Page 40 - Drumul_socialismului_1978_11
P. 40
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 6 538 0 SÎMBAtA, H NOIEMBRIE 1978
Vizita de stat a preşedintelui Austriei în România
întreprinderea
în municipiul Braşov şedinţii Nicolae Ceauşescu bald Pahr şi dr. Josef Sta-
ribacher, miniştri, cu so
şi Rudolf Kirchschlăger, to
varăşa- Elena Ceauşescu şi ţiile. materiale construcţii Deva
(Urmară din pag, 1} nilor muncii, grija caro se doamna Ilerma Kirchschlă
manifestă în România pen ger. Convorbirile şi dineul ÎNCADREAZĂ URGENT :
i în timpul vizitei, oaspe tru ridicarea permanentă Ea dineu au luat parte s-au desfăşurat intr-o at
ţii au avut cuvinte de a- a nivelului de viaţă al ce tovarăşii Manea Mănescu, mosferă -caldă, cordială, © lăcătuşi
[preciere pentru realizările lor ce muncesc. au soţia, Cornel Burtică, sub semnul relaţiilor de
►colectivului braşovean. Pre- A fost vizitată apoi şcoa Ştefan Andrei. prietenie statornicite între ® muncitori necalsficaţi (bărbaţi)
jşedintele Austriei a notat. la din Scheii Braşovului, Au participat dr. Willi- ţările şi popoarele noastre.
iîn cartea de onoare a în- Biserica Neagră, după care
itreprinderii. oaspeţii au poposit în sta © excai/atorişti.
In continuare au fost vi- ţiunea turistică Poiana Bra
i'zitate noile cartiere de lo- şov. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a
icuinţe ale Braşovului, care în după-amiaza aceleiaşi
reflectă eforturile făcute
zile, preşedintele Austriei
Is e statul nostru pentru a- şi persoanele care îl înso
sigurarca unor condiţii tot ţesc au revenit în Capi primit delegaţiaU. ol MIJA
mai bune de locuit oame- tală.
Continuarea dialogului la nivel înalt (Urmare din pag. 1) dintre Partidul Comunist
Român, şi Partidul Munci
fost relevate bunele rela toresc Socialist Ungar, de
.Vineri seara, preşedinte tualităţii politice interna ţii de prietenie, solidari a se dezvoltă în continua
le Republicii Socialiste ţionale. - tate şi colaborare, stator re relaţiile politice, econo
■România, tovarăşul Nicolae în timpul convorbirii, cei nicite între partidele, ţări mice, tehnico-ştiinţifice şi
Ceauşescu, şi preşedintele doi preşedinţi au subliniat le şi popoarele noastre, culturale dintre România
federal al Republicii Aus voinţa comună de a pro subliniindu-se însemnăta şi Ungaria, în .concordanţă
tria, dr. Rudolf Kircli- mova pe planuri multiple tea deosebită, în sensiil dez cu acordurile convenite, cu
ischlăger, s-au reîntîlnit relaţiile româno-austriece, voltării lor, a întîlniriţor cerinţele construcţiei socia Cooperativa „Streiui" Călan
ipentru a continuă dialogul conlucrarea dintre cele şi convorbirilor care au a- liste în cele două ţări, de
consacrat perspectivelor de două state în viaţa inter- vut loc la nivelul cel mai ,a sc întări şi mai mult cu sediul în strada Furnalisfului, nr. 35
dezvoltare a relaţiilor de naţională. înalt între România şi Un
pprietenie şi colaborare din Dialogul la nivel înalt garia. Totodată, a fost ma prietenia româno-ungară in
tre cele două ţări şi popoa româno-austviac a conti nifestată dorinţa comună folosul ambelor state şi po Î N C A D R E A Z Ă
re, examinării problemelor nuat apoi în cadrul unui de a se amplifica şi adinei poare, al cauzei socialis
do interes comun ale ac dineu care a reunit pe pre- conlucrarea şi solidaritatea mului şi păcii. ® doi fochişti pentru încălzire centraiă,
Informaţi! suplimentare se pot obţine de
la biroul personal, telefon 30031.
Naţiunile Unite: AdoptSFCS U1H5Î Parjs^ Proiecte româneşti
rezoluţii în problema cipriotă adoptate prin consens de Cooperativa ds consum Boliră
NAŢIUNILE UNITE 10 dopte sancţiuni în caz dc UNESCO, Î N C A D R E A Z Ă
'(Agerpres). — In încheie nerespectare a acestei pre
rea dezbaterilor din Adu vederi. Clauza prin care PARIS 10 (Agerpres). — final al Conferinţei pentru © Lucrător gestionar la unitatea radio-
narea Generală a O.N.U. a- se recomandă Consiliului In Comisia pentru progra securitate şi cooperare în tv. Dobra
supra „problemei cipriote", de Securitate să se ocupe me şi cooperare a celei Europa.
a fost adoptată o rezoluţie de această problemă a fă de-a XX-a Conferinţe Ge în Comisia pentru şliin- ® Lucrător frizer la frizeria Dobra
care prevede retragerea cut obiectul unui vot sepa nerale a U.N.E.S.C.O. a fost .ţelc exacte şi naturale au
imediată a tuturor forţe rat, fiind adoptată cu 80 discutat şi adoptat prin fost adoptate, tot prin con ® Lucrător gestionar la bazar Dobra
lor militare străine din de voturi pentru, 7 împo consens proiectul dc rezo sens, două proiecte de re
insulă. _ Textul prezentat trivă şi 48 de abţineri. luţie prezentat de ţara zoluţie prezentate de ţara ® Lucrător cizmar la cizmăria Dobra.
'Adunării Generale de că Rezoluţia reafirmă spri noastră, împreună ou alte noastră. Primul are drept
tre ţă'rile nealiniate a fost jinul deplin al Adunării state, referitor la dezvolta obiectiv întărirea cooperă
adoptat cu 110 voturi pen Generale pentru suverani rea cooperării europene în rii între ţările balcanice în
tru, 4 împotrivă şi 22 dc tatea, independenţa, inte domeniile educaţiei, ştiin domeniul seismologiei, în
abţineri. gritatea teritorială şi neali ţei şi culturii. Documentul timp ce al doilea proiect
Rezoluţia regomandă, tot nierea Republicii Cipru şi pune accentul pe necesita vizează continuarea şi di
odată, Consiliului de Secu cere din nou să se pună tea intensificării eforturi versificarea cooperării sub-
ritate să fixeze un calen capăt oricărei intervenţii lor ţărilor regiunii în sco regionale în Balcani, în
dar în vederea evacuării străine în treburile interne pul iniţierii şi realizării de direcţia realizării de ac
trupelor străine şi să a- ale acestei ţări. acţiuni care să contribuie ţiuni în cadrul programu
La dinamizarea procesului lui lansat la U.N.E.S.C.O.
de aplicare a dispoziţiilor sub denumirea „Omul şi
Rezultatele complete corespunzătoare din Actul biosfera".
ale alegerilor din S.U.A. DIN PRESA STRĂINĂ
Grupul de şantiere Sibiu —
WASHINGTON 10 (Ager menea, totalitatea locurilor Un rege foarte boîmav
pres). — La Washington în Camera Reprezentanţilor şantier instalaţii
au fost date publicităţii re (435), dintre care 276 au („L’HUMANITE")
zultatele complete ale ale fost cîştigate de democraţi
gerilor legislative, parţiale şi 159 de republicani (aceş Sub acest titlu, ziarul „L’Humanite" comentează' cu sediul în SIBIU, str. Dorobanţilor, nr. 106
desfăşurate la 7 noiembrie. tia îşi sporesc . reprezenta recentele măsuri adoptate de Administraţia ameri
Dintre cele 35 de mandate rea în camera inferioară cană pentru sprijinirea dolarului, „regele" monede ÎNCADREAZĂ URGENT :
senatoriale disputate, 15 au cu 12 locuri). lor, apreciind că, în esenţă, ele nu foc altceva
revenit Partidului Demo Colo 36 funcţii dc guver decît să agraveze cauzele maladiei sistemului, mo
crat (de guvernământ) şi 20 nator (din totalul de 50), netar occidental. • instalatori sanitari
Partidului Republican, ca au fost repartizate după Dezordinea monetară a naţionale, a căror bază se © instalatori termici
re' realizează un spor dc cum urmează: 21 — de atins o asemenea amploa- ailă, îndeosebi, peste A-
trei mandate. Repartizarea mocraţilor şi 15 — republi te, incit ar fi fost greu să tlaritk. • sudori
locurilor în camera supe canilor (cu şase mai mult nu se Încerce să se intre- Marile grupuri^ iinancia- © electricieni
rioară este de 59 contra 41, dccît anterior). în prezent, prindă ceva. Simptome ale re continuă să domine
în favoarea democraţilor. 32 de guvernatori aparţin crizei financiare, ce nu pot schimburile economice in- • ventilatorişti.
?
In cadrul scrutinului au Partidului Democrat şi 18 fi neglijate, . apar in Sta- tre naţiuni, să ie dezorga- Condiţiile de încadrare sînt cele prevăzute
fost puse în joc, de ase Partidului Republican. tele Unite şi chiar firmele nizeze prin inflaţie. Cele 30
transnaţionale pol avea de miliarde de dolari, -„mobi- în Legea nr. 12/1971 şi Legea nr. 57/1974.
© Potrivit datelor comuni suferii intr-un asemenea Uzaţi" conform planului Informaţii la telefon 32190.
cate de oficialităţi, în luna context. Carter, nu reprezintă decît
octombrie 1978 numărul şo Dar, odată in pfus, se extrem de puţin in compa-
merilor- în Norvegia era cu
51 la sulă mal mare dccît demonstrează că remediul raţie cu masa creditelor de
în aceeaşi lună a anului tre alimentează rădăcinile răii- care dispun societăţile
© DU[>ă cum transmite a- cut. Deosebit de ridicată este lui, transnaţionale. In acest
gentia ACTC, purtătorul de cota şomajului în Norvegia Fără a ne erija in pro- sens, se avansează cilra de p
cuvânt al Ministerului Afa de nord. unde depăşeşte de feţi, unii ar putea să-ţi 750 miliarde dolari, de şap-
cerilor Externe al K.l’.n. co 2—3 ori media pe ţară. jE
reene a dat publicităţii,. joi, dea seama de acest fapt te ori bugetul Franţei,
o declaraţie în care conside © După 8 zile de dezbateri. mult mai repede decît ar Se vorbeşte tot mai des
ră crearea de către S.U.A. Camera Comunelor a Marii crede. despre o nouă ordine eco-
şi autorităţile din Coreea de Britanii şl-a reînnoit joi sca
sud a aşa-zisului ..Comanda ra încrederea în administra Din nou, ceea ce era nornică mondială, dar je-
ment militar unificat’ 1 , un ţia primului ministru James mai 'rău a putut fi evitat, fuirea popoarelor nu face
aet menit să permanentizeze Callaghan, aprobind, cu 312 insă ameninţarea continuă decît să se agraveze. Oare
ocupaţia Coreei de sud şi un voturi pentru şi 300 împotri
pretext mare să justifice pre vă. programul guvernamen să rămină permanentă. Rea- ţările în curs de dezvolta-
zenţa trupelor americane pe tal definit în discursul Tro litatea este că nu ne aflăm re trebuie să rămină într-o
teritoriul sud-corcean. in faţa unui simplu sirnp- situaţie mizeră ? In orice
nului.
tom de „slăbiciune" a mo- cai, gravele evenimente
• Preşedintele Jinvmy Car © Conferinţa Naţională a Tipografia Deva
ter a semnat legislaţia în do Reprezentanţilor întreprinde nedei americane, ci a unei monetare din ultimul timp
meniul energetic, adoptată dc rilor mici şl mijlocii din Ja crize profunde a sistemului demonstrează că este in-
Congres după îndelungate ponia, desfăşurată Ia Tokio, monetar capitalist, ce pune dispensabil să se acţioneze strada 23 August, nr. 257
dezbateri, în cursul cărora a prilejuit critici severe la
uncie dintre prevederile ei în cauză creşterea economi- pentru asigurarea indepen-
iniţiale au fost radical mo adresa politicii guvernului do că, utilizarea forţei de mun- denţei noastre naţionale,
dificate. Cu prilejul semnă sprijinire a marelui capital. că şi independenţa naţio- pentru apărarea viitorului I V.. Î N C A D R E A Z Ă :
rii, preşedintele a apreciat In rezoluţia adoptată, par
că planul energetic va con ticipanţii îşi exprimă hotărl- nală. Iar prin măsurile a- nostru, cit şl pentru a con-
tribui la reducerea deoenden- rea de a acţiona într-un doptate, S.U.A. încearcă tribul împreună cu alte po- ' • 2 mecanici întreţinere, categoria 6,
ţei de sursele petroliere ex front unit eu clasa munelton- să-şi exporte şomajul, dili- poare la stăvilirea domina-
terne, aducînd economii de ra în timpul ofensivei do
2,5 milioane barili de petrol primăvară a oamenilor mun evitaţi le lor economice, să fie/ regelui-dolar — un rege Informaţii: telefon 13206.
pe zi pînă în anul 1085. cii japonezi. favorizeze societăţile trans- foarte bolnav.
m m
REDACŢIA $1 ADMINISTRAŢIA t Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane: 11275, 11585, 20708. TIPARUL ; Tipografia Deva, str, 23 August, nr. 257,
