Page 39 - Drumul_socialismului_1978_11
P. 39
i 538 © SÎMBÂTĂ, 11 NOIEMBRIE 1978 Pag. 3
mm
Locul directorului de liceu-în mijlocul
ZîUftSE r------------------- \ ţ
SCANDALAGIII
)
elevilor şi al disciplinelor fundamentale
10 — trans- Dunu, directorul Liceului educativ-formativă prin în Azi, etapa a V-a în l In timpul unei maniies- ^
rectă de la Misiunea de a asigura ti ’ tari cultural-artistice, care ţ
wbUcii : b<>- nerilor o temeinică pregă industrial dc chimie Orăş- suşirea disciplinelor de „CUPA F.R.F." ) avea loc la căminul cui- I
semnăTii tire în ştiinţele fundamen tie, Emil Neamţu, "directo bază, instruirea practică în ( tura! din Rcpoitu Mare, }
or oficiale tale — matematică, fizică, rul Liceului industrial laboratoare şi ateliere îşi . şi-au făcut intrarea în \
itriece ; Penultima etapă a primei Estc interesant de văzut
30 — irans- chimie, biologie, discipline „Aurel Vlaicu“ Oră.ştie), va croi drum spre efieien- faze de desfăşurare a com ce se va înlîmpla astăzi, cu ) sală - „afumaţi" şi puşi t
r cetii <lc la puse în prinţul plan de re modalităţi de aplicare a ţă'şi prin deschiderea pe petiţiei divizionarelor A, începere de la orele 14, ţ pe harfă - Petru Bălşan «
internaţio-
şti-Otopcni : voluţia lebnico-ştiinţifieă, noilor programe de mate care directorul unităţii de dotată cu „Cupa F.R.F.“, pe stadionul „Corvinul". La i şi Octavian Crintea, Iu- 1
plecării pre- de aşezarea la baza dezvol matică la clasele a IX-a şi învăţămînt o va da muncii programează astăzi noi me Petroşani, Jiul primeşte 1 crători la I.M.M.R. Sime- \
fcnleral al tării ţării a celor mai noi a Xl-a (Mihai Bardan, di sale, prin prezenţa sa zil ciuri, pe teren propriu, ale replica Politehnicii Timi y ria şi Nicolae Josan, care t
Austria, dr. cuceriri ale geniului uman rectorul Liceului industrial nică (5—6 ore) în labora 1 munceşte la staţia C.F.R. )
rehaclilaper, echipelor noastre, F.C. Cor- şoara. Reamintim că în tu
nă cu doain» — îi revine deopotrivă pro nr. 5 Deva) au încercat să toare şi clase, în cabinete vinul şi Jiul. Etapa de as rul competiţiei, Jiul a în Simeria călători. Toţi trei A
Kirchscbla- fesorului- de specialitate şi dea cîteva răspunsuri ori şi ateliere-şcoală, în mij tăzi,, eontînd drept a 11-a a 1 şi-au aprins tacticos ţigâ- 1
t, la invila- conducătorului unităţii şco entative metodologice în a- locul elevilor şi al cadrelor vins la Timişoara cu 3—1 I riJe şi au începui să pu- lîi
uelui Repu- returului, programează în şi că cele două partenere
Iiste Româ- lare. Directorul de liceu, ceastă complexă problema didactice, prin intervenţiile seria a 11-a următoarele de azi (meciul începe la i tăie. Cind li s-a atras a- ;1
şul Nicelae indiferent de specialitatea tică aflată în dezbatere, sale de transmitere a ex meciuri : F.C. CORVINUL 1 tenţia că nu-i voie să fu- Ă
şi a tova- pe care o are, trebuie să dar mai ales să incite la orele 14) nu s-au întîlnit
. Ccauşescu perienţei exisţente în pro — A.S.A. TG. MUREŞ şi încă în campionat; acest ţ meze in sală, au început 11'
le stat in fie implicat direct în pro un schimb fructuos de idei. blemele de conţinut ale JIUL — POLITEHNICA TI îneci va avea o reeditare în i să facă scandal. Au inter- j’J,
A ; cesul pregătirii elevilor în S-au relevat, în cadrul procesului - instruetiv-for- MIŞOARA. Aşadar, la Hu ' venit insă organele de A
im ba s pa ştiinţele fundamentale. A- cercului pedagogic, caren mativ. Această deschidere nedoara o reeditare a me campionat la 22 noiembrie, ţ miliţie comunale care i-ou l
1
li caratele ceastă stringentă cerinţă, ţele din activitatea consi presupune o atenţie aparte ciului de duminica trecută. tot la Petroşani. l potolii, cplicindu-le amen- )?■
: meseriei ? aflată pe prim plan în ac liilor de conducere ale li faţă dc predarea matema Oare reeditarea se va Dar. iată clasamentul se , zile contravenţionale cu- ]
tualul an de învăţămînt, a ceelor, s-au analizat cau ticii şi fizicii, a chimiei şi desfăşura la aceiaşi para- riei a 11-a a „Cupei F.R.F.“, ) venite. Ce părere au co- l
constituit şi tenja cercului zele lor, s-au căutat răs biologiei, concretizată prîn- || lectivele in care muncesc 1
prînz ; metri şi aceleaşi proporţii ? înaintea etapei de astăzi
în cotidian: pedagogic al directorilor de punsuri la întrebarea : Ce tr-o permanentă -grijă pen aceşti trei... fumători ?
val orilor K ; liceu din judeţ, organizat trebuie să facă directorul tru dotarea laboratoarelor 1. A.S.A. Tg. Mureş 4 3 0 1 5—4 6 s
itorească ; 2 7—0 4
tu ral ă ; la Deva de Inspectoratul de liceu ca factor de deci şi cabinetelor, prin partici 2. Jiul Petroşani 4 2 0
politică int ^şcolar judeţean. Participa zie ?. pare la dezbaterile din ca 3. Corvinul Hunedoara 4 1 2 1 7—0 4
ernaţională; rea directorilor la lecţiile Răspunsuri s-au găsit. Se 4. Politehnica Timişoara 4 0 2 2 5—8' 2
ara Galilor tedre, prin sprijin concret
£eelanxlă —- şi lucrările de laborator din mai găsesc. Ele cer direc acordat profesorilor la te vor desfăşura meciurile mm\
c de Ia cadrul Liceului industrial torilor de şcoală să schim mele mai dificile din pro In ultima etapă a între- \
nr. 2 Deva, precum şi in be optica unor cadre di grama şcolară, printr-un cerii din serii, anunţată pc Jiul — Corvinul şi A.S.A
Imului pen- data de 15 noiembrie, se Poli. Timişoara. \ PROMISIUNI UITATE
i tineret : tervenţiile lor privind me dactice în predarea disci sistem de control la lecţii
*x la circ“; todele folosite în pregătirea plinelor fundamentale, să bine organizat.
elevilor la disciplinele fun elimine formalismul din Cu un asemenea loc şi Arbitrii meciurilor divizionarelor C hunedorene ' Mai mulţi cetăţeni din .
damentale (Gh. Şincu — munca metodică a cate rol în viaţa şcolii, directo ) oraşul Haţeg şi-au cum-\
icdia ;
directorul Liceului industri drelor acestor specialităţi. rul dc liceu va participa • C.F.R. Craipva — Mi mişoara — Ştiinţa Petro j parat mobilă tip „Someş",,
: Om bogat, al nr. 1 Hunedoara), spori Şi nu oricum. Să se insiste activ la formarea unei opi nerul Lupeni : T. Istrate şani : R. Cîmpeanu (Arad) ; produsă de fabrica din
Episodul 23; (Bucureşti) ; o Progresul © C.F.R. Simeria — C.I.L. J Zalău. Mobila respectivă
u satira şi rea caracterului practic-a- pe relevarea noului în nii sănătoase, de respect şi
plicativ al predării-învăţă- muncă, pe imprimarea răs pasiune, a cadrului didac Băileşti — Minerul Vul Blaj : A. Barabaş (Braşov) ; 1 - cameră combinată -
Sport ; rii la aceste discipline (Eu punderii fiecărui profesor tic faţă dc propria-i mun can : I. Dinu (Alexandria) ; } le-a fost vindută fără o-
nâneşti ilc ® Metalul Bocşa — Mine • Metalul Hunedoara — ) glinzi şi sticlă de către
izi. genia Nichimiş, 'director faţă de pregătirea elevilor. că.
adjunct al Liceului indus Răspunsuri se mai gă rul Ghelari : M. Popcscu Vulturii Textila Lugoj : I. \ magazinul din Haţeg, a-
ESS22gEESE3 trial nr. 2 Deva, Doina sesc. Pentru că activitatea LUCIA UCU (Craiova) ; © l.C.R.A.L. Ti Mileşan (Braşov). i părtinind de cooperativa
1 de consum, unde li s-a
ţ promis că in scurtă vre-
i me le vor sosi şi acestea.
: G,00 Ra- La izvorul artei populare ’ Din păcate, insă, au tre-
aineţii; 7,00 \ cu<t de atunci şase luni (II)
,00 Revis-
10 Curierul Inspiraţia şi semibiliiatea, forme de stampe româneşti l şi cumpărătorii respectivi
Buletin de J au rămas tot cu mobila
;nţa radio ; jocul şi dimensiunile imagi de o rară frumuseţe. ) fără oglindă şi iară sti-
ştiri ; 10,05 naţiei s-a-u intilnit la cercul Deunăzi, 40 de fetiţe
radio ; 10,40 de confecţii şi tapiţerii al ^ ciă. Pe cind problema ih
; 11,00 Bu- erau, in micuţul atelier al t litigiu se va limpezi... o-
Ll,05 Atlas Casei pionierilor şi şoimilor muncii, numai ochi şi u- > glindă ? -
Discoteca patriei din Deva intr-o nea rechi. In mijlocul lor, la in
'anpremieră semuită horă a muncii. Ci- vitaţia lor, se alia o ţesă \
Buletin de ■ teva minute in preajma fe ^ FĂRĂ DOCUMENTE...
n comoara toare : maistrul Floarea
:u ; 12,35 tiţelor - venite aici de la Szekely, secretarul comitetu
ative ; 13,00 şcolile generale din Deva, lui de partid de la Jesătoria \ Cind a fost întrebat
;,00 Meridi- ba chiar şi din satele şi l unde sint cele 2 500 kg ci-
Rart iod i ver de mătase Deva. Venise la 1 ment găsite lipsă la revi-
bele serii ; coinuneJe aparţinătoare mu- cerc, invitată pentru a le
■intere de nicioiului - te aduc la virsia vorbi despre meseria de ţe ) zia de fond, magazinerul ,
odii instru- şi entuziasmul copiilor şi te ^ Ion Stanciu, de la C.Â.P.
Lzi, în Ro- sător şi, iai-o, năpădită de i Cigmău, a susţinut sus şi
lenţe sono- fascinează totodată prin se întrebări serioase, puse de i tare că : „Tot cimentul
irnal 22,30 riozitatea preocupărilor /or. copile cu interes parcă prea
.Uui ; 24,00 La războaiele de ţesut, \ l-am dat în consum".
; 0,05—G, 00 matur pentru virsia . lor : l Deşi ştia bine că doar
U nocturn. printre lirele urzelii, zeci de „La cite războaie lucrează ? cu documente se poate
minute „pictează" cu fir
colorat flori desprinse din o ţesătoare ?", „Ce defecţi 1 justifica orice scădere de
uni apar, cum le remedia
J materiale din gestiune, bi-
Ai frumuseţea zăvoaielor şi mo ză ?", „Ce destinaţie au ţe Foarte bine aprovizionat, magazinul nr. 25 confecţii din 'Vulcan îşi depăşeşte lunar i neînţeles cu condiţia ca
tive geometrice intilnite pe sarcinile de plan cu peste 201) mii lei. In fotografie şeful unităţii, Victor Avram şi v!n-
iile noastre româneşti. Din săturile fabricii ?“ „De ce zătoarca Mariciea Vasile. Foto: ŞTEFAN NEMECSEK ) acestea să fie întocmite
v-aţi ales meseria de ţesă
joaca lor serioasă de la tor „Sinteţi mulţumită de ^ la timpul potrivit, magazi-
războaiele de ţesut apar munca ţesătoarelor din fa Vestea că Saveta Matiş în mînecă cu activitatea ziua de 11 şi totuşi au i nerul I.S. a neglijat o a-
autentice covoraşe şi scoar îşi va serba nunta la 10 propriu-zisă de creştere semnat condica dc pre ' semenea obligaţie ele-
ţe ţărăneşti, iar din „pic brică ?" etc., etc. septembrie s-a răspîndit şi îngrijire a copiilor, ne- zenţă ? 1 mentară, fapt pentru care
tura" cu acul - neasemuite Piciind cu firul sau cu a- în lung şi-n lat. La ereşa avînd specializare în a- — Nu ştiu. Eu eram în ( este obligat să suporte
cusături populare româneşti. cal, zeci de fetiţe învaţă, dc pe strada 30 Decem ces-t sens. Avea în schimb concediu , medical... } paguba adusă avutului .
Colaj ui — deprins aici, în în cercul de la casa pio brie din Simeria, unde o altă calitate : fusese — Le-a permis cineva i obştesc. Dacă e mină
atelierul muncii, sub privi- nierilor, să muncească. O deţine funcţia de asisten naşă la nunta Sa votci H. să lipsească ? i spartă...
rea blinda şi îndrumarea muncă in care se naşte şi tă coordonatoare, pregă Cîteva dintre lucrătoare — Nu ştiu. V-am spus,
competentă a inimoasei creşte dragostea pentru tirile erau în toi. Deoda le ereşei au început să se eu eram... NESFIRŞITA AŞTEPTARE...
profesoare Amalia Pascu, frumuseţea robustă a artei tă, un zvon căzu ca trăz- întrebe: „Oare n-a fost Consiliul popular al -o-
Zeci şi zeci de oameni
responsabila cercului - ia noastre populare. netul: S.M. s-a îmbolnă nici o legătură între con raşului Simeria a trimis aşteaptă ore în şir lingă
vit. A fost la medicul din cediul medical şi nunta o comisie la faţa locului, şoseaua din centrul O-
Rapolt, care i-a eliberat şefei ?“. întrebarea aceas care a constatat că aici e- raşului vechi Călan. Aş
Despre acurateţea certificat medical pe 7 ta au pus-o pe hîrtie şi xistă o atmosferă încăr teaptă lingă buteliile de
zile, adică pe perioada cată, cu btrfă şi suspi aragaz goale, să vină
miezului de pîine 8—14 septembrie. Mulţi ciune. maşina de ia Hunedoara
dintre cei ee munceaţi la
instituţia sus-amintită se Am stat de vorbă cu butelii pline. Aştep
tarea este tare anevoioa
(Urmcire din pag. 1) novat de aşa ceva. Elena întrebau : „Oare nunta va Mireasa era cu tovarăşul Ioan Fareaş, să, mai ales că a început
primarul oraşului, care
mal avea loc ?“. „Sigur
Sîna ne spunea că, proba că da — a răspuns can „suferindă" şi frigul. Cenducerea uni
ne-a spus :
maţii cu privire la calita bil, cuiul cu pricina provi tăţii specializate in bute
tea pîinii pe care o produ ne de la cutiile cu drojdie, didata la coroană cu lă- — Cunoaştem povestea lii de aragaz din Hune
totuşi nunta a
cem. Dar ştim că uneori Graţian Alta pur şi sim mîiţă. Ce are certificatul cu certificatul medical şi doara nu-şi poate stabili
produsele noastre nu satis plu nu-şi putea explica medical cu nunta mea ?“. nunta ca şi celelalte ce un program de aprovi
Spusele Savetei M. s-ati
fac toate gusturile. faptul. Ca să găsim adevă tradus aidoma în fapte: avut loc se întîmplă la creşă de pe zionare, o planificare în-
— De ce ? rata cauză, am făcut o vi 30 Decembrie. Dealtfel, tr-o zi anume pentru Că-
— Ştiţi, calitatea produ zită prin secţie, aflată în în satul Bobîlna s-a -fă personal am dispus cer ian şi satele aparţinătoa
cetarea situaţiei. Iar con
selor de panificaţie depin plin proces de producţie. cut o nuntă mare, la ca cluziile sînt clare : tre re ? Odată cunoscută de
de de doi factori: de făină Locurile de muncă erau re au luat parte mulţi oa au trimis-o pe adresa re buie să se ia măsuri pen către cetăţeni, planifica
şi de oamenii care fac pîi- curate, utilajele de aseme meni din sat, precum şi dacţiei noastre. Ca să le tru a pune lucrurile la rea ar face aşteptarea
nea. Dacă în cc priveşte nea. Oamenii erau toţi în cîteva lucrătoare de la putem oferi un răspuns, punct. mult măi scurtă şi fără
oamenii avem lucrători alb, numai că unii mun creşă. S-a petrecut bine, ne-am deplasat la faţa nervi...
foarte buni — am să-i ci ceau dezbrăcaţi pînă la mireasa a fost veselă, bi locului şi prima cru care — Cine să le pună ?
tez pe Teodor Dobrei, brîu, femeile n-aveau toa- ne dispusă. Iar subalter am stat de vorbă a fost — Concluziile comisiei CĂMIN CULTURAL SAU
Gheorghe Bustan, Ioan te. părul legat, cum cer nele miresei, care au o- cea în jurul căreia se au fost trimise la Direc DEPOZIT DE F£lNĂ?
pentru Alba II, Lucreţia Kovacs norat nunta cu prezenţa purtau discuţiile. ţia sanitară judeţeană. A
ic: Vre- normativele, iar prin sec lor, nu s-au prezentat a — Nu a fost nici o le fost la'faţa locului doc
erul no- şi alţii — făina ce ni se ţie am vă^ut plimbîndu-se doua zi, adică lunea, la torul Oană, directorul Po In satul Izvoarele — co
lea bur- aduce uneori este sub pre oameni străini de secţie. gătură între concediul muna TeJiucu Inferior —
va sufla vederile STAS-ului. serviciu, probabil obosite medical şl nunta mea. A liclinicii din Deva, situa este o clădire frumoasă
şi nord- Uşile nu se închid ca lu de atîta dans şi petrece fost doar o simplă coin ţia e cunoscută şi la Di căre, după destinaţie, e
i va fi — Aveţi dreptul să refu mea, ca şi geamurile de re, deşi în condica de recţia sanitară judeţeană.
itre mi- zaţi asemenea făină. altfel. In aceste condiţii nu cidenţă... Se mai întîm- cămin cultural, iar după
iar ziua prezenţă şi-au pus toate plă coincidenţe, nu ?... Văd însă că măsurile în- mod de iotosinţă a deve
liminea- — Aşa şl procedăm, .ade este imposibil ca în aluat autografele. După epui — în cazul dumnea-: tîrzie. nit depozit de făină. A-
seori — ne spune laboran să intre .— fără interven voastră coincidenţa s-a Poate că după ce aces
ta Elena Sîna.. Numai' că ţia cuiva “— corpuri străi zarea celor 7 zile acor potrivit foarte bine, de te rînduri vor vedea lu ceasta pentru co nu s-a
mai acceptăm şi făina mai ne, cum dealtfel s-a întîm- date de medicul din Ra parcă a fost planificată. mina tiparului, cei che găsit alt loc — aşa se
slabă. - . • . plat, polt, Saveta Homorodean motivează de către consi
(după noul nume) a ve S-o lăsăm la o parte în maţi să ia măsurile de liul popular - pentru de
Tuturor celor cif care aiiî Coneluzioriîrid — se poa nit la creşă, a muncit cî să — poate cei în drept, rigoare pentru a pune or pozitarea iăinii magazi
stat de vorbă le-am pus te zice, că pîinea • Devei e teva zile, apoi a plecat în în speţă Direcţia sanita dine în situaţia ereşei nului alimentar. Ca urma
întrebarea: „Cum" se face bună. Cu -atît mai' mult se concediu de odihnă, lă- ră judeţeană, o vor lă din Simeria, vor proceda re, la cămin nu se pot
că în pîine s-au găsit în impune a sc manifesta mai sînd-o în loc pe adminis muri — şi să vă între ca atare. Adică, pardon, organiza manifestări cut-
ultima vreme corpuri străi multă grijă faţă de acura tratoarea ereşei — Sma- băm cum se face că cei nu poale. Trebuie ! tural-artistice, nu se poa
ne ?“. Părerile au fost îm teţea miezului de pîine pe randa Velniceru — care ce au fost la nunta dum te viziona un Ulm.
părţite şi dacă le luăm în care-1 dorim mereu fraged, n-avea nici în clin nici neavoastră au lipsit în B. TURDEANU
seamă, n-ar fi nimeni vi pufos, gustos şi... curat. —a