Page 42 - Drumul_socialismului_1978_11

DRUMUL SOCIALISMULUI K'R.
Pag. 2

Femeia — in TPHLE1

activitatea obştească MILIARDE î.lî DUMII

12 NOII
8,00 Gmmastit
(Urmare din pag. 1) poştă şi telecomunicaţii lu­ i:E.;ÂTI ÎNTREPRINS • CUMĂCTIONAJI •. CARE SiNT REZULTATELE ciliu ;
crează aproape 300 de fe­ 8,ÎS Toi, iixaijl
9,10 Şoimii pi
ra comisiei de femei de !a mei. Ana Rădic, preşedin­ 9,20 Film seri
secţia mase plastice — ta comisiei, este comunista pii : Căr|
Episodul ,
I.P.I.C.C.F. Deva ne Sniîm- care se confruntă aproape Contribuţia minerilor de la 5.45 Pentru ci
pină cu aceeaşi modestie zilnic cu probleme de mun­ neavoastri
caracteristică femeilor har­ că şi de viaţă. Găseşte E.M. Certe] sporeşte necontenit 10.00 Viaţa sati
nice, inimoase. Timp de 15 timp şi pentru a iniţia ac­ 11,55 Bucuriile
12.30 De strajă
ani, cît a îndeplinit func­ tivităţi obşteşti. Astfel, re-- 13.00 Telex ;
ţia de preşedintă a comisiei cent, a organizat schimbul (Urmare din pag. 1) lui viitor. Pregătirile pentru ceea ce va însemna mai 13,05 Album di
de femei, a fost sufletul de experienţă cu Ţesotoria 1979 sînt aproape încheiate. mult decît dublarea capacită­ Mi,50 E scris p
jure — si
tuturor acţiunilor obşteşti. de mătase „Eficienţa utili­ tare metoda de exploatare Linia de abataj de care dis­ ţii actuale de producţie ale 17.50 Film scria
Cele tinere găsesc oricînd zării fiecărui minut” şi cu subetaje la zăcămînful fi- punem asigură realizarea în E.M. Certej. Producţia de riiimit Or
ditl 64 ;
un bun sfătuitor, o colegă dezbateri pe margirea legi­ lonian de la sectorul I al condiţii bune a pionului şi calcar sortat a carierei. Po- 18.40 Micul ecrs
angajamentelor aferente a-
joga va creşte de peste 6
minei Certej.
calmă, echilibrată, de la lor apărute, la care iu- — 197?, al patrulea an nu iui 1979. Acţionăm cu per­ ori pînă în 1980, iar la cari­ mici ;
jlui
care au de învăţat. „Noi rista Ana Borbe a dat lă­ din actualul cincinal, vine, severenţă, în continuare, pen­ era Gurascidci producţia de 19.00 Telejurnal
sîntem cunoscuţi şub nume­ muriri întrebărilor puse. cum este şi firesc, cu sarcini tru buna organizare a pro­ bentonitâ măcinată se va 19.20 România
idealuri fa
;
le de fabrica de nasturi; „Să sporim frumuseţea lo­ noi, mobilizatoare şi pentru ducţiei şi a muncii, întărirea- dubla. -Reafirm -hctărîrea co­ 1918—1978 ;
această denumire de mase calităţii unde muncim şi E.M. Certej. răspunderii muncitoreşti, a muniştilor, a întregului colec­ 19.40 Antologii
plastice e mai puţin cu­ trăim" s-a intitulat acţiu­ — Planul de producţie al ordinii şi disciplinei', creşte­ tiv de muncă de la E.M. la muzicii
Transmisii
noscută. Or, noi. nu fabri­ nea întreprinsă de membre­ acestui an, al primilor trei rea mai stăruitoare a eficien­ Certej, de a munci într-un laşi ;
căm în exclusivitate nasturi, le comisiei de femei de ani din cincinal, îl vom în­ ţei economice la toate locu­ ritm constant ascendent, de 21.20 Film artif
tanta
faic
ci şi produse de uz casnic : aici cu cele 12 femei de deplini cu mult înainte de rile de muncă. a-şi îndeplini în mod exem­ prem’wă ]
port-orosoape, port-per uţe, la coloana de investiţii care termen, deci vom intra în — In următorii ani, E.M. plar sareniie ce le revin. . - ÎTaCţic a
engleze ;
caoace de plastic, clame lucrau la Căla-n. „Sînt con­ 1979 cu un avans substan­ Certej, unităţile sale aparţi­ Este o garanţie că şi contri­ 22.45 Telejurnal,
rufe şi, în secţia aceasta ştientă că drumurile nu sînt ţial. Ne-om angajat să reali­ nătoare, vor cunoaşte o mare buţia colectivului nostru la LUNI, 13 N
unde lucrează circa 80 de numai line, că trebuie lua­ zăm anul viitor o producţie dezvoltare. Cîteva precizări. îndeplinirea angajamentului 16.00 Emisiune 1
femei, un rol deosebit îl te uneori pieptiş. Mă suplimentară în valoare' de — In 1979 se vor declan­ ■ organizaţiei judeţene de par­ ghiară ;
au măiestria şi îndemînarea zbat pentru problemele fe­ 3 milioane Iei, angajament şa lucrările de investiţii tid, de a realiza suplimen­ 19.00 litigii liric
în lectura
mîinilor lor. Pe linia acţiu­ meilor, rriă apropii sufle­ realist, care este deja de­ pentru valorificarea rezerve­ tar o producţie mdusirialâ în 19.20 lt'Ol de K
nilor obşteşti, valoarea fie­ teşte de ele, dar şi cînd e falcat pe wrrăţi, puncte şi lor de la Coranda-r-Hondol, valoare de 5 miliarde lei 19.30 Telejurnal
rului vechi predat a fost cazul le prelucrez aspru" Noua cocscrie de la Că- formaţii de lucru. De pe pr ma linie de preparare va în acest cincinal, va spori 19.50 Panoramic.
20,25 Roman-fot
— ne spune Ana Rădic. lan a prins contur.
de 1000 lei, este în curs Foto: VIRGIL ONOIU acum muncim la nivelul anu­ intra în funcţiune în 1981, necontenit. tere fără ţ
soclul 12 ;
colectarea de sticle şi bor­ N-am putut enumera mai 21,15 Mai aveţi
cane, iar secţia noastră a multe femei şi nici n-am re ? Cibe
participat la expoziţia or­ spus totul despre cele trei Vă prezentăm înifiativa viaţa omt
poran ;
ganizată recent în scopul la care ne-ani oprit. Intîl- 21.45 „Ne chea
întregirii fondului pentru nim însă adesea foarte măreţe":—
pomul de iarnă, cu lucruri multe femei asemenea co­ „Decadele legislative" ale cîntccc pâ1
de mînă şi periniţe minu­ munistelor despre care am 22.00 Cadran m<
22.20 Telejurnal.
nat brodate". scris, mereu prezente la U.UJJ. Crişcior - formă
La Direcţia judeţeană de muncă, în viaţa obştească.
eficientă de popularizare a legilor Kadk
BUCUREŞTI 1
SATUL CINCIS—CERNA VA iaborat eu deosebit interes Angajat într-o acţiune se realizează interesele oa­ rin de ştiri; 6,<
AVEA APĂ POTABILA prof. Elisabeta Văideanu. de autodepăşire, colectivul menilor muncii etc. dimineţii. Aciua
de muncă al Uzinei de .u-, în fiecare zi din . cele de minute ; 7,0
EXPOZIŢIE DE PICTURĂ
Prin măsurile stabilite re­ tilaj minier şi reparaţii zece afectate decadei, la nai ; 7,30 Ret
cent, locuitorii satului Cineiş- ' NAIVĂ 8.00 Radioprog;
Cerna, comuna Teliucu Infe­ Crişcior conferă activităţi­ începerea schimbului, se lor; 9,30 Mag»:
rior, vor avea apă potabilă I.a clubul sindicatelor din lor sale — fie de produc­ expune un .act normativ, cal. Emisiune d
în sat. S-au montat deja do­ Simeria s-a deschis o expo­ ţie, fie politice său sociale redus la termenii săi esen- şi muzică ; 12a
uă filtre rapide, care se ali­ ziţie de pictură naivă, apar- — o autentică personalita­ ■ ţiali, astfel ca lectura să pentru toţi ; 13;<
mentează cu apă din lacul de ţinînd pictorului amator A- nai ; 13,15 Portri
acumulare Cinciş, prin că­ lexandru Potyo din localitate. te. în seria, preocupărilor dureze întră '3—5 minute. tiv — TcraisWK
dere liberă. Noua stafie per­ Cele 18 lucrări, cu o temati­ prin care el realizează o Uneori decada cuprinde a- 13,30 Unda ve*
mite şi economisirea anuală ci diversă, inspirată de via­ acţiune nu numai inedită, devărate seriale. Astfel, de­ Piesa finită şi... deştul. CXnteee dc voie
a unei cantităţi de energie e- ţa cotidiană, se bucură de o Grupurile „Slin:
lectrică de peste S6 000 kWh. bună primire din partea vi­ ci care ar putea constitui' cada a 4-a ă cuprins un une fois" şi AI
(V. GKIGORAŞ, ziarist cola­ zitatorilor. subiect de generalizare vom serial din Codul penal al Divertis-club ;
borator). aminti „decadele legislati­ Republicii Socialiste Româ­ muzicii — mozi
IGIENA IN DEZBATERE 17.00 Top o —r ia
ve" — activitate de popu­ nia, decada a. 5-a a adus în muzică populi
Oameni ai muncii de la larizare a legilor ţării, or­ faţa colectivului de muncă Noutăţi — melo
emozi] I.C.S. de alimentaţie publică ganizată prin grija consiliu­ principalele instituţii ale tutindeni ; 18,30;
dumiri usă'ţ 20,00 J
înlilnit
din
s-au
Hunedoara
lui oamenilor muncii şi a ■
Codului fainiliei, iar deca­
alta j cu membrii brigăzii ştiinţifi­ comite tul ui si n di catului. da a 6-a dispoziţii ale Co­ 20,15 Virtuozi ai
telor populare :
ce nr. 10 a casei de cultură
săr; 20,30 Turnc
din localitate. Dialogul dintre
medicul Maria Dudaş, profe­ Simple în aparenţă,' dar dului ~ civil ş.a.m.d. lor ; 2: ,15 Jazz <
complexe în fond, „deea-‘
sorii Nicu Gheorgbioni, Ni- ..Decadele legislative", Grup ; 21,35 Pr»f
CENACLUL PIONIERILOR colac Filimon, Marcel Pascu de le legislative" îşi propun aşa cum se organizează, nu mante; 22,00 II
şi public a avut ca temă : prelucrarea, în fiecare lu­ reprezintă o idee-epuizată; 22,10 PtmoranÎH
Cei mai tineri condeieri din igiena personalului din sec­ nă. a cîte zece acte nor­ 22,80 Dans pe
rîndul purtătorilor cravatelor torul alimentar. S-a mai dis­ de-abia de acum înainte îşi 24.00 Buletin dc
roşii cu trioolor de la Şcoa­ cutat şi despre poluarea me­ mative cu colectivul de vor realiza în întregul lor 5.00 Nun stop nr:
lurn.
la generală nr. 2 Simeria diului înconjurător şi despre muncă. în luna aceasta, va posibilităţile. Iată cum, şi
s-au constituit intr-un cena­ cibernetică. debuta cea de a 7-a ..deca­ în materia popularizării le­
clu literar. Inspirat din cre­
aţia poetului Lucian Blaga, CONCURS dă legislativă" ce se înscrie gilor ţării se pot găsi căi *0|INEM
cenaclul literar şi-a început „CINE ŞTIE, CÎŞTÎGÂ" într-un program unitar, de şi iniţiative’ care să trans­
activitatea creatoare sub ge­ perspectivă, prin care se forme această activitate în
nericul „Mlrabila săminţă". Casa de cultură din Brad urmăreşte realizarea unor acţiuni interesante, care să DEVA: Fiui
I
Succes 1 a găzduit, miercuri, un mutaţii în conştiinţa oame­ capteze atenţia auditorilor (Patria) ; Alburi
concurs gen „Cine ştie cîş- che neagră, s
COLOCVIU DE ISTORIE tigă“ pe tema „Pe urmele nilor muncii. Prin interme­ şi. să contribuie efectiv la e- (Arta) ; H'UNEE
răscoalei conduse de Horia, diul decadelor se fac cu­ duearea maselor în spiritul ver'uriio lui .
„60 de ani de Ia formarea sta­ Cloşca şi, Crişan". Tinerii noscute membrilor colec­ respectării întocmai a le­ -(Fia >.») ; Jtâtăi
tului naţional unitar român" concurenţi au dovedit o te­ Puşca veche i
a fost tenui unul apreciat co­ meinică pregătire şi cunoaş­ tivului de muncă prevede­ gislaţiei în vigoare. rui) ; PETRO ŞA
locviu de istorie desfăşurat tere a evenimentelor din pe­ rile esenţiale ale legisla­ meu, seriile 1-1
la secţia mase plastice de la rioada anilor 1784—1785, ceea ţiei noastre, dintre cele ce VIOREL POP Tentacule- (7 1
I.C. Orăştie. La reuşita co­ ce a făcut ca întrecerea să consilier juridic Desfăşurarea © 1
locviului, organizat de Casa ofere tuturor participanţilor se referă la disciplina mun­ kleby (Republica
de cultură din Orăştie, a co- o autentică lecţie de istoric. cii, etica socială, cunoaşte­ la Consiliul judeţean Cianura şi pi
rea instituţiilor prin care al sindicatelor „Curentul continuu" - Desene de V. MIIIAILESCU ploaie (Cultural
de hirtie, s
r * jmmr jr mimmr t <nwt * mmm» 0 jmmmm * * r 0 mmrmm m i (Muncitoresc) ;
Avaria (Muncite
Vi s-a intimplat vreodată nician cu producţia la coo­ o cantitate, iar în realitate travaloarea a trei metri dc „ciupit" şi ea ceva creiţari să ia atitudinea cuvenită. NEA : Capcana
ca la întrebarea : „aveţi cu­ perativa „Deservirea" din unitatea respectivă primea jerse pe care nu i-a primit, de la una, dc la alta dintre Ulterior, cînd organele dc (Minerul) : PETI
New-Yo
York,
tare marfă ?“, să primiţi ur­ Lupeni. Un tehnician care-şi un metraj mai mic. „Favoa­ îşi completează declaraţia : colegele de muncă. Pentru cercetare au pornit pe fire, I-II (Miuicitorci
mătorul răspuns: „Ţinem, dar făcea şi nu-şi prea făcea da­ rea" de a primi jerse, costa „Nu am pretenţia să-mi res- că, aşa cum se întîmplă în tot cu ştirea sa, tehnicianul NOASA : Revan
nu avem" ? Sensul direct al toria, după cum rezultă din cedarea în folosul buzunaru­ tituie Gavriioaie aceşti bani". acest comerţ „în releu", fie­ „smulge" celor in cauză. de­ (ore.se) ; UHICA
rui din insulă
expresiei e clar pentru toa­ afirmaţiile şefilor săi. A- lui lui Gavriioaie a unor can­ Filantropie curată cu bietul care caută să-şi scoată cîş­ claraţii cum că ar fi primit brie) ; BRAD : I
tă lumea, nu ?, adică între ceasta, pentru că. Vaier Ga- tităţi de pînă la 5 m de tehnician ajuns la necaz, nu ? tigul său. Metrul de jerse nu cantitatea de jerse înscrisă cială (Steaua r
mărfurile pe care le desface vriloaie era prea puţin pre­ jerse, „pentru acoperirea u- 540 lei reprezintă între-15—20 mai costa, valorificat de Ga- în acte. RABAKZA: Val
magazinul respectiv, de obi­ ocupat dc bunul mers al tre- nor cheltuieli făcute la Bucu- ia sută din cîştigul pe o lună briela, 180 lei, ci, 250 lei. Ve- Auzim adesea pronunţîn- rii (Minerul) ;
cei se află şi cea solicitată du-se la adresa cuiva cu o- O Iată aproap
de dv., dar la momentul res­ cupaţie imprecisă că „se o- (Patria) ; Ari;:
pectiv nu mai există. Este picior (Flacăra);
BAI : Surîsul rr
sens, unul ascuns şi parşiv, UN BIŞNIŢAR te bişniţa care-i îmbogăţeşte grame (Popular;
însă in acest răspuns şi alt BUSSINES CU JERSE ŞI UN cupă de bişniţă". Aşa se naş­ de cultură) ; HA
perceput doar într-o anumi­ pe unii pe nemuncite. Un Alt bărbat, altă
„descurcăreţ" acaparează o
tă sferă de relaţii interuma- riile l-II ; CĂLj
ne, sferă în care nu guver­ CARE AJUNGE LA MUNCĂ CORECTIONALĂ marfă bună care nu poate da specială (Ca*
nează principiile eticii noas­ satisface, la un moment dat, ră); Subteranul
toate solicitările şi apoi o
SIMERIA : E atî
tre noi. Potrivit acestui sens pe fericirea
ascuns, răspunsul respectiv burilor în sectorul de care reşti cu procuparea materia­ al unei şefe de secţie, dar nit net — 70 lei Ia metru. „plasează". EI c, în acest 1LIA : Alt bărb
înseamnă : „ţinem, (sub tej­ răspundea. în schimb era lului". unii renunţă cu seninătate Rentabilă afacere. „releu", prima „mină". La meie, seriile I-I]
ghea sau bine dosit in ma­ foarte preocupat de „rotun­ Pecinginea numită tendin­ la el, aşa, ca un act de bi­ Cazul a făcut obiectul unui a doua „mină", marfa res­ TEL IU C : Ziua
norul) ; GHKLA
gazia de mînă), dar nu a- jirea"' conturilor sale. Pe ba­ ţă de a realiza cîştig nc- nefacere ! Şi uite aşa se naş­ proces penal din care Va­ pectivă ajunge să fie plăti­ sarul negru, :
vem pentru oricine". Şi cel nii cooperativei, cu împuter­ muncit s-a întins. Şefele de te sensul cel parşiv al răs­ ier Gavriioaie s-a „ales" cu tă uneori şi cu dublul pre­ (Muncitoresc).
ce nu se pretinde chiar „ori­ nicirea ei, s-a deplasat la secţie, care au consimţit să punsului „ţinem, dar nu a- un an de muncă corecţională. ţului ei real. „Gloaba" a-
cine", scoate din buzunar su- Bucureşti după materiale plătească această „gloabă" vem". Dar lanţul acesta a implicat ccasta o plătesc cumpărătorii
prapreţul şi obţine, pe sub pentru secţiile de croitorie, către buzunarul tehnicianu­ în total, Gavriioaie a „ciu­ moral mai mulţi oameni. prinşi şi ei în „releu" ca
mînă, ceea ce a dorit, sau se mai precis după „jerse". Ce lui necinstit, trebuiau să pit" în paguba a 5 şefe de Iată de pildă, mergind cu piese secundare ; uneori o Vreme
obligă să facă nu ştiu ce ser­ s-a gindit Gavriioaie ? Că suporte de undeva diferenţa. secţie şi în folosul său 15,20 maşina personală să distri­ plătesc conştient şi atunci se
viciu, pe care altfel nu l-ar nu se poate să-i scape prin­ Jerseul şi. mai ales modelele metri de jerse cu preţul de realizează acea complicitate
probai
Timpul
face. Sensul acesta ascuns tre degete prilejul de a pe care le avea cooperativa 180 lei metrul. Ca să-l fa­ buie materialul la secţii, teh­ tacită a lor cu bişniţarul. Nu 12 noiembrie :
nicianul avea un însoţitor.
este aducător de venituri stoarce un eî.ştig de pe urma ispiteau cochetăria feminină. că „mărunţiş" avea nevoie Acesta nu era altul decît vi­ o dată. complicitatea aceasta menţine răcorot
nemuncitc, cultivator de „re­ Şi cine voia să fie în ton cu de un intermediar. Şi cine-i cepreşedintele cooperativei. se plăteşte cu cit nu face. rui mai mult a<
laţii". Cele ce le vom rela­ acestei deplasări. Şi, de un­ moda trebuia să plătească. putea face un serviciu mai Şi pe lingă bani se plăteşte cădea burniţe s
ta in continuare şi care îm­ de repartizare? materialului Aşa se face că una din res­ bun decît viitoarea soţie, a- Cu ştirea lui, tehnicianul într-o valută forte, numită te. Vîntul va a
bracă aspect penal, de la adus nu -cădea în sarcina sa, pectivele şefe de secţie, sistentă medicală la spitalul dij muia secţiile de unele cinste. să Temperatura v
cantităţi de jerse. Ori e in­
noaptea inii
această mentalitate au por­ iată-1 reoartizînd între secţii Ocorgeta Meţiu. care a plă­ ION CIOCLEI si 2 grade, iar
nit. materialul de jerse. Numai tit., ziec-se, din buzunarul din Lupeni ? Şi astfel, Ga- admisibil ca un cadru de IOSIF POP 3 si 8 grade. )'
conducere să asiste la ase­
brie'a Truş, — între timp Ga-
Vaier Gavriioaie era teh­ că în actele secţiilor apărea său 540 lei -reprezentînd con- briela Gavriioaie — a mai menea tranzacţii impuse, fără procuror seara rrn+ă ir..-.