Page 43 - Drumul_socialismului_1978_11

19® DUMINICĂ, 12 NOIEMBRIE 1978 Pag. 3

_~ / ■ v'
' F O T B A L
\m
Cu gîndisl şi
a, ■
srse J speranţele la j
te domi- Consemnări IONEL DRĂGĂNESCU Fiul
« ţ Vatencia, să nu |
â ; „Neasfinţiia iummâ"
■tentru ««- Feţei Palide
-junglei. Carpaţii (î) Cu oarecare întîrziere aceste poeme, aşezate sub \ uităm de Minerul^
ini ţlllE!- faţă de talentul probat semnul formei, uşor golite Deşi soseşte pe ecrane­
mai cu seamă în paginile de fior liric. Şi totuşi, Vrlean... f
A existat înainte de Uni­ produs al Ca-rpaţilor care revistelor şi presei, Ionel toate -simţurile poetului le noastre cu o întîrziere
aixâi ; de peste două decenii, fil­ • Deşi întrerupt, în
riei ; rea din 1918, în lucrările niciodată, de-a lungul celor Drăgănescu (din Haţeg), sînt în alertă, toată fiinţa mul lui Frank Tashlin
unor geografi, istorici, eco­ peste două milenii, n-au debutează editorial Cu freamătă precum natura, vederea pregătirii selec­
nical ; nomişti, reprezen tind aria mi- ' separai două realităţi et­ „Neasfinţita lumină" (Li­ _ identificată într-o stare — care pune între ghili­ ţionaţilor — între care
ricoJor U- mele genul westernului au apărut nume noi,
uicol ; te interese, un punct de nice, ci, dimpotrivă, au în­ tera, 1978), un „Atlas" de puritate : ca ramul — este do o remarcabilă
Linia ma- vedere tendenţios, - născut treţinut şi au ocrotit uhuf 'şi plin de observaţii subtile darnic şi-ncărcat de mere Augustin şi I. Marin,
n, Epi»0- prospeţime. Aşadar, „Fiul care n-au spus cine ştie
din teoria că lanţul carpa­ acelaşi popor. Supravieţui­ despre industrie, dragoste . / aproape sînt de tine, / Feţei Palide" este o pa­
pentru cei tic or reprezenta un hotar rea, rezistenţa şi creşterea şi oamenii teritoriilor pe de tăcere...", din ciclul al rodie savuroasă, în care ce în echipa lor de club;
tivesc între două realităţi acestui popor,' in clud-a vi­ care le-a străbătut. Poe­ doilea .(Aproape de tăce- Junior Potter, proaspătul clar dintre care lipseşte
etnice distincte. Teoria a cisitudinilor istoriei, a re­ mele sînt comentarii -liri­ .. re), .care pare- mai.-încăr­ .Mulţescu, oricum, cu
rialJstă. — absolvent al Universităţii un cap peste cei doi che­
xnite : supravieţuit şi după 1918 prezentat şi reprezintă încă ce ale însemnărilor sale, cat de viziune, completîn- Harvard, trece prin incre­
graţie'-cercărilor revfzicrnis-" -pentru 'mulţi un fel de mira­ din care izbucnesc sune­ du-se şi diversif-ieîndu-se maţi în lot — campio­
isticc. Ga­ col. Un ziarist maghiar ci­ în „Dreptul la glorie", dibile situaţii, degajînd natul se dispută, la sca­
lere. te şi rnci e întreţinută cu tele acordate eu o mină un- comic frenetic. Toate ră redusă, sub for- ţ
de te babane de oxigen şi azi- tai de Vosile Goldiş scria timidă (încă !) şi de o u- „Aud'doar rana", „Nu­ clişeele genului- trec în ma competiţiei - „Gupa
de către unele capete pse- că „este a miwne că ro­ reefte exersată : ' „Nu a- mai cu flacără".
:i„Debu- mânii sTrut aşa cum îi ga-' Poetul propune cititoru­ faţa oglinzii strîmbe a re­ F.R.F.". Miercuri, la
— udoştiinţilice,' impermeabile veţi idoli, / numai un cu.lt- gizorului, caro — vizibil „concurenţă" cu jocul
ţar s - *»ni- ia logica cea mai elemen­ S'im astăzi, căci alt neam neodihna. Pămîntul/ era lui, în această plachetă amuzat de plăcerile ope­ Spania ■— România, se
.udiearilof tară. Fireşte, au existat şi mai puţin înzestrai de la un pigmeu, deznădejdea/ de debut, o primă temă raţiei — le descoperă de­
minţi lucide, ca-re au văzut natură şi mai puţi-rirezis-tent, îl uimea. Şi iată / conti­ — - alături de iubire. —/_ va desfăşura ultima...
Sport. cea a muncii, a participă­ fectele, mai ales acea rundă.
EMJ3X4ÎE Carpaţii dîntotdeauna, ca pe de mult ar fi pierit...". nuă să existe. Singura / proverbială aţă albă ce, © Corvinul se pregă­
limba ma- un tot unitar,' imposibil da Aşa este fără îndoială, dar lui bucurie posibilă — rii la viaţa înconjurătoa­ de regulă, e ascunsă eu teşte asiduu pentru a-şi !
secţionat prin linii imagina­ nu trebuie ignorat adevărul dragostea noastră...". O re
— versuri re. Unul dintre aceste gla­ că „minunea" aceasta poa­ DUMITRU .DEM IONAŞCU grijă de ochii spectato­ menţine tonusul ridicat j
.it'orHor ; stare de răceală cutreieră rului de oineina. Caval­ după infuzia de tinere­
suri a fost cel al geografu­ le fi in bună parte expli­ ţe în lot — acţiune la
lui german H. Grothe care, cată prin rolul de ax vital cada coincidenţelor stâr­ care participă cu dărui­
intr-o lucrare din 1906, nu­ pe care l-au avut dintot- Cartea eeraiml neşte o bună dispoziţie
om : Pu- molipsitoare. Nu e dificil re, abnegaţie şi dragos­
rie — epi- mea Ccrpăţii „coloana ver­ dea-una Carpaţii pentru ro­ yj ' „s j- " K/ ■•%>■> s <0,/ de imaginat că dandana­ te internaţionalul Mircea
tebrală a poporului româ­ mânii de pe ambele lor
0 intreba- nesc", întocmai ca Apeninii versante. lele răufăcătorului „Tor­ Ifu.ces.cu, legat cu pasiu­
etica Sn „Un, doij fcr@â“ ta", în care se amestecă ne de soarta Corvinului,
1 icontem- pentru italieni seu Balcanii Două versante, da, dar v omul care crede mult
pentru bulgari. Am exem­ o singură spiritualitate. După „Goana" de Paul Spectacolul realizat de frumoasa proprietară a
l i faptele plificat cu opinia unui om „Frontiera de stat", de iris-, Gyongyosi Gâbor se re­ saloonului, sînt apte să în faptul că Hunedoara
rograni de Ioachim (reprezentată do declanşeze rîsul la tot
otice ; de ştiinţă străin, deoarece, tă amintire, deşi a dăinuit secţia română), secţia ma­ marcă prin prospeţime şi
Llial ; pentru gin-ditorii români, ci- cileva bune sute de ani, ghiară a Teatrului de printr-o mizanscenă in­ pasul. în- cazul acestui
cest punc-t de vedere este n-a putut ştirbi cu nimic a- Nord din Satu. Mare ne-a ventivă. Există în acest film, se poate vorbi chiar
firesc şi n-a constituit nicio­ ceastă superbă unitate- de vizitat cu un alt succes spectacol, înainte de toa­ de o tensiune comică, ce
dată o noutate. cuget şi simţire. Leagăn et­ al stagiunii: comedia te, ceea ce e decisiv pe. creşte mereu, pînă la dez- poate şi trebuie să devi­
devi- t
- Concepţia Ca-rpaiilor ca nic şi adăpost, Carpaţii au „Un, doi, trei", de cunos­ scena comică: un tempo nodămîntul care lămu­ nă un mare centru
i al 1
hotar nu este aşadar de devenit însăşi catapeteasma cutul comediograf Mol- şi un ritm frenetic, care reşte misterele „Torţei". fotbalului românesc,
3. A-, ţ
provenienţă românească şi JărJi. Rămine de văzut prin năr Fereric. Reprezentînd cucereşte necondiţionat şi
0,00 Bule- Evident, Tashlin cu­ jutorul dat de Luceseu t
Conccrtul nici nu putea să fie intru- ce anume şi-au exercitat ei un stil aparte pe paleta care smulge ropotele de noaşte foarte bine regula antrenorilor Savu şi 5
yiteia în 60 cit întreaga noastră istorie, rosturile nu numai binefă­ dramaturgiei europene, aplauze ale spectatorilor.
ILldiojur- jocului, tocmai de aceea 'Tad la finisarea jocului
ta presei; toată evoluţia civilizaţiei şi cătoare, ci de-a dreptul Molnâr a repurtat succe­ Regia explorează inspirat ştie să exploateze debili­ tinerilor fotbalişti este
mul sate- culturii noastre, din perioa­ vitale pentru destinele po­ se, pretutindeni. Nu e de formula' dramaturgică ge­ tăţile genului western. unanim apreciat şi efi­
a dumini- da dacică şi pină azi, do­ porului român. mirare, deci, că „Un doi, neroasă, care comprimă
actualităţi Personajul cel mai pito­ cient.
De toate vedesc că românii si-nt un ■ RADU CIOBANU trei", este şi. pe scena într-o oră şi jumătate o resc (Junior. Potter — • La Jiul, lipsa prac­
Rîidiojur- sătmăreană o reprezenta­ acţiune bogată în întor­ Fiul Feţei Palide), este tică dar şi... potenţială
pc- porta- ţie incitantă la aplauze. sături, elegant derulată
! Popa ; realizat de excelentul Bob a jucătorilor dă dureri
i& ; 14,00 Regizorul Gyongyosi Gâ- într-un registru comie, liope, secondat de actori de cap antrenorului Ni-
urnă ; 11,30 Invenţii româneşti bor, . plin de imaginaţie, orchestrat în tonuri vii. colae Oaidă şi preşedin­
„II etalt reinventează pe plan Decorurile şi costumele cu certă deschidere pen­ telui de club Petre 1Â-
(a ;; 15,00 lui Szâtmari Agnes între­ tru registrul comic, ca
S,«0' Vraja spectacular valenţele unui Janc Russel, Roy Rogers, bardi. Avem încredere
c Sonor ; text care întruneşte no­ gesc în mod fericit, în­ însă că vor reuşi să le
erpireţi de Protecfie de durată tele caracteristice ale tr-o deplină unitate sti­ Trigger, Bill Williams şi bage minţile în cap ce­
a ; * 17,30 listică cu viziunea regizo­ Paul E. Burns.
ii de pre- contra cariei dentare teatrului lui Molnăr : su­ lor ce nu înţeleg să se
lasbeji de biect ingenios ; tipologie rală, imaginea globală a „Fiul Feţei Palide" este angajeze la efortul ne­
idirfjurnal; interesantă ; situaţii ha- spectacolului. o deconectare de o oră şi cesar pentru ' redresarea
nstrujnem- Recent a fost lansată o s mp!ă. Gelul se aplică de jumătate.
:
âarin Clii- două; trei ori pe lună pe zoase; replica sprintenă AL. COVACI comportării echipei.
1 riielcdii- invenjie în domeniul medi­ şi spirituală. C. ALEXANDRU • In divizia B, Mu­
i ivferidten cinii. ...preventive. Este vor­ dinţi prin ungerea porţiu­ reşul Deva, care a jucat
■am? de ra­ ba de .uri gel sp.ec.ial care nii bazale şi a intersţiţiilor. în acest tur atît de pu­
diojurnal ; Substanţa se îndepărtează
sportiv ; asigură o protecţie de du­ Bălrîneţea va înceta să mai fie o fatalitate? ţin acasă, este aşteptată
neridiane ; rată contra cariei dentare. după circa trei minute prin eu nerăbdare. Acţiunile
ştiri; 0,05— Tehnica de obţinere este spălare. Protecţia contra
izical noe- Reuniţi la Santa Monica, în format se va diviza încă de Prof. Takashi Makinodan, întreprinse în ultima
deosebit de simplă, gelul cariei dentare este mult California, numeroşi specia­ 50 de oră Este surprinzător din Los Angeles, a propus vreme — numirea antre­
avînd la bază : florură de superioară faţă de cea ob­ lişti in gerontologie au făcut faptul că o celulă embrionară, chiar congelarea citorva lim- norului Dumitru Borcău,
din. timus prelevate
PBjjHjBaa sodiu, albastru de metil, ţinută cu ajutorul- produse­ comunicări privind diferite congelată după cea de-a 20-a focitc T copii, intruclt glanda organizarea activităţii |
1a
«le
aminti",
va
diviziune,
„işi
acid citric şi lactic, menfol. lor cunoscute pină in pre­ aspecte biochimice ale îmbă- chiar şi după zece ani dacă tinde normal să se resoarbă cu membrii susţinători,
trinirli organismului. Unii sînt
Utilizarea lui este relativ zent. de părere că imbiitrinlrea es­ este dezgheţată, că poate să so după ce copilul creşte, Iar a- pregătirea şi condiţiile ! \
te un fenomen molecular şi mai reproducă de 30 de ori. ceste celule ar putea fi injec­ asigurate — vor avea ~
1
•ţel Palide celular perfect natural, in Potrivit unui alt geronlolog tate din nou individului îmbă­ ca efect, nu ne îndoim,
1
trânit. O experienţă pe şoareci
bin. ure- Materia! antlcoroslv timp ce alţii afirmă câ este prezent 1a simpozionul de 1a a demonstrat că beneficiarii
riila 1-11 un rezultat ai tuturor maladii­ Santa Monica, maladiile bătri- unor asemenea injecţii şi-ar • creşterea potenţialului :
neţii, cum sînt cancerul, artri­
(ARA : A- Un nou material pentru se transformă într-un sorti­ lor de care a suferit organis­ ta şi diabetul, s-ar datora li­ recăpăta activitatea imunologl- de joc al formaţiei.
Wli mul de la naştere. Doctorul eă a organismului tînăr timp • Aurul Brad, echipa
re (Arta. -1 ~proiec|ia ant corozivă a ment de ebonită cu o mare american Lconard Hayflick nei degradări a sistemului de de 00 de luni, ceea ce cores­
'oristru-ct j. metalului, ce face obiectul rezistenţă la şoc şi tracţi­ susţine că moartea celulelor apărare imunitară al organis­ punde, proporţional, cu 15—20 cea mai în formă dintre
^ :: : Soţul unui brevet înregistrat la une şi care se mulează per­ corpului ar fi programată, fie­ mului. Şe ştie că glanda nu­ ani de viaţă umană. huncdorenele diviziona­
(Unirea) ; care celulă „ar şti“ dinainte mită timus este cea care pro­ re B, are meci greu eu
tieimbrie) ; Oficiul de Stat pentru in­ fect pe suprafaţa metalu­ de cîte ori trebuie să se re­ duce limfocitele T, celulele ca­ Deşi nu au susţinut că ar
colas Nie- venţii şi mărci, a fost con­ lui. Metalele astfel prote­ producă prin diviziune binară pabile să elimine infecţiile. Or, deţine un elixir al tinereţii, C.F.R. Cluj-Napoea, dar ^
; LUPENI: ceput de un grup de speci­ jate împotriva coroziunii în noi celule. In culturi arti­ s-a demonstrat că injecţii re­ oamenii de ştiinţă prezenţi 1a şi o poftă de joc şi vie- l
Santa Monica au avansat ide-
itura de ficiale, o ceiulă de embrion se gulate cu extras de timus do ea că, într-o bună zi, îmbătrâ­ torie care ne va face să J
viţel ar putea restabili func­
; Zmeul alişti din Capitală. Este au o mare rezistenţă la poate diviza de 50 de ori îna­ ţiile imunitare ale pacienţilor nirea va înceta să mai fie o primim veşti bune de ţ
mile I-II vorba de un amestec de medii acide şi alcaline şi inte de a muri. in timp ce cu sistem sanguin deficitar. fatalitate ineluctabilă.
VULCAKF ; cauciuc şi răşini sintetice, numărul diviziunilor atinse de la corespondentul nos- &
esc) ; LO- pulbere de ebonită şi gra­ îşi păstrează integral cali­ celula unui individ adult nu va tru Alexandru Jurea... i
dire- munţi tăţile pînă la o temperatu­ depăşi 20. El a demonstrat că Cel puţin aşa s-a arătat
LA: Ncw- fit. Supus unor procedee nucleul celular este acela care
t, seriile de plastifiere, rafinare şi ră de circa 100 de grade deţine acest program ; dacă Aurul în amicalul de
;) ; ? A.NI- vulcanizare, acest amestec Celsius. nucleul unei celule adulte este joi, cu Dacia Orăştie
a (Munci- iniloeuit eu cel ai celulei unui (scor 4—0). Dar, antre­
I : ’Corsa- embrion, notil ansamblu astfel
(7 Koiem- norul L. Vlad, exigent
igada spe- cum îl ştim, nu e încă
îic) ; Gu­ mulţumit de forma uno­
rile • Dună- Liber si Libera în Dacia romană
3KAŞTIE : ra dintre jucătorii săL
cuminte • Victoria Călan, l-a
iară sau Cunoaşterea vieţii ce a cultului lui Liber, ca zeu de reprezentări figurate, in trecut secund pe Vasile
3EOAGIU- pulsat pe teritoriul provin­ protector al viţei de vie, al modul de reprezentare îi
mei (Casa ciei Dacia romană impune vegetaţiei, dătător de roa­ găsim pe Liber Împreună Bambuleac şi l-a reche­
EG.: Telc- 1 mat „principal" pe N.
ţ BRAZI : o imagine unitară asupra de pămîntului şi de forţe cu Libera, în unele cazuri Voinesou, cu speranţa
emeie, se- dezvoltării economice, saci- omului, este ilustrată de şi alături de Pan sau dife­
V : Briga­ al-politrce şi culturale. In numărul de inscripţii şi re­ riţi însoţitori ai alaiului că nu va mai primi
da; cultu- goluri în deplasare. Dar,
II Iunie) ; ce priveşte viaţa culturală prezentări figurate desco­ bacchic, sileai, sab’-ri şi a- pentru asta mai trebuie
de aproa- ea ni se înfăţişează boga­ perite in diverse aşezări ale nimalul favorit — pantera. să fie de acord şi por­
Mureşul) ; tă şi interesantă, in varia­ Uneori cîmpul reliefurilor e
altă fe- tarul Hlopeţchi...
(Lumina); tei: ei manifestări, sub as­ ornamentat cu vrejuri de © In divizia C se de­
'oriei (Mi- pect lingvistic, artistic şi Şantier arheologic viţă de vie sau ciorchini de taşează... figura Mineru­
1 : Cor- religios. Manifestările reli­ struguri ce vin să sublinie­
"liie i-n lui Vulcan, neînvinsă de
gioase constituie un aspect ze caracterul divinităţii. 6 (şase) etape, şi, în an­
interesant al vieţii spiritua­ provinciei nord-dunărene. Piesele descoperite pe te­ titeză, C.F.R. Simoria,
le in Dacia romană, iar in Dovada elocventă în acest ritoriul provinciei Dacia ro­ care abia de-o vreme a
cadrul lor, cultul lui Liber sens o constituie însăşi des­ mană, care pomenesc sau început să mai eîştige,
şi Libera ocupă un loc im­ coperirea templului inghinal înfăţişează aceste zeităţi, se în timp ce Ştiinţa Pe­
portant. divinităţii la Ulpia Traiana încadrează în secolul II — troşani amestecă., tere­
! pentru Dezvoltarea In Dacia a Sarmizegelusa - capitala Iii e.n., perioadă în care nul propriu cu deplasă­
reni ea se cultului celor două divini- provinciei. cultul lui Liber-DionYsos cu­
i, cu ce- rile. Şi, uite aşa, ce
Derit. Vor tă,. este în strinsâ legătură Liber şi Libera, divinităţi noaşte şi aici ca în toate fotbal frumos avem... în
be, izola­ cu marea răspindi/e a aces­ ale pantheonului greco-ro­ provinciile imperiului o ma­ perspectiva meciului
ta slab. tuia in epoca imperială şi man, adorate de populaţia re răspindire.
fiţ cuprin- Spania — România, de
iminus 3 cu existenţa de asociaţii în­ daco-romană, le găsim in ADRIANA RUSU ■mm i la Valencia.
sua între tre Liber-Dionysoţs, originare cele peste 40 de monumen­ arheolog • nicolae stanciu
ftfieaţa si din Asia Mică. Răspîndirea te epigralke şi peste 150 Muzeul judeţean Deva Kelivf votiv vedîivd pe Liber şl Libera, descoperit 1a
îl Sarmizegctusa (Muzeul Deva).