Page 38 - Drumul_socialismului_1978_11

DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

Viaţa de partid Bflr-qiagqBSHS

TjELfV
LA S.N. AN8NQASA:
Centribuţia tot mai eficientă In jurul orei S
misiune d
Palatul Itc
Ordinea şi disciplina — lemnitatea
documente
romă no-av
a laminatoriior In jurul orei li
probleme de care depinde Aeroportul
misiune d
(Urmare din pag. 1) problemele legate de asi­ nai Bucur
ceremonia
Măritor redresarea rui lucrător de la întreţi­ gurarea condiţiilor optime şedintclui
pentru creşterea vitezei de
Republicii
nerea sau exploatarea a- laminare, respectarea rigu­ Rudoilf H
producţiei de cărbune gregatelor şi instalaţiilor roasă a tehnologiei de în­ care împre
na Hcmta
faţă de înfăptuirea perse­ călzire a lingourilor, ridi­ ger a făei
verentă a măsurilor stabi­ carea calităţii laminatelor ţia preşed
Redresarea producţiei de că numai aşa ne realizăm lite în acest sens se re­ şi reducerea pierderilor de blicii Soci
tVubune a minei Aninoasa sarcinile de plan. S-a pus flectă în creşterea indicilor metal. nia, tovar
Ceauşcscu,
este o problemă centrală accent pe contrapontajul din ! intensivi şi extensivi de Pe tărîmul îmbunătăţirii răşci Elen
a preocupărilor organizaţiei subteran — o măsură care, folosire a laminorului în calităţii produselor — şi .o vizită
noastre de partid, a întregu­ respectată, va duce mai mult medie cu 1,5 ia sută peste ridicării pe această cale a ţara noasi
lui colectiv. Este o problemă la întărirea disciplinei în a- IZ,05 Curs do
niolă ;
care a fost recent analizată bataj, la respectarea celor nivelul planificat. Pe a- valorii lor — odată cu IZ,33 Cum spoi
temeinic — pînă la nivelul şase ore de lucru. In acelaşi ceastă bază şi angajamen­ creşterea cantităţii de la­ de aur a
minate supuse operaţiuni­
fiecărei brigăzi de mineri — scop s-a trecut la preluarea tul de sporire a producti­ (I) ;
Şi poate fi rezolvată, iar_ sar­ lucrului din mers, pentru că vităţii muncii a fost rea­ lor de cojire şi polizare sc 13.00 Publicitate
cinile de plan să fie înde­ s-a constatat că se pierde lizat şi depăşit. va extinde producţia de 13.05 Concert d
14.40 Incursiune
plinite prin respectarea fer­ piuit timp cu aşa-zisa „în­ — In ce priveşte ridica­ laminate livrate cu garan­ „La izvor:
mă, strictă, n ordinii şi dis­ călzire". rea gradului de scoatere ţii calitative multiple, du­ 15.00 România
15.30 Agenda ci
ciplinei muncii. Marea ma­ O măsură care cred că va de laminate bune din tona pă cum ne spunea tovară­ .16,00. 2" 7>tămîna
joritate a neajunsurilor con­ apropia mai mult conduce­ de oţel lingou, ne apro­ şul inginer Ladislau Be- ternă si ii
statate in această analiză — rea minei de probleme piem de 81 la sută — ne neş, şeful atelierului ex­ 15,20 Rugbi :
slaba aprovizionare cu ma­ reale, concrete ale producţiei informa maistrul principal ploatare cuptoare — linie. t— Noua
transniisiu
teriale a locurilor de mun­ şi de cele ale oamenilor este Ioan Dragota, secretarul „Ne pregătim temeinic — Cardiff ;
că, neregulile din transport, următoarea : o dată sau de comitetului de partid din sublinia dînsul — în vede­ 18.05 Antologia
lipsa pieselor de schimb, a- două ori pe săptămînă un secţie —, această sarcină rea intrării în fluxul dc tru copii
„Fraţii M
vansările reduse la pregătiri tovarăş din conducerea minei nefiind deloc uşoară dacă realizare a laminatelor din 19.30 Telejurnal
şi multe altele — sînt ur­ trebuie să stea de vorbă, la —ţjnem seama că procesul oţeluri de înaltă puritate, 19,50 Instanlane
intrarea, sau la ieşirea din
mări ale nerespectării ordi­ mină, cu minerii şefi de de laminare a oţelurilor obţinute prin retopirea e- 20.00 Telcencicl
nii şi disciplinei. întărirea cu caracteristici superioare lectrică a acestora sub zgu­ 20.40 Publicităţi
disciplinei şi exercitarea unui schimb. Aşa se vor cunoaşte 20,45 Film seria
ră, ceea ce va conduce în
om sărac.
control permanent asupra şi mai „Ia amănunt" proble­ (care au pondere la noi) mod direct ia reducerea 21,35 Intilnire
este cu mult mai dificil,
modului în care aceasta este mele ce-i frămîntă. mai pretenţios. Ne bazăm simţitoare a eforturilor va­ umorul ;
respectată vor înlătura mul­ Avem în vedere şi reduce­ în această misiune pe co­ lutare pe caue ie face eco­ 22,10 Telejurnal
22.30 Melodii ri
te din greutăţile cu care se rea dispersării plasării aba­ ieri şi de
confruntă în prezent mina tajelor din cadrul sectorului muniştii noştri, pe compe­ nomia noastră".
Aninoasa, va duce, fără în­ I prin intensificarea exploa­ tenţa organizaţiilor de Nu încape îndoială că
doială, la redresarea produc­ tării unui număr mai redus partid de pe schimburi, care preocupările asidue ale co­
ţiei, la îndeplinirea ritmică de abataje, concomitent cu au în fruntea lor secretari lectivului de la acest la­ llADl
a sarcinilor de plan. pregătirea în continuare a Ultimul trimestru— I.C. ORAŞTIE, SECTORUL activi, oameni cu temeini­ minor de. elită — cum este
Biroul comitetului de liniei dc front pentru luna SCULARIE. Şeful dc echi­ că pregătire profesională socotit în combinat — pen­ BUCUREŞTI
partid, intr-o şedinţă comu­ decembrie. La sectorul IV pă matriţeri, Octavian Bar­ şi politică, clini sînt cup- tru creşterea neîntreruptă dioprograniul c
nă cu consiliul oamenilor vom concentra efectivele la etapă hotărîtoare torarul Aurel Cenaru, a producţiei, a coeficientu­ Radiojurnal ;
muncii, ce a avut loc dc abatajele productive pu ca­ ba, împreună cu formaţia maiştrii Mihai Purţuc şi lui scoaterii de metal, în ta presei ;
curind, a stabilit măsuri con­ pacitate mare, iar la secto­ sa, îşi depăşeşte planul lu­ Costache Simionescu, .ca­ melodiilor; 0,0
crete în ce priveşte respec­ rul V — un obiectiv care ne pentru realizarea lumina sarcinii dată de ştiri ; 9,05 Air
10.00 Buletin i
tarea ordinii şi disciplinei. ajută la realizarea prevede­ nar cu 15—20 la sută, acor- re, împreună cu colectivele conducerea partidului', vor Revista literar.
Am stabilit, astfel, ca zilnic rilor pe' [luna noiembrie — dlnd o atenţie deosebită ca­ pe care le conduc, ne dau ridica pe o nouă treaptă Legendă şi di
un cadru de conducere — din vom intra intr-o zonă cu o planului şi a lităţii matriţelor. un real sprijin in rezol­ contribuţia lui la sporirea letln de ştiri 11,
cultural ;
rindul inginerilor şefi şi al grosime de strat mai mare. varea problemelor majore mai substanţială a valorii „U“ ; 11,35
şefilor de birouri — să facă La toate punctele cheie de Foto: VIRGIL ONOIU pe care le ridică activita­ producţiei nete obţinute de Radio-TV. ; 12
dc serviciu pe mină, adică în muncă se află oameni cu angajamentelor tea curentă şi de perspec­ sider.urgiştii de la Hune­ ştiri ; 12,03 nc
folclorului
acea zi să se ocupe de pro­ experienţă, comunişti de nă­ tivă. Mă refer îndeosebi la doara. Repere interp:
blemele producţiei, să răs­ dejde. SUCCESELE CEFERIŞTILOR De la 1 la 3 ;
pundă in fata comitetului Munca politică . la nivelul au ciul»-; 16,1
de partid pe mină, a condu­ brigăzilor, al organizaţiilor dc Ceferiştii de pe raza lisment ; 18,00
cerii unităţii, de modul in ca­ partid pe sectoare este în­ R.C.M. Simeria îşi îndepli­ Strîngerea recoltei şi efectuarea 20.00 Romanţe
voie bună şi r
re s-a achitat de sarcinile dreptată, prin toate formele nesc constant sarcinile pla­ mentale ; 20,3<
ce i-au revenit. Am stabilit, ei, spre întărirea ordinii şi nului de transport, in con­ mânia ; 20,40 1
diţii de deplină siguranţă a
de asemenea, ca la fiecare disciplinei. Am pus accent circulaţiei. Majoritatea in­ arăturilor —în faza de finalizare! re ; 22,00 Radi
Maratonul
d£
decadă şefii de brigăzi, u- pc munca de la om la om dicatorilor au fost îmbună­ Buletin dc şi
nii mineri şefi de schimb, (aceasta fiind cea mai cu­ tăţiţi faţă de sarcinile pla­ Non stop mu
Indicatorul
iniţial.
artificierii, maiştrii, să parti­ prinzătoare la care am an­ nificate expediate este reali­ (Urmare din pag. 1) încă ocupate cu coceni — şi Teodor Popa — la elibe­
tone
cipe la analizele pe care le trenat comunişti din rîn- zat in procent de 104,99 la cîte 00—80 hectare la fie­ ratul terenului şi însiloza-
face biroul executiv al con­ dul maiştrilor, al artificieri­ sută, sarcina statică a ajuns tinate efectuării ogoarelor care . unitate. rea cocenilor. CINE
siliului oamenilor muncii, lor, adică al celor care au o la 101,9 la sută, tonajul me­ de toamnă, există realmen­ Paralel cu recoltatul şi Inginerul şef al consiliu­
diu brut pe tren de mar­
iar măsurile să fie luate pe ■.rază mai mare de acţiune. fă a fost depăşit cu 2,2 la te condiţii ca, pînă la sfir- arăturile se lucrează şi la lui intercooperatist, Lucian
loc — de conducerea minei Acestui scop i-au fost sub­ sută. (I. JURA, ziarist co­ şitul acestei decade, să fie fertilizarea terenului ou Samoilescu, a precizat că DEVA : Fiu
Alb
sau a sectorului — în func­ ordonate şi mijloacele de laborator) . * terminate arăturile pe în­ îngrăşăminte organice. In pomicultorii sînt confrun­ (Patria); neagr
reehe
ţie de probleme. propagandă vizuală — de la 49 500 TONE DOLOMITĂ treaga suprafaţă planifica­ acest scop sînt constituite taţi cu realizarea unui ma­ (Arta); HUNI
Tot pentru întărirea disci­ gazeta de perete la afişierul tă. La cooperativa agrico­ două formaţii de mecani­ re volum de lucrări în li­ venturile iu
plinei muncii, cadrele teh­ „Faptul zilei". METALURGICĂ lă din Romos, unde elibe­ zatori, care pînă acum au vezile existente şi în cele (Flacăra) ; 1
(Constructorii
nice au primit sarcina de a Cuvintul şi voinţa comu­ PESTE PLAN ratul terenului s-a făcut transportat în cîmp peste care trebuie să fie plantate ŞANI : Soţu
se ocupa efectiv de cîte o niştilor dc la mina Aninoasa, Colectivul de muncă de cu operativitate, se efectu­ 8 000 tone gunoi de grajd. în această toamnă. La riile .1-11 (Ur
brigadă — de la aprovizio­ a întregului colectiv, este la sectorul minier Crăciu- ează arături pe ultimele Pentru răspunderea deose­ C.A.P. ltomoşel se desfă­ cule (7 Noien
neasa,
din
Munţii
Poiana
narea ei cu materialele ne­ ca, în această lună, întărind Ruscăi, acţionează cu ab­ suprafeţe. Există însă şi u- bită ee o dovedesc faţă de şurarea a N
kleby (Republ:
cesare pînă la realizarea sar­ ordinea şi disciplina, făcîn- negaţie şi dăruire pentru a soarta producţiei agricole, şoară intens lucrările în Cianura şi
cinilor de plan — şi, săp- du-ne fiecare cu răspundere înscrie în cartea de onoare nităţi, cum sînt C.A.P. Ro- cooperatorii au de adus vederea extinderii livezii ploaie (Culţi
moşel, Vaidei şi Geoagiu,
a muncii succese de înalt
tăminal, să raporteze cum datoria, să pe realizăm sar­ prestigiu muncitoresc. Ast­ numai cuvinte de laudă la pe încă 30 de hectare, dar ria (Muncitor
CAN :
«tă brigada, ce ajutor i-a dat, cinile de plan şi să le depă­ fel, pentru C.S. Hunedoa­ care mai au de ogorît cîte trebuie început neîntîrziat 'T*- g; Ava
lon:
de ce mai are nevoie, cu ce şim cu cel puţin 500 tone ra şi C.S. Galaţi ei au ex­ 120—180 hectare. Ineheie-r adresa mecanizatorilor loan şi plantatul pe cele 15 ha din munţi <r
trebuie să se intervină dc dc cărbune. pediat suplimentar anul rea grabnică a acestei lu­ Jurj, Reinus Simoe, Emil TRILA :' Ui'!
acesta mai bine de 49 500 Lazea, Ispas Todea, care unde s-au efectuat gropile. culoasă, serii
către comitetul dq partid şi tone dolomită metalurgică crări hotărîtoare pentru citoresc); AN
consiliul oamenilor muncii. NlCOLAE CI APĂ de cea mai bună calitate, soarta recoltei anului vii­ lucrează la arături, Augus- De asemenea, nu mai tre­ legerea gineri
buie tărăgănate arăturile
Am stabilit ca ordine în a- maistru principal, secretar iar de la mina Cerişor au tor impune măsuri energi­ tin Ştefan, Ioan Beca şi torc sc); URIC
livrat în plus l 300 tone talc
ceastă privinţă respectarea adjunct al comitetului de brut. (ARON CATA, ziarist ce în scopul eliberării în Ion Văduva — la fertili­ în livezi, fertilizările şi ve­ York, Netv-'
I-II (7 Noiem
eu stricteţe a posturilor pla­ colaborator). timpul cel mai scurt a su­ zări, Petru Ciorogar, Nico- rificarea împrejmuirii aces­ Brigada spei
nificate in abataje, pentru partid de la l.M. Aninoasa prafeţelor care mai sînt lae Potinteu, Cornel foaneş tora. roşie) ; ORAŞ’
proape cumin
sar
Aripioară
H căra); GEOAC
) Tot uf se ciştigă prin muncă I tisul mamei
tură);
IIATEC
(Popular);
I bărbat, altă B
* I-H; CALAN :
Am cunoscut la întreprin­ ge-o. Munca de strungar tru nou, pentru a lucra azi de ani de muncă neîntre­ I cială (Casa
I derea mecanică de mate- o fac de 35 de ani, cu ace­ mai bine decit ieri, iar ruptă in aceeaşi întreprin­ V SIMERIA : E
fericirea
pe
rial rulant din Simeria pe eaşi pasiune ca in anii ti­ miine mai bine decit azi. dere, ii urăm strungarului ILTA : Alt bf
I unui din meseriaşii ei de nereţii. „Strungarul Mihai Crişan Mihai Crişan noi succese I s meie, seriile ]
TEL1UC : Ziu
J frunte. Acesta este comu- Discutind despre muncă, - ne relata tovarăşul Ioan in activitatea sa, tot mai ncrul).
I nisftul Mihai Crişan, strun- despre bucuriile şi satisfac­ Giurgiu, secretar adjunct in I s
' ger de înaltă calificare, ce multe bucurii şi satisfacţii !
| lucrează în cadrul atelieru- I s Vrea
x lui mecano-energetic. Bl N. BADIU
| munceşte in această între- I
s Timpul prol
s prindere de trei decenii şi ţiile pe care aceasta le comitetul de partid al Între­ ziua de 11 nc
| jumătate, perfecţionîndu-şi oferă, interlocutorul nostru prinderii - a format şi edu­ Iată-1, în această fotogra­ I me .răcoroasă
ros. Izolat vc
„ continuu propria măiestrie ne spunea : „Orice muncă cat ca meseriaşi şi cetăţeni fic, pe tovarăşul Mihai Cri­ * niţe slabe. Vi
| profesională şi, in acelaşi este utilă, folositoare. Eu demni mulţi oameni. Pe el şan, lticrînd la strungul I moderat clin
x timp, ajufSndu-i şi indmmîn- respect orice muncă, aricit îl preocupă străduinţa, său din atelierul mecano- s vest. Tem pe
cuprinsă
noaj
| du-i cu dragoste şi răbdare de simplă ar fi ea. Am munca făcută cu exactitate energetic al x.M.M.R. Sime­ I nus 2 şi 3 gi
J pe cei mai tineri pentru a ria. El execută lucrări de s intre 3 şi 8 gr
crescut in cultul respectului şi precizie, in m'od calculat ţa, ceaţă loca
| se forma ca meseriaşi şi pentru muncă şi în acest şi bine judecată. Tovarăşul înaltă precizie şi de marc I
* cetăţeni demni ai societăţii spirit am educat pe toţi ti­ Mihai Crişan este un comu­ complexitate tehnică, con­ *
1 ' noastre socialiste. nerii muncitori care au lu­ nist de nădejde. Şi in co­ tribuind totodată cu expe­ I
cunoştinţele
sale
rienţa
şi
— Pentru mine - ne spu- crat cu mine". muna unde locuieşte - la realizarea de inovaţii şi
I nea Mihai Crişan — mese- Aşa cum am aflai de la lila - este fruntaş în acti­ raţionalizări in producţie. I
Rezultatele (
* ria de strungar este cea confraţii săi de muncă, pe vitatea obştească, participă noiembrie 197:
î mai brumoasă şi, dacă ar fi Extr. I : 4,
acest muncilor de elită îl activ la acţiunile de gospo­ Foto: V. AZUGEANU I
* s-o iau iar de la capăt, tot caracterizează ordinea şi dărire şi înfrumuseţare". >\ 10. 63, 50, 06.
Extr. a II-3
J această meserie mi-aş ale- disciplina, preocuparea pen­ Acum, cind a împlinit 35 43. 48, 39, 90,
I Fond do cî
1 189 628 lei.