru a cină importantă pusă în fa­ Comitetul sindicatului de sugestiile Vasile Sinjorzan, CAN ■ -.Aval
,ONl
resc);
noi, fiecare avînd exigenţe lităţii oţelului, el mai are le remedia şi preveni în vi­ ţa noastră de conducerea la I.V. Călan organizează secţia furnale, Petru Sip, din munţi (a
pentru prăjini de foraj la încă rezerve nefolosite şi itor, mai cu seamă în pri­ partidului. Activitatea neobo­ trimestrial „Ziua organizato­ cocserie, Vasile losub, sec­ Trila : Uri
acestora
mare adîncime, alta pen­ că valorificarea preocupare vinţa bunei folosiri a forţei sită desfăşurată în această rului de grupă", cu care torul mecano-energetic, or­ culeasă, serii
formează
o
citoresc);
AN:
tru inserţie în anvelope, a- permanentă a organizaţiei mecanizate d n şantier, for­ direcţie de către toţi oame­ prilej se face un larg ganizatori de grupă sindi­ legerea ginere
:
dică aşa-zisul cord metalic, de partid. ţă chemată să impulsioneze, nii muncii, în frunte cu co­ schimb de experienţă şi o- cală şi alţi tovarăşi. (I. M. toresc); URIC
York,
New-ţ
dc care se vorbeşte şi în nu să încurce ritmul de con­ munişti, s-a concretizat în pinii pe teme privind orga­ Popa, I. lacob, Gh. Bucur, I-II (7 Neicml
Planul naţional unic de Convorbire realizată de strucţie şi montaj, cum am realizarea în cele 10 luni nizarea şi desfăşurarea în­ Gh. Ştefan, din colectivul Brigada spec
dezvoltare economico - so- CORNEL ARMEANU văzut că se mai întîmplă... care au trecut din acesit on trecerii socialiste, stimularea nostru din Călan). roşie); ORAŞ'J
proape cumin
Aripioară sau
Colectivul de muncă al La S.M.A. Praştie recolta, lată un motiv se­ căra); GEOAC
risul mamei <
S.M.A. Orăştie a acumulat rios de reflecţii şi pentru tură); HAŢEG
un avans de peste 5 pro­ specialiştii din C.A.P., care (Popular); Bl
cente la îndeplinirea planu­ au obligaţia să supravegheze bărbat, altă f :
CAlan
I-II:
lui de venituri a'1 perioadei Rezerve însemnate pentru creşterea eficienţei direct în cîmp calitatea lu­ cială (Casa
care a trecut din acest an, crărilor agricole efectuate Ţinutul uitat
iar la cheltuieli a înregistrat activităţii mecanizatorilor de mecanizatori. Iunie); SiMEr
o însemnată economie. Cu Trecerea la calcularea de aproape fe
rc.şul); 1LIA :
cea mai mare contribuţie la depăşit prevederile planului niat că abaterile de la dis­ care se prezintă cu restanţe ţii şi secţii de mecanizare. producţiei nete în S.M.A., altă femeie,
realizări se înscriu mecani­ la cultura grîului. ciplină săvîrşite de unii me­ însemnate la realizarea pla­ Calitatea slabă a reparaţi­ începînd cu anul 1979, obli­ (Lumina); TE)
zatorii din secţiile şi forma­ Dezbătînd cu răspundere canizatori ca Ion Teuşan, nului de venituri. De aseme­ ilor efectuate la unele trac­ gă colectivele de mecaniza­ gloriei (Miner
Recv
LARI :
ţiile de muncă de la C.A.P. muncitorească sarcinile ce Ştefan Cibu şi losif Rădules- nea, aşa cum sublinia şeful toare şi utilaje, cît şi lipsa tori din aceste unităţi să (Muncitoresc).
Jeledir.ţi. Mărtineşti, Dîncu revin mecanizatorilor — în cu umbresc eforturile pe ca­ secţiei de mecanizare din pieselor de schimb sînt fac­ realizeze un salt calitativ în
Mare, Iurdaş, complexul in- lumina obiectivelor stabilite re 'le foc ceilalţi mecaniza­ Beriu, Ion Şendrescu, din tori care au determinat nu­ întreaga lor activitate, pu-
tercooperatist de creştere şi de Congresul al Xl-lea şi tori, cum sînt Nicolae Chi- cauza absenţelor nemotivate meroase ore de staţionări, nînd accentul pe folosirea
îngrăşare a taurinelor şi alte­ Conferinţa Naţională de rilă, loan Dobra, Ion Dăni- şi a învoirilor, numai !a a- în special la lucrările în po­ cu înalt randament şi efi­
le. Fireşte, pentru aceste partidului, a indicaţiilor lă, Aurel Arghifan, Ion Roşu ceastâ secţie s-au înregis­ micultură. Pe bună dreptate cienţă economică a bazăî
rezultate mecanizatorii me­ desprinse din cuvîntarea se­ — sâ-i numim pe cîţiva din­ trat în unele luni de vîrf tehnico-materiale, pe scurta­ Timpul prob;
rită toată lauda. Fără a cretarului general al parti­ tre cei mai harnici — pen­ de campanie cîte 400—500 llie Roşu afirma că mecani­ rea perioadelor de efectua­ 10 noiembrie :
minimaliza cu nimic realiză­ dului, tovarăşul Nicolae tru a folosi raţional tractoa­ ore nelucrate ! Evident, a- zatorii din secţia care de­ re a lucrărilor agricole şi general închişi
variabil. Izolat
pu­
serveşte
C.A.P.
Pricaz
rile, trebuie subliniat faptul Ceauşescu, la Consfătuirea rele şi maşinile agricole, ceasta înseamnă că o parte teau să-şi aducă o contri­ îmbunătăţirea calităţii aces­ nala burniţă. \
că măsura reală a eforturi­ de lucru consacrată proble­ pentru a reduce cheltuielile din tractoare si o serie de tora. Materializarea cu soc- fia în general
peratura va
lor depuse o dă nivelul re­ melor agriculturii din fe­ la 1 000 lei venituri şi a maşini agricole au staf ne­ buţie mult Diffl însemnată Ia şes a unor asemenea cerin­ ; noaptea între :
coltelor obţinute de unităţi­ bruarie a.c. — oamenii creşte producţia agricolă. folosite, întîrziindu-se efec­ Creşterea producţiei de ce­ ţe impune o preocupare iar ziua între
le agricole deservite, care muncii de la această unita­ Faptul că unii conducători tuarea unor lucrări agricole reale păioase. Erbicidarea susţinută din partea organi­ de. Local mai i
sînt rodul nemijlocit al pre­ te au reliefat însemnatele ai formaţiilor de lucru nu cu influenţă hotărîtoare a- culturilor s-a făcut însă du­ zaţiei de partid şi a consi­ ţ3 frecventă
seara,
ocupării pentru efectuarea rezerve ce trebuie mai bine manifestă exigenţa cuvenită supra recoltei. Nu trebuie pă placul mecanizatorilor, liului octmşnilor muncii de ?cntru 11 şi 1
la timo şi de calitate a lu­ valorificate în scopul îm­ faţă de lipsurile existente în uitat însă că răspunderea nerespect-îndu-se ■ regulile a- la S.M.A. Orăştie peairu T*. Vreme in gem
crărilor cuprinse în tehnolo­ bunătăţirii în continuare a organizarea muncii, are re­ pentru întronarea unui spi­ grolehnice impuse de lucra­ dicarea continua ă pregătirii să, cu cerul
gia fiecărei culturi. Sub a- propriei activităţi şi sporirii percusiuni negative asupra rit ferm de ordine şi disci­ rea respectiva. Ca urmare, politice şi profesionale a Izolat se vor s
niţe şi ploi sla
cest aspect se poate arăta producţiei agricole în anul îndeplinirii planului, cum plină o poartă nemijlocit lanurile s-au îmburuienat ex­ tuturor mecanizatorilor. se va produce
că doar C.A.P. Orăştie a 1979. Inţre altele s a subli­ este căzu! secţiei din Căsîău conducătorul fiecărei forma­ cesiv şi a fost diminuată N. TÎRCOB