Page 35 - Drumul_socialismului_1978_11
P. 35
VINERI, 10 NOIEMBRIE 1978 Pag. 3
dialog cu cititorii
INE ' FAPTA DE PIONIERI
ţ „inelul e de aur", „A-
^ parţine unei mămici",
<le a-
Uij ; Afi întrebat, vă răspundem „Dar cine e mămica ?",
1 „Aici, unde l-am găsit, a
ţ fost ieri după-masă şe-
Pro- CE MC LV RELE DE PE JIV — ÎN SCHIMB
Marina Gurban — Pră-
ţiile art. 63 din Legea nr.
. nasc de părinţi". Intrebâ-
fraţi - văleni. Plata pensiilor pen 3/1977 pentru a fi jx?nsio- \ dinţa cu comitetul cetăţe-
\ rile puse şi presupunerile
face
de
eooperativizată
se
ate- DE EXPERIENŢĂ tru ţăranii clin zona ne- nat. făcute de elevii clasei a
Vll-a C (Şcoala generală
Gaura Creţ — Deva.
a ger- Oficiul central de plata Răspunsul e negativ. \, nr. 1 Deva) n-au primit
pensiilor Bucureşti în mod
■rii eşalonat (după numărul ţ răspuns. „Să-l ducem la
Două cenacluri literate, re, a cărei existenţă pre mai sirinsă colaborare, fapt deciziei). Nicolae Miha — Buceş. . direcţiunea şcolii" — au
legaţie prin tradiţie de bă- supune o interferenţă acti ce denotă o trăire, intensă 1 hotârit. Şi l-au dus. Au
trinul Jiu, - „Panait kirati vă a ideilor. In schimbul a tâmpului propriu, a dra Silvia Micloşoni — Haţeg. Puteţi solicita pensionarea ^ trecut două săptămini de
ms— - Vaie<a Jiului' din Petro de preocupări intre cele gostei pentru creaţie, pen Conform legislaţiei în vi la împlinirea vîrstei de 58 ■ atunci. N-a venit nici o
1
1
şani şi „Columna" din Tg. două cenacluri a stat şi tru ceea ce respiră şi se ani. ’ mămică să se intereseze
Podul goare, problema dv. nu
Pre Jiu — s-au întâlnit intr-un perfecţionarea creaţiei lite vede înainte ca giridul să poate fi rezolvată favora \ de pierderea bijuteriei,
turilor fructuos schimb de expe rare a fiecărui membru de devină prin rostire cuvîni, Vaier Neag — Brădăţel. i s-o primească şi să adre-
1
\ pe rienţă. Organizat nu numai cenaclu, cu alte cuvinte şe rar priveliştea, prin trans bil.. Atît perioada de incapaci / seze un „mulţumesc" cp- ,
e Htc- din necesitatea unui dialog dinţei e de lectură pro- punere, imagine. Dumitru Ciobotea — Te- tate temporară cit şi pe ' piilor din clasa a Vil-a C. ţ
litevar între membrii ce priu-zise (activitatea de la rioada concediului de odih
naclului, dor şi din dorinţa borator) a fost afirmată D. DEM IONAŞCU liue. Dacă aveţi 10 ani ve nă constituie vechime în
de a găsi noi modalităţi de prin lecturile făcute de chime, puteţi solicita pen muncă. Codul muncii se
apropiere a creaţiei lirice poeţii şi prozatorii Con sionarea în ianuarie 1979, poate procura de la libră
de muncă şi preocu,pările stantin Clmpean, Mircea Dialog pe aceeaşi conform art. 13 din Legea rii sau „Cartea prin poş
oamenilor, de a răspunde Andraş, Dumitru NechiPor, tă". mm
prin ea dezideratului pus Maria Dincă, Natalia Man, rir, 3/1977.
Ra- scenă
; do conducerea partidului în Adrian Caucar, loan Chiraş, Petru Pascolescu — Bă- Victor Hănţulie — Balşa. CHEF DE BUCUREŞTI
Kevis- faţa amplului festival naţio Ştefan Noghy, lan Pascal
trierul nal aJ muncii şi creaţiei Vlad, Silviu Matei, Adrian In cadrul Festivalului na trîna. Neavînd 10 ani lu Neavînd lucraţi minimum
m ele ţional „Cintarea României", .30 de ani şi nici vîrsta de Vasile Moldovan din
as „Cintarea României", schim Pop-a din Valea Jiului şi şi-au dat întâlnire, pe scena craţi din care cel puţin 5 Cri şei ar, ins lără ocupaţie
ul etin bul de experienţă de la Ion Nicolae Diaconu, A- ani în sector de stat şi 5 60 ani, nu puteţi solicita precisă, avea şi el un
olclo- drian Frăţii â, Romeo Ion es Casei orăşeneşti de cultu
10,45 Tg. Jiu şi-a relevat pe de ră, formaţiile artistice ale ani în sector agricol coope pensionarea pentru munca vis: să ajungă în Bucu
uletin plin utilitatea. Pentru că — eu, Ion Guran, Vasile Go secţiei transport din cadrul ratist nu îndepliniţi condi depusă şi limită de virată. reşti şi să-i tragă un chef
emic- dincolo de vizitele la Co gonea şi alţii din oraşul de pomină. Nu lucra ni
Publi- loana Infinitului, la Casa gazdă. I.V. Călan şi cefe ale şco căieri. De bani insă nu I
de lii profesionale. Cu acest
noara memorială de la Hobiţa, la Evident, schimbul de ex prilej au fost prezentate ducea lipsă, ştiind prin
12,35 Mănăstirea Tismana, care perienţă a fost uitil şi pen programe ale brigăzilor ar tot felul de invîrteli du
13,00 au întregit emoţionant în tru clarificarea altor pro . .de la cabmetiu J
StTl- tistice, montaje literare, re bioase şi „bişniţarii" să-i
iojur- tâlnirea - şedinţa de lucru bleme legate de activita citaluri de poezie, momen scoată şi din piatră sea
cco- a celor 40 de poeţi, proza tea cenaclistă. Atât ce te vesele, muzică populară .ggg|ţle eonsulmţii juridice ' J că. Şl cum ii scotea, aşa
v ba- tori şi plasticieni s-a trans naclul „Columna", cit şi
B-u- şi uşoară. Au fost, de ase de iute ii şi prăduia.
S-oli-şti format intr-un adevărat „Panait Istrati", şi-ou pre menea, prezenţi soliştii vo Rivnind să arate ce poa
popu- spectacol de creaţie. A zentat interesante proiecte cali şi instrumentişti. Cu a- te „hărnicind" din greu
Urie ; atras atenţia poezia închi legate de publicistică şi Atribuţiile formaţiilor J
ereţe; cestea s-a încheiat dialo să dea pe git dt mai
Rap- nată aniversării a 2050 ani confruntarea cu publicul, gul pe aceeaşi scenă al multe pahare ou „tărie",
Sem- de la întemeierea primului anunţind pentru perioada formaţiilor artistice din o- civile de pompieri [ a izbutit să se facă cu
I Ca- stat dac centralizat şi in imediat următoare manifes
O z1 raşul Călan, cele care s-au noscut. După ce s-a cher-
Non dependent, condus de Bu- tări bogate înscrise sub clasat pe primele lacuri La cererea unor cititori oi materiale ce se află în pe ehelit, a pătruns in cine
rebista, poezia dedicată o- genericul ediţiei a N-a a urmînd să participe in a- ziarului subliniem mai jos ricol în caz de incendii sau matograf, unde rula un
ictua- mului muncii contemporan, Festivalului naţional „Cin ceastă lună la finala între ce atribuţii au formaţiile ci de calamităţi naturale ori film poliţist, şi a încercat
nânia eroismului acestuia, mcw- tarea României". ce rii' între cele mai bune să-1 întreacă în fapt pe
vals; cind definirea unui peisaj Cele două cenacluri, le vile de pompieri. catastrofe; participa la ac eroul negativ de pe
te — Iernaţii, iar în luna decem Apărarea împotriva in- ţiunile pentru apărarea îm
Satul spiritual tot mai divers, dar gate prin tradiţie de bă brie a.c. va avea loc gafa cenaiilor; a proprietăţii so potriva inundaţiilor, evacuea ecran. A început scanda
a* — aflaf în continuă maturiza lanul Jiu, şi-au propus o laureaţilor. lul, s-a legat de specta
timi- cialiste şi a bunurilor per ză apa din subsoluri, cana tor/, a ultragiat, şi orga
i viţii; sonale constituie o proble le tehnologice şi din alte
lopu- mă de interes naţional la puncte deosebite ale între nul de ordine, care veni
^vista se să-l tempereze, ame
De- care trebuie să participe or prinderilor şi instituţiilor; ninţi nd şi cu „brişcă".
con- ganele de stat, organizaţiile participă la efectuarea de
zaţii- deblocări şi înlăturarea dă- Judecat conform Decretu
otim- economice şi obşteşti, toţi lui 153, a fost condamnat
lare ; cetăţenili ţării, Aşa cum rîmoturilor. provocate de ca ta două luni închisoare.
ei — prevede Decretul 232/1974 lamităţi naturale sau de
la catastrofe ; execută măsuri Ce-a căutat, a găsit. ţ
steag (republicat în 1978), atribu le stabilite de conducerile V
pro- ţii importante în acest do
-20,00 unităţilor socialiste pentru
meniu revin formaţiilor civi 1 PAZNICI LIPSA ^
le de pompieri. Acestea des prevenirea pericolului incen i LA APEL l
făşoară activitate pentru cu diilor pe timpul repunerii în
noaşterea şi respectarea funcţiune a instalaţiilor teh • I
normelor de prevenire şi nologice avariate de cala / In urma unor controale ţ
mităţi naturale sau catastro
stingere a incendiilor; e- ,1 efectuate de organele de l
fe. Sarcinile personalului for
alide fectuează controale asupra maţiilor civile de pom ţ miliţie asupra - modului )
u- modului în care se aplică i cum se face paza ob- )
I-II pieri, corespunzător atribu ) şte as că In satele comunei (
: A- normele de prevenire şi stin ţiilor prevăzute la art. 34
Juan gere a incendiilor ; fac pro din decret şi enumerate mai ţ Rapoltu Maire, au fost ?
îrlie, puneri pentru înlăturarea i daţi lipsă h apel Bu- ..
•uşea sus, se stabilesc prin planu ' ciuma n Man a se, Făcâleţ l
PE- neregulilor constatate şi ur rile de apărare împotriva
, se- măresc rezolvarea operati incendiilor ale organizaţiilor ţ Florea şi Boga Viorel, din i
snta- i Rapolţel, Boilcean loan şl )
esfâ- vă a acestora ; intervin cu socialiste, sau după caz ale
Nic- Aspect de la secţia Wilnilrie (condusă de Doina Basara.lt), a cooperativei „Drum operativitate pentru stinge birourilor şi comitetelor exe Niţă loan, din Bobii na, i
ENI: nou“ Hunedoara, un.de lunar se depăşesc sarcinile de plan cu 2—3 la sută. Tinerii — care rea incendiilor şi salvarea cutive ale consiliilor popu \ Iov Romulus, din Baiu, i
de constituie majoritatea colectivului — dovedesc mult talent şi dragoste pentru meseria t Meşlereagă Nicolae, din }
săto- aleasă. Foto: ION VLAD persoanelor şi a bunurilor lare. / Rapoltu'’ Mare. Toţi dor- ş
? UL-
cito- I meau liniştiţi acasă. A i
cana Era prin 1972. La coloa către U.M.T.C.F. Deva in banii şi două adrese prin — Ca cetăţean al comu — Am muncii la S.U.T. ţ face de pază nu-i o J
PE“- na U.M.T.C.F. din Baia de care propunea desfacerea care il chemăm să. se re nei cum se comportă N.B. ? Deva şi m-am lăsat.
oeri- Criş s-a prezentat un om. contractului de muncă al încadreze. — Nu ascultă de nimeni. — De ce ? s chestiune benevolă, ci ţ
lun- — Aş vrea să mă anga- . şoferului indisciplinat.’ — S-a prezentat ? A fost planificat la paza _ 12 12 o obligaţie cetăţenească «
A- ţ prevăzută de lege. Şi. ci- r
mci- jez la dumneavoastră. — Socotesc că am proce ■— Nici vorbă. In schimb obştească, dar n-a făcut-o. La cei patruzeci şi ceva ( ne nu respectă legea, su- \
lew- — Ce meserie aveţi ? dat legal cind am propus a trimis o sumedenie de Nu plăteşte contribuţia in de ani Nicolae Bocşer este
sriile — Sint şofer. scoaterea din unitatea noas scrisori în toate părţile, a bani, nici cea votată pen un om în deplină putere ) portă consecinţele ei. Aşa 1
: Unitatea avea nevoie de tră a lui Nicolae Bocşer — solicitat audienţe invinuin- tru construirea căminului şi ar putea munci fie la 1 că şi paznicii lipsă la )
caua conducători auto, aşa că spune Sabin Meluţ, şeful du-ne hi fel şi chip : că cultural din Mihăileni, nu volan, fie la alte munci. ) apel au fost sancţionaţi j
tă a- angajarea s-a perfectat re Dar, cum se vede, nu vrea.
ia) ; ţ cum se cuvine. Le-am dat l
Fla- pede. Nicolae Bocşer, din Stă toată ziua acasă, um • numele pentru ca să-i ştie -
Su salul Mihăileni, comuna blă hai-hui prin satele din întreaga obşte şl să fie şi
7
cul- Buceş, venea de la Auto Indiseipliixatul nu munceşte, dar jur, fără treabă şi nu sa
ame baza din Brad, unde i se sfieşta să trăiască pe spi altora de învăţătură !
Alt desfăcuse contractul de narea soţiei, muncitoare la
rii le muncă din iniţiativa între se agaţă mereu de prevederile legii
spe Brad, care afirmă :
ră) ; prinderii, motivul fiind că — l-am spus de atîlea \ CERTAŢI CU ORDINEA \
(11 el furase un fierăstrău me ori: „Du-le măi omule şi
atit canic şi fusese condamnat. coloanei. Aveam alunei — nu respectăm sentinţa ju munceşte undeva", dar nu
Mu- Conducerea coloanei a aflat participă la muncă patrio vrea să audă. Ştiţi, pămînt Cine vizitează Incinta
bat-, acest lucru, însă nu şi-a avem şi acum — un colec decătoriei, că nu vrem să-l tică. n-avem decît foarte puţin, gospodărească a C.A.P. )
i-ir tiv bun, harnic, deci N.B. reintegrăm... Acesta este, deci, Nicolae Sălaşu de Sus rămine cu \
îiua făcut probleme şi a dispus făcea notă aparte, iar toate Memoriile şi audienţele Bocşer. Să vedem acum animale nu ţinem şi ne e
HE- să i se încredinţeze noului metodele pe care le-am în solicitate de N.B. au făcut greu cu o singură retri o impresie deloc plăcută, L
oşu încadrat o maşină. Treaba cercat pentru a-l corecta să se deplaseze în salul ce solicită el în audienţele buţie, că băiatul este ma datorită dezordinii care t
a mers bine un timp, a- şi scrisorile pe care le tri te, la liceu şi are nevoie aici se simte ca la ea «
poi N B a început să-şi dea au dat greş. Mihăileni mai multe comi mite în toate părţile. Ne-a de multe lucruri. Eu nu acasă. Un autocamion |
— Conducerea unităţii —
sii . care au încercat . să-l
arama pe faţă : vocifera la ne-a relatat Sergiu Orbonaş, determine pe nemulţumitul spus-o chiar cel in cauză : pot să-l lămuresc pe Ni vechi, care a lest aban
ordinele conducerii unităţii, inspector principal la bi cetăţean să se prezinte la — Vreau să se respecte colae să intre în rînd cu donat, furaje şi lemne
nu pleca in cursele- coman roul personal al U.M.T.C.F. lucru la coloana din Baia legea, căci consider ilega oamenii...
date, stătea cu maşina în Deva — a aprobat propu de Criş. Simion Chifor, pri lă desfacerea contractului Să fie situaţia lui Nico împrăştiate peste tot (deşi
meu de muncă de către
irit garaj zmnd că e stricată. nerea coloanei din Baia de marul comunei Buceş, ne coloana Baia de Criş. lae Bocşer fără ieşire, ţi- fa capitolul bază furaje
ră unitatea este deficita
în 7 s-a atras alenţla asupra Criş. spunea în legătură cu a- nîndu-se seama că s-au
rul acestei comportări, a fost — Lui N.B. nu i-a con /Teste încercări; — In ce sens ilegală ? încercat cu el o mulţime ră — n.n.), maşini agrico
•m- avertizat să se încadreze — Adică nu am avut a- de metode ? Nu este deloc. le de izbelişte sint clteva
s-u- în disciplina muncii, cole venit. — Personal am stat de bateri de la disciplină. Se care acţionat in conti din motivele ce dau I-
m- gii l-au sfătuit şi ei in a- — Nu. A strigat, a ame nenumărate ori de vorbă
isă ninţat, a zis, că ne dă în cu Nicolae Bocşer, sfătuin- — Alta e părerea condu nuare cu mai multă perse maglnea lipsei oricărui
de, cest sens, dar toate se lo du-l să se încadreze unde cerii coloanei. Dar, cum verenţă de către opinia pu spirit gospodăresc din
ra veau de atitudinea refrac judecată, ; va, arătindu-i că este ne ştim, aţi fost chemat de blică. pentru a-l determina partea conducerii C.AP.
ma tară a im fj.'B. : — V-a şi dat. firesc ca un om cu o me 2 ori să vă reîncadraţi la pe N.B. să lase la o parte şi (de ce nu ?} a primă
şi — Lăsaţi-ină, ’-rfi pace ! Ce — Da, iar Judecătoria din serie ca a lui să stea de vechiul loc de muncă. De cărarea lăturalnică. Un om riei comunei. Pe and vom
aveţi cu mine ? Fac ce Deva, considerind tardivă geaba. Nici n-a vrut să ce nu v-aţi dus ? în putere, sănătos nu poate putea consemna veşti mai
>a- bre au !... decizia de desfacere a con audă de aşa ceva; A in- — Fiindcă acolo nu mai sta cu braţele încrucişate bune despre aspectul
oy. Cind abaterile lui N.B. tractului de muncă, a hotă- cadrat-o pe nevastă-sa în vreau... cind ţara întreagă munceş gospodăresc al acestei u-
\v- s-au adunat, conducerea tît sări achităm retribuţia cîmpul muncii şi toată fa t— De ce nu v-aţi înca te !
int coloanei din Baia de Criş pe 3 luni şl să-l reînca milia trăieşte din retribu drat în altă parte căci şo nităţi ? ţ
a întocmit două referate drăm. I-am iritnis omului ţia ci. feri se caută peste lot ? TRAIAN BONDOR
ir-