Page 37 - Drumul_socialismului_1978_11

ANUL XXX

NB. 6 538

SÎMBÂTĂ,
11 NOIEMBRIE

1978

pagini — 30 bani

Vizita de stat a preşedintelui

Austriei In România

în municipiul Braşov
Vineri dimineaţa, pre­ ţocamioane, dr. Rudolf du-şi propriile cerinţe şi
şedintele federal ai Repu­ Kirchschlăger şi persoane­ furnizînd un număr, impor­
blicii Austria, dr. Rudolf le care îl însoţesc au fost tant de autocamioane şi
Kirchschlăger, împreună întâmpinaţi de ministrul in­ autovehicule pentru export.
doamna Hernia Kirehschlă- dustriei construcţiilor de Relevînd eforturile care
ger au vizitat întreprinde­ maşini, de primarul muni­ se depun pentru diversifi­
rea specializată în produc­ cipiului, de numeroşi mun­ carea gamei de motoare şi
ţia de autocamioane din citori care au făcut pre­ a tipurilor de autovehicu­
Braşov, unele obiective so- şedintelui Austriei o căl­ le, gazdele au subliniat im­
cial-culburale, precum şi duroasă primire. portanţa pe care colectivul
monumente istorice şi de Vorbind despre industria întreprinderii din Braşov o
artă d.in acest oraş. românească de autocamioa­ acordă colaborării cu firma
La întreprinderea de au- ne, directorul general al austriacă „Steyer", care po­
centralei de resort a ară­ sedă o bună experienţă în
tat că România se situea­ acest domeniu.
Asfăzi, posturile ză între primii şase mari
Echipa de Instalatori de La X.C.S.H., eoiuluftS. de comunistul Gaşjxar Unk, execută noastre de radio şi producători de autovehicu­
instalaţia do ungere a zonei a treia a noului laminor de semifabricate 2, do po- platfor­ le din Europa, acoperin- (Continuare în pag. a 4-a)
ma C.S. Hunedoara, lucrare ce se află la avana faţă de grafic. televiziune vor trans­
Foto: VÎRGII. ONOIU
mite direct:
în jurul orei 9,30 : Tmrăsni «OUE CEWSCU
Contribuţia tot mai eficientă a laminatorilor Solemnitatea sem­ » >
nării documentelor
oficiale româno-aus-
ia creşterea valorii producţiei nete triece. a primit delegaţia
în jurul orei 10,30 :
Colectivul laminorului de lizat deja peste 95 La sută pe ridicarea responsabili­ Ceremonia plecării
800 mm de Ia C.S. Hune­ ain aceasta cantitate de­ tăţii colectivului, care are Ci. al PJiJ.
doara se apropie cu paşi monstrează că, chiar în un rol determinant în di­ preşedintelui federal
fermi de înfăptuirea, îna­ cursul acestei luni, ei îşi mensionarea valorii pro­ al Republicii Austria
inte de termen, a angaja­ vor respecta cuvîntul de ducţiei nete realizate în dr. Rudolf Kirchschlă- To vară şui Nicolae statului nostru în edifica­
mentului reînnoit luat în întrecere. Confirmarea o combinatul hunedorean, ger care, împreună Ceauşescu, secretai’ general rea societăţii socialiste mul­
prin faptul că pefto 82 la cu doamna Herma al Partidului Comunist Ro­ tilateral dezvoltate, politi­
■ NOUL MItOAMJâM ECONOMIC^ FINANCIAR sută din totalul producţiei Kirchschlăger, a făcut, j mân, preşedintele Republi­ ca constructivă şi princi­
sale o constituie laminate­ cii Socialiste România, a pială a României de prie­
le cu valoare superioară la invitaţia preşedin- | primit, vineri, 10 noiem­ tenie cu toate ţările socia­
realizate din oţeluri alia­ telui Republicii So­ brie, delegaţia Comitetului liste, de colaborare cu toa­
întrecerea din acest an. găsim mai ales în con­ te şi înalt aliate. Cu răb­ Central al Partidului Mun­ te statele, fără deose­
Iniţial, angajamentul pre­ tinuitatea ritmului înalt dare şi mult tact, această cialiste România, to­ citoresc Socialist Ungar, bire de orinduire socia­
vedea realizarea peste pla­ de producţie existent responsabilitate colectivă varăşul N i c o I a e condusă de tovarăşul Ovari lă, de contribuţie activă la
nul anului 1978 a unei pro­ în cadrul secţiei, pe este orientată' cu precăde­ Ceauşescu, şi a to­ Miklos, membru al Birou­ soluţionarea problemelor
ducţii de 2 000 tone lami­ care laminatorii sînt hotă- re spre creşterea producti­ lui Politie, secretar al C.C. complexe ale lumii con­
nate. Cu prilejul-adunării rîţi să-l situeze încă din vităţii muncii, concomitent varăşei E l e n a al P.M.S.U. temporane.
generale a oamenilor mun­ acest trimestru la nivelul cu îmbunătăţirea parame­ Ceauşescu, o vizită Secretarul general al In cadrul întrevederii au
cii din cursul lunii iulie cerinţelor din primul pă­ trilor calitativi ai lamina­ de stat în România. P.C.R. a înfăţişat pe larg
a.e., colectivul şi-a îmbu­ trar al anului 1979. telor. Receptivitatea fiecă- preocupările partidului şi (Continuare în pag. a 4-a)
nătăţit angajamentul, ho- Insistînd pe direcţia per­
tărînd să dea supli­ fecţionării neîntrerupte a SABIN lONESCU
mentar 5 000 tone la­ producţiei şi a muncit, co­ Tovarăşul
minate. Faptul că pînă în mitetul de partid şi con­ IN ZIARUL DE AZI:
prezent laminatorii au rca- ducerea secţiei pun accent (Continuare în pag. a 2-a)
• VIATA DE PARTID: Or­ Nicolae Ceauşescu va
dinea şi disciplina —
Industria oraşului Brad a realizat planul probleme de care de­ efectua o vizită de
pinde hotărîtor redre­
pe primii 3 ani ai cincinalului sarea producţiei de prietenie în Iugoslavia
cărbune
Prin eforturile unite ale prestigiu are la bază de­ Merită totodată subliniat • Toiul se cîşligă prin
oamenilor muncii din uni­ păşirea productivităţii mun­ faptul ca sporirea produc­ muncă T o v a r ă ş u l Nicolae Republicii Socialiste Federa­
tăţile economice alo oraşu­ cii planificate cu 7 200 lei ţiei este însoţită de stărui­ • Locul directorului de Ceauşescu, secretar general tive Iugoslavia, preşedintele
lui Brad, de la începutul pe fiecare lucrător. Prin toare eforturi pe tărîmul liceu — în mijlocul e- al Partidului Comunist Ro­
actualului cincinal au fost valorificarea avansului de levilor şi al discipline­ mân, preşedintele Republicii Uniunii Comuniştilor din Iu­
acumulate • importante spo­ timp cîştigat, colectivele de reducerii consumurilor spe­ lor fundamentale Socialiste România, va efec­ goslavia, o vizită de priete­
cifice. Astfel, în primele 10
ruri de producţie, ceea ce muncă brădene vor reali­ tua, la invitaţia tovarăşului nie în Iugoslavia, în cursul
a făcut ca sarcinile reveni­ za peste prevederile de luni din acest an, pe an­ • Mireasa era „suferin­ losip Broz Tito, preşedintele acestei luni.
te economiei oraşului pe plan ale primilor trei ani samblul oraşului Brad s-au dă" şi totuşi nunta a
primii trei ani să fie în­ ai cincinalului o producţie înregistrat 6 milioane Iei avut loc
deplinite cu mult înainte do industrială în valoare de economii la cheltuielile ma­ • S P O R T
termen. Acest succes de 43 milioane lei. teriale de producţie. In unităţile Consiliului intercooperatist Geoagiu

Strîngerea recoltei şi efectuarea
Cum este pîinea fabrica­ păr, de obicei, pîine de 2,40 nu-i facem cunoscut nume­ s-a dezvoltat mereu în ul­
tă la Deva ? şi 4,80 lei, care mi se pare le, ne-a spus : „Săptămâna timii ani, ca urmare a creş­
'Această întrebare am a- foarte bună. trecută am cumpărat pîine terii cererii de consum a araturilor—în faza de finalizare!
dresat-o mai multor locui­ Asemenea păreri ne-au de 4,80 lei, în miezul că­ populaţiei, iar colectivul a-
tori ai municipiului reşe-' fost oferite şi de alţi cetă- reia am găsit o jumătate cesteia face faţă cu răspun­
dinţa de judeţ, fn'-dorinţa ţeai cu care am stat de de băţ de chibrit . Un alt dere acestor cerinţe. Iată, Ţăranii cooperatori şi ştiuleţilor. Odată cu înche­
11
de a afla care este părerea vorbă şi ele conţin apre- cetăţean ne-a ' adus recent în cele 10 luni trecute din mecanizatorii din unităţile ierea recoltatului este ne­
lor despre calitatea acestui acest an, planul de pro­ agricole cooperatiste apar­ cesar să fie urgentată li­
indispensabil element al ducţie a fost depăşit cu ţinătoare' Consiliului inter- vrarea produselor la fon­
hranei. Cum se ştie, pîinea Despre acurateţea circa 2,8 milioane lei, iar cooperatist Geoagiu şi-au dul centralizat al statului,
este într-un anume fel o productivitatea muncii pe concentrat, în aceste zile, deoarece la acest capitol e-
carte de vizită a fiecărei lucrător cu aproximativ toate forţele pentru înche­ xistă încă mari restanţe.
localităţi, ea probînd nu miezului de pîine 13160 lei. ierea lucrărilor din campa­ Nici legumicultorii din
numai priceperea celor ce — Rezultatele, din punct nia agricolă de toamnă, Aurel Vlaicu nu au motive
o făuresc, ci şi modul de de vedere cantitativ, sînt respectiv a recoltării po­ să stea liniştiţi pînă ce
trai al oamenilor. Aşadar, meritorii. Dar eeîc cu pri­ rumbului şi a legumelor nu încheie strîngerea re­
cum e pîinea Devei ? cieri binemeritate la adre- la redacţie un cui ruginit, vire la calitate ? rădăcinoase şi vărzoase, coltei de rădăcinoase şi a
Gheorghc Muntean» : Eu sa brutarilor municipiului, scos — cum ne spunea — — Socotim că producem precum şi a arăturilor pe verzei, din care 100 tone
cumpăr de obicei franzelă care — cum o arată — din pîine. Asemenea „acci­ la Deva'pîine bună, apre­ suprafeţele care urmează se însilozează în unitate.
de 2,40 lei şi vă spun cu dau dovadă de multă pri­ dente" au mai fost semna­ ciată de consumatori. să fie însămînţate în pri­ Locul central pe agenda
toată sinceritatea că sînt cepere în munca lor, ofe- late în ultima vreme. Cum Graţian Alba, şeful unui măvara viitoare. Pînă la de lucru a mecanizatorilor
mulţumit de calitatea ei. rindu-ne o''pîine de bună ajung corpurile străine în schimb de producţie, inter­ finalizarea recoltatului tre­ îl deţine pregătirea recol­
lise Opreanu : Adevărul calitate, gustoasă şi hrăni­ pîine ? Ing. Doina Neagu, vine în discuţie: buie înmagazinată recolta tei viitoare. Suprafeţele ră­
este c'ă noi, cei din Deva, toare. şefa biroului plan-dezvol- — în ultima vreme nu de porumb de pe mai pu­ mase de arat reprezintă
mîncăm o pîine bună. De­ Acestea fiind zise, se cu­ tare din cadrul întreprin­ ţm minte să fi avut recla- ţin de 150 hectare, fiecare mai puţin de 700 hectare.
altfel, multitudinea de sor­ vine să spunem că uneori derii judeţene de morărit cooperativă agricolă avînd Folosind la întreaga capa­
timente ce le produce fa­ în miezul pîinii se găsesc şi panificaţie, ne spunea 5 TRA1AN BONDOR rămase suprafeţe cuprinse citate toate tractoarele des-
brica de pîine îţi dă posi­ corpuri străine. Un cetă­ — Secţia Deva din ca­ între 15—40 hectare, pe
bilitatea să alegi. Eu cum­ ţean care ne-a ■ rugat să drul întreprinderii noastre (Continuata în pag. a 3-a) care se lucrează la culesul (Continuaro în pag. a 2-a)