Page 41 - Drumul_socialismului_1978_11
P. 41
ANUL XXX
NR. 6539
DUMINICA,
12 NOIEMBRIE
1978
4 pagini — 30 hani
Încheierea vizitei de stat a
preşedintelui Austriei în România
încheierea convorbirilor Ceremonia
Contribuţia minerilor de ia E.M. Certej la nivel înalt plecării
Sini bălă dimineaţa s-au
sporeşte necontenit încheiat la Palatul Repu noaslre. A fost manifestată din Capitală
convingerea că, pe baza în
blicii convorbirile oficiale, ţelegerilor stabilite, se va
— V-am sugera să vă o- dintre tovarăşul Nicolae realiza o conlucrare tot mai Preşedintele federal al
Convorbire cu tovarăşul IOAN STANCULESCIj, priţi la cîteva dintre pîrghi- Ceauşescu, preşedintele Re rodnică între România şi Republicii Austria, dr.
inginer şef cu producţia la E. M. Certej ile principale care stau la publicii Socialiste România, Rudolf Kirchschlăger, şi-a
baza succeselor. şi dr. Rudolf Kirehsohlă- Austria, atît pe tărîm bila încheiat, sîmbătă, vizita
teral, cit şi în domeniul
— In primul rînd, preocu ger, preşedintele federal al de stat efectuată împre
— Este cunoscut, tovarăşe mentar o producţie de mine parea permanentă a organi Republicii Austria. vieţii internaţionale, în fo
inginer şef, că pentru mine reuri complexe, calcar sor- zaţiilor de partid în soluţio Au fost prezenţi tovară losul ambelor state şi po ună cu doamna Hernia
rii de Ia Certej, pentru toţi tqf şi bentonită măcinată în narea problemelor economi şa Elena Ceauşescu, doam poare, al cauzei securităţii, Kirchschlăger în tara
oamenii muncii din uni valoare de 1,5 milioane lei. ce, de producţie. Apoi, o bu na Hernia Kirchschlăger, păcii şi cooperării în Eu noastră, la invitaţia tova
tăţile aparfinâtoare exploată Apoi angajamentul a fost nă organizare a producţiei precum şi tovarăşul Manca ropa şi pe plan mondial. răşului Nicolae Ceauşescu,
rii, 1978 este un an deose suplimentat la 2 milioane lei, şi a muncii la toate puncte Mănescu, prim-ministru ai preşedintele Republicii So
bit de rodnic în muncă, în angajament îndeplinit în lO le de lucru ; asigurarea con guvernului. Coi doi preşedinţi au re cialiste România, şi a to
realizări. V-am solicita să ne luni. Aşadar, în aceste ulti diţiilor pentru realizarea rit levat necesitatea continuă
spunefi care este stadiul la me două Juni vom realiza o mică, zi de zi, schimb de Inlr-o atmosferă priete rii contactelor româno-aus- varăşei Elena Ceauşescu.
zi al îndeplinirii sarcinilor însemnată cantitate de pro schimb a sarcinilor de plan ; nească, de înţelegere şi sti triece la nivel înalt, sub Solemnitatea plecării
de plan şi a angajamentelor duse peste angajamentul su introducerea şi generalizarea mă reciprocă, preşedinţii liniind importanţa lor pen înalţilor oaspeţi a avut loc
asumate în întrecerea socia plimentar. ' noului în muncă ; întărirea Nicolae Ceauşescu şi Ru tru extinderea şi aprofun pc aeroportul internaţional
listă ? — Fireşte, oamenii şi-au ordinii şi disciplinei munci dolf Kirchsohlăgcr şi-au darea bunelor raporturi Olopeni.
fa-'
satisfacţia
exprimat
— Centrala minereurilor adus contribuţii de seamă ia toreşti ; cunoaşterea şi res ţă dc rezultatele fructu dintre ţările şi popoarele Preşedintele Nicolae
Deva, din care face parte obţinerea acestor succese pectarea normelor de tehnica noastre, pentru instaurarea Ceauşescu şi preşedintele
şi E.M. Certej, a raportat muncitoreşti. securităţii muncii. oase ale vizitei, ale con unui clinxat dc încredere, federal Rudolf Kirchsch
deja îndeplinirea planului — Succesele sînt ale între — Aţi amintit despre in vorbirilor avute, apreciind lăger, tovarăşa Elena
pe primii 3 ani ai actualului gului colectiv de muncă de troducerea noului în muncă. că ele deschid noi perspec destindere şi colaborare pe Ceauşescu şi doamna
cincinal. La această frumoa la E.M. Certej. Dar în mod tive dezvoltării relaţiilor continentul european şi în
Concret, tovarăşe inginer şef, prieteneşti dintre ţările lume. Hernia Kirchschlăger. au
să realizare am contribuit şi deosebit aş remarca reali la ce vă referiţi ?
noi. La ora de fofă avem zările constant bune dobîn- sosit împreună la aeroport.
principalii indicatori ai pla dite de sectorul II al minei — La mina Bocşa s-a ge Semnarea documentelor Numeroşi locuitori ai
nului de producţie realizaţi Certej, sector condus de neralizat încărcarea mecani capitalei, aflaţi pe aero
după cum urmează : pro maistrul loan Rovinaru şi de zată în abataje, la cariera port, au salutat cu căldură
ducţia globală — 104 la su mina Vorţa, în frunte cu Gurasada a fost modernizată oficiale pe preşedinţii Nicolae
tă, producţia marfă — 103 maistrul miner Constantin instalaţia de preparare, iar Ceauşescu şi Rudolf Kir-
la sută, producţia netă — Şufană. Dintre brigăzile de la cariera Pojoga s-a gene Sîmbălă, 11 noiembrie, teîe Nicolae Ceauşescu şi
123 la sută. Cheltuielile la mineri cu cele mai bune re ralizat metoda exploatării cu preşedintele Republicii So- preşedintele, federal Rudolf ehsehlăger, aciamînd pen
1 000 lei producţie marfă au alizări în munca din subte găuri lungi, folosind foreza. fialiste România, tovarăşul Kirchschlăger s-au felici tru întărirea prieteniei. şi
fost reduse cu 49,7 lei, ceea ran aş numi pe cele conduse Este în curs de experimen- Nicolae Ceauşescu, şi pre dezvoltarea colaborării din
ce ne-a permis să obţinem şje Alexandru lancău — de Convorbire realizată de şedintele federal al Repu tat reciproc, şi-au strîns cu tre ţările şi popoarele
peste 2 000 000 lei economii. fa sectorul II — Certej, Mir- GH. I. NEGREA blicii Austria, dr. Rudolf căldură inimile. noastre.
La începutul anului ne-am cea Căsălean şi Augustin Kirchschlăger, au semnat, Cei doi şefi de stat au O gardă militară alinia
angajat să realizăm supli Sorea — de la mina Vorţa. (Continuare în pag. a 2-a) în cadrul unei ceremonii rostit alocuţiuni, primite tă pe aeroport a prezen
care a avut loc la Palatul cu aplaude de cei prezenţi. tat onorul. S-au intonat
Republicii, Comunicatul co Da încheierea ceremo imnurile de stat ale Re
mun între Republica Socia niei, preşedinţi celor două publicii Austria şi Re
listă România şi Republica ţări au ciocnit o cupă de
Austria, document^ care sin şampanie pentru continua publicii Socialiste România,
tetizează rezultatele fruc dezvoltare a prieteniei, în timp cc, în semn de sa
tuosului dialog la nivel colaborării şi cooperării lut au fast trase 21 de
^ -;
înalt prilejuit de vizita în dintre România şi Austria, salve de artilerie.
ţara noastră a şefului sta pentru realizarea năzuinţe
tului austriac. lor de pace şi progres ale
După semnare, preşedin- întregii omeniri. (Continuare în pag. a 4-a)
1*1
A
, <*s w| ÎN ZIARUL DE AZI : îngrijitorul lotului
îf
• Vă prezentăm iniţiativa:
„Decadele legislative"
re o ord ist
ale U.U.M.R. Crişcior ;
• ORIZONT CULTURAL-
ŞTIINŢIFIC ;
Vedere a liceelor de pe f Ur. Minerului din Deva. Foto : VIRGIL ONOIU De peste şaisprezece ani ii place munca, găseşte de
Constantin Grigoraş lucrea pline bucurii în ea". Sur
ză in sectorul zootehnic al prinde plăcut precizia cu
f Femeile hunedorene mun viaţă d n un'tate, comisia fermelor de stat din Bircea care el oleră detalii despre
:
cesc cu pricepere şi dărui Femeia — în activitatea obştească de femei a organizai con Mare (acum aparţinătoare comportarea şi potenţialul
re, alături de bărbaţi, în troale la vestiare, la can de I.A.S. Simeria). Este unui productiv al fiecămi animal
toate sectoarele producţiei tină, că s-au organizat pe din oamenii ca cea mai din lot. Ordinea şi discipli
materiale, participă la dez „Bucuria izhînzii e cu atît mai riodic consultaţii medicale. mare vechime in sector. na, respectarea riguroasă
voltarea învăfămîntului şi Dar cîte n-ar mai fi de Dar nu numai pentru asta a programului de lucru sînt
marea şi educarea tinerei mare cu cit trebuie să lupţi spus! Ce imbold, ce por componente nelipsite în ac
ocrotirea sănătăţii, la for
tivitatea sa de zi cu zi.
nire lăuntrică o ajută pe
generaţii, la conducerea această comunistă să fie stdeenie In legătură nemijlocită cu
treburilor obşteşti. Această pentru a te afirma" mereu prezentă, să nu dea pasiunea şi hărnicia dove
participare este prezentă la înapoi cînd e greu ? Unei este cunoscut şi stimat de dite şi rezultatele înregistra
fiecare pas. N-am putea e- astfel de probleme, iată ce toţi lucrătorii întreprinderii. te in producţie este şi nive
numera nominal toate fe privire senină-------subingine- 94 de tinere, că s-a organi rezolvare îi dă Maria la Prestigiul şi l-a dştîgat prin lul retribuţiei, prin aceasta
meile entuziaste şi harni ra Maria lacobescu, preşe zat o brigadă artistică, că cobescu : „Soţul meu mă muncă, prin rezultatele pe dovedindu-se rolul stimula
ce din municipiul Deva, dinta comisiei de femei din a fost sprijinită acţiunea de sprijină mult. Cred că în care le obţine în producţie. tor al apUcării c-cordului
care se remarcă în activi întreprindere. Este îndru integrare în producţie a crederea reciprocă este to Din 1973 şi-a format un global. In ultimele două
tatea lor. La care să ne mător, sfetnic şi prieten absolventelor .de liceu din tul. Iar cei doi copii ge lot de viţele pe care le-a luni, ciştigul pe care l-a
oprim ? deopotrivă. Cine din perso treptele I şi II, că s-a ac meni care au împlinit 3 îngrijit cu toată priceperea realizat a depăşii suma de
I.M.C. Deva. La una din nalul unităţii n-a găsit spri ţionat pentru mobilizarea ani (dirftr-o poză, rezema
ferestrele clădirii din stin jin şi înţelegere, n-a fost femeilor la completarea tă cu grijă de vaza cu sg, dovedind o dragoste 10 000 lei.
gă porţii, ce se deschide în lămurit în :orice problemă ? studiilor. Pentru reuşita a- flori, ne zîmbeau doi băie deosebită faţă de meseria Tot in zootehnie, dar la
interiorul unităţii, avînd un Şi nu oricum. Ci cu dra cesfei din urmă iniţiative, ţei frumoşi — n.n.), sînt aleasă. Acum, de la lotul categoria viţele de repro
respectiv de vaci obţine a• ducţie, lucrează şi soţia Iul
ghişeu improvizat, se pe goste şi calm, cu multă s-a luat legătura directă cu un adevărat şi trainic spri nual peste 120 000 I lapte.
rindă la fiecgre 2—3 minu competenţă profesională. In- cadre didactice, care s-au jin moral". Constantin Grigoraş. Nu
te cîte o persoană pentru frînd în amănunte, aflăm că deplasat în întreprindere Valeria Ivancov, secreta- Vorbindu-ne despre acest numai in muncă, ci şi in fa
diferite relaţii. Cine le răs femeile de aici au contri pentru acordarea de con rezultat, performanţă cu milie (soţii Grigoraş au
punde ? O tînără femeie, buit la iniţierea celor sultaţii. Mai aflăm că, ESTERA ŞINA care nu se pot mindri prea cinci co-pii — n.n.) oleră un
veşnic neobosită, cu o vo cinci cursuri de calificare la pentru îmbunătăţirea con mulţi colegi de breaslă, co exemplu demn de urmat.
ce fermă şi calculată, cu o care participă în acest an diţiilor de muncă şi de (Continuare în pag. a 2-a) I munistul Constantin Grigo-
raş ne spune simplu : „Cui N. TÎRC08
